Steaua Roşie, februarie 1972 (Anul 23, nr. 25-49)

1972-02-01 / nr. 25

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! terua roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Avem o organizaţie judeţeană de partid puternică, capabilă să mobilizeze toţi oamenii muncii la realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin pe 1972 Acţionind consecvent pe linia Di­rectivelor Congresului al X-lea al partidului, a hotărîrilor Comitetu­lui Central, luptînd pentru apli­carea în viaţă a valoroaselor idei cuprinse in expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul jude­ţean de partid Mureş pune un ac­cent deosebit pe întărirea rînduri­­lor organizaţiilor de partid din toa­te domeniile vieţii econom­ice şi so­ciale. Aceasta este o sarcină de prim ordin ce decurge din cerinţa obiectivă a etapei actuale pe care o parcurgem, de creştere continuă a rolului conducător al partidului în societate, al tuturor organelor şi organizaţiilor de partid la locurile lor de muncă. Fără îndoială, creşterea rolului conducător al partidului, al orga­nizaţiilor sale, determinată de com­plexitatea sarcinilor şi problemelor impuse de făurirea societăţii socia­­­­liste multilateral dezvoltate, se rea­lizează prin concursul a o serie în­treagă de fac­tori de care trebuie să ţină seama în activitatea lor orga­nele şi organizaţiile de partid, ui­nul din aceşti factori îl constituie întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid, primirea la partid a celor mai înaintaţi oameni ai muncii în raport cu posibilităţile şi cu necesităţile fiecărui loc de muncă. Vorbind despre această latură ex­trem de importantă a muncii de partid trebuie subliniată marea in­fluenţă pe care partidul nostru o exercită în conştiinţa oamenilor prin însăşi politica sa internă şi ex­ternă, politică marxist-leninistă pro­fund ştiinţifică care îi determină pe cei mai înaintaţi oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, să intre în rînfdurile partidului, să facă din înaltul titlu de comunist o ches­tiune de onoare, eroism şi glorie. Cu toate acestea, munca de primire în partid nu poate şi nu trebuie lăsată să se desfăşoare de la sine. Ea trebuie organizată şi condusă de către organele şi organizaţiile de partid în baza prevederilor sta­tutare, a altor documente de par­tid în aşa fel incit, cei ce îşi mani­festă dorinţa de a intra în rîndu­­rile detaşamentului de avangardă al clasei noastre muncitoare, să în­deplinească condiţiile cerute de Statut, să contribuie realmente la întărirea organizaţiilor, la creşte­rea rolului lor conducător. Avînd în vedere aceste conside­rente, Comitetul judeţean, biroul său IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de partid a îndrumat organele şi organizaţiile de partid­ din judeţ ca la primirea în partid să respecte cu stricteţe prevederile Statutului şi instrucţiu­nile date în acest sens, să mani­feste exigenţă partinică, să pună accentul principal pe calităţile mo­­ral-politice şi profesionale, pe com­portarea în familie şi societate a ce­lor ce doresc să devină membri ai partidului nostru. Această latură a muncii noastre a fost analizată în mai multe rînduri, de la organiza­ţiile de bază pînă la comitetul ju­deţean, stabilindu-se întotdeauna măsurile cele mai corespunzătoare care să ducă la obţinerea unor re­zultate bune. In contextul general al preocupărilor, noastre !S-a urmă­rit în special întărirea acelor orga­nizaţii de bază care au un număr mic de membri şi care prin ur­mare, nu pot să cuprindă şi să re­zolve problemele în totalitatea lor, a celor din exploatările forestiere, şantierele de construcţii, C.A.P. ca­re încă nu se ridică peste tot la înălţimea sarcinilor mereu sporite ce le au de rezolvat. In urma măsurilor luate, a spri­jinului direct pe care organizaţiile de partid l-au primit, organizaţia judeţeană Mureş a P.C.R., număra la sfîrşitul anului trecut aproape 65.000 de comunişti — muncitori, ţărani, intelectuali, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — cu peste 2.000 mai mulţi faţă de decembrie 1970, fiecare al 6-lea cetăţean major al judeţului fiind membru al partidului nostru. Din cei peste 2.000 de noi membri de partid primiţi în 1971, 54,15 la sută sunt muncitori, acest procent îmbunătăţind compoziţia socială to­tală a efectivului de partid din ju­deţul nostru în favoarea muncito­rilor. Asigurarea preponderenţei e­lementului muncitoresc in partid es­te o problemă de principiu care decurge din însăşi natura partidului clasei muncitoare şi acest fapt con­feră organizaţiei judeţene de par­tid combativitate, intransigenţă, for­ţă şi capacitate de influenţare şi mobilizare a oamenilor muncii la îndeplinirea hotărîrilor de partid şi de stat. De subliniat este faptul că aproape 28 la sută din totalul mun­citorilor din judeţ sunt comunişti. Avem întreprinderi, ca de pildă I- profil „23 August“ şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mu­­reş, Complexul de sticlărie şi fa­ianţă şi Complexul C.F.R. din Si­ghişoara, Combinatul chimic şi Fa­brica de geamuri Tîrnăveni, Combi­natul de prelucrare a lemnului şi I.R.U.M. Reghin, Centrala termo­­energetică Iernut-Fîntînele ş. a. un­de comuniştii reprezintă între 30— 45 la sută din totalul salariaţilor. Dispunem de asemenea de puternice organizaţii de partid în agricultură, în şcoli şi institutele de învăţămînt superior şi de cercetări, în institu­ţii, ancorate puternic în mase, adu­­cîndu-şi o reală şi valoroasă con­tribuţie la înfăptuirea sarcinilor e­conomice şi social-culturale. Dăruirea cu care comuniştii, or­ganizaţiile de partid muncesc pen­tru realizarea sarcinilor economice şi social-culturale, pentru ridica­rea bunăstării întregului popor are o influenţă pozitivă deosebită în rîndurile tineretului şi femeilor. Din totalul celor primiţi în partid în cursul anului trecut, 55 la sută pro­vin din rîndul organizaţiei U.T.C., iar peste 31 la sută sunt femei. In munca de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid biroul comitetului judeţean a avut în vedere în permanenţă prioritatea celor care lucrează nemijlocit în producţie. Este un rezultat bun, după părerea noastră, că aproape 75 la sută din efectivul actual al organizaţiei judeţene de partid îşi desfăşoară activitatea în sfera pro­ducţiei bunurilor materiale. (Continuare în pag. a 3-a) De la Cabinetul judeţean de partid Joi, 3 februarie a. c. la ora 17, va avea loc, la sediul din str. Lungă, pregătirea lunară a lectorilor şi propagandiştilor din învăţă­­mintul de partid din munici­piul Tg.Mureş. In industria locală: O LARGĂ GAMĂ DE PRODUSE NOI In anul 1972 întreaga activitate economică trebuie să se desfăşoare pe un plan superior atît cantitativ cît şi calitativ, într-un cuvînt să aibă un înalt grad de eficienţă. Ţi­­nînd cont de toate acestea şi in­dustria locală este chemată să valorifice superior resursele de ma­terii prime şi materiale locale şi, astfel să contribuie la lărgirea ga­mei de sortimente puse la dispo­ziţia beneficiarilor. Vă solicităm, to­varăşe director, să informaţi pe a­­ceastă cale consumatorii despre pro­dusele noi ce le veţi realiza în în­treprinderile de industrie locală, în anul 1972. Ce opţiuni au deter­minat asimilarea acestor produse. Cum a fost prospectată piaţa şi in general cerinţele beneficiarilor? — La început aş dori să vă in­formez despre planurile noastre care vizează valorificarea superioa­ră a resurselor locale şi deşeurilor industriale. Am făcut demersurile necesare în vederea valorificării a­­pei minerale de la Stînceni, unde se află în curs de desfăşurare lu­crările hidrologice şi de captare. De asemenea, sîntem în discuţie cu be­neficiarii şi în funcţie de ofertele a­ Convorbire cu tovarăşul ŞTEFAN GEDU, directorul Direcţiei judeţene de industrie locală cestora vom trece la exploatarea bentonitei din localitatea Hădăreni, care se foloseşte la filtrarea uleiu­rilor comestibile şi decolorarea vinu­rilor. Sunt în curs de deschidere 6­8 noi cariere şi balastiere. Vom dezvolta cariera de piatră de la Ilieşti-Sovata şi vom organiza o nouă capacitate de 10—16 mii tone de criblură necesară modernizării drumurilor din judeţ. La fel, vreau să vă arăt că în trimestrul I vom pune in funcţiune două noi capa­cităţi — la Suseni şi Dîmbău — pentru valorificarea deşeurilor cera­mice unde vom realiza circa 10 mi­lioane blocuri ceramice înlocuitoare de cărămidă. Şi acum să răspund la întrebarea propriu-zisă legată de fabricarea produselor noi şi prospectarea pieţii. De la bun început vreau să in­formez publicul cititor că între­prinderile de industrie locală şi-au planificat să producă în anul acesta 93 produse şi sortimente noi. O parte a acestora se realizează pe baza mostrelor şi prospectelor adu­se din străinătate, iar marea lor majoritate sunt concepute şi proiec­tate de specialiştii întreprinderilor noastre. Dintre produsele noi am să amintesc pe cele cu pondere mai mare. Vom introduce în fabricaţie două sortimente noi de băuturi ră­coritoare urmînd să crească pe a­­ceastă cale capacitatea de imbute­­liere de la 9 milioane la 36 milioa­ne butelii anual. Aceasta înseamnă că în medie pe cap de locuitor con­sumul de răcoritoare va creşte la 60 de butelii faţă de 15 cît era în 1971. In sectorul metalurgic vom exe­cuta şi pune la dispoziţia cumpără­torilor aparate automate de în­călzit apă, lacăte cu cifru, hidro­­foare şi maşini de găurit pentru uz casnic, diferite articole automoto­ huse pentru autoturisme, ferodon, I. HUSAII (Continuare în pag. a 3-a) Anul XXIV. Nr. 25 (4.310) MARȚI, 1 februarie 1972 4 pagini, 30 de bani X-roMfcfi**­•. .vfe/Kw»K..v».. ...li..­. ..v.v...viiiii. „ Sy&J.X....... Noul și modernul magazin universal „Trivale" din Pitești Sesiunea Consiliului popular al comunei Sinpaul Sesiunea Conisi­ului­ popular al co­munei Sînpaul, ca şi altele din ju­deţul nostru, a constituit un eve­niment de mare importanţă în viaţa comunei, un prilej de minuţioasă analiză a realizărilor din anul tre­cut, de scoatere în evidenţă a noi şi însemnate rezerve şi posibilităţi pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, pentru ridicarea nive­lului economic, edilitar-gospodăresc şi social-cultural al comunei. La lucrările sesiunii a participat tovarăşul Benkö Ioan, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Nu ne-am propus să reliefăm a­mănunţit succesele înregistrate în anul 1971 de consiliul popular co­munal. Amintim doar că în dome­niul agriculturii s-au obţinut rezul­tate bune, producţiile vegetale de­păşind cu mult pe cele planificate la toate culturile, iar în sectorul zootehnic, realizările dobîndite au făcut posibil să se livreze statului peste obligaţiile contractuale. Nu pot fi trecute cu vederea nici suc­cesele din domeniul gospodăresc, cetăţenii din comună efectuînd, prin muncă patriotică, lucrări în va­loare de peste 1.400.000 lei, situînd comuna lor pe locul trei pe judeţ în întrecerea pentru buna gospodă­rire şi înfrumuseţare a localităţilor Participanţii la sesiune, cetăţeni harnici, cu spirit gospodăresc, au scos în evidenţă faptul că comuna Sînpaul dispune de mari posibili­tăţi pentru obţinerea unor rezultate superioare atît în domeniul econo­mic, cît şi pe linie edilitar-gospodă­­rească şi social-culturală, angajîn­du-se totodată să pună în valoare aceste posibilităţi. Hotărîrea lor a fost consemnată în răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Pe­­chea, judeţul Galaţi. După cum era şi normal, pe pri­mul loc se situează angajamentele privind dezvoltarea agriculturii, creşterea producţiei şi a contribu­ţiei la fondul­­de eţer. Astfel, prin folosirea mai raţională a bazei ma­teriale şi a forţei de muncă, con­siliul popular se angajează ca in cooperativele agricole de producţie să­ crească suprafaţa însămînţată cu furaje cu 5 hectare, prin redarea circuitului agricol a suprafeţelor nefolosite pînă în prezent. Cu for­ţele proprii, in acest an pe raza co­munei se vor executa lucrări de desecări pe 130 hectare, din care 120 ha la C.A.P. Sînpaul şi 10 hec­tare la C.A.P. Chirileu. Totodată, pe 10 hectare, la C.A.P. Sînpaul se vor executa lucrări de combatere a eroziunii. Continuînd acţiunea de­ prevenire a inundaţiilor, consiliul popular s-a (Continuare în pag. a 3-a) Pentru Fondul Solidarităţii , Biroul executiv al Consiliului orăşenesc Tîrnăveni al F.O.S., luînd cunoştinţă de hotărîrea Co­mitetului Executiv al C.C. şi de măsurile stabilite de Secretaria­tul C.C. al P.C.R. cu privire la instituirea Fondului de solidari­tate şi sprijinire a mişcărilor de eliberare naţională, a tinerelor state independente, a ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi pentru ajutorul popoarelor din unele ţări in cazul unor calami­tăţi naturale, a trecut la întoc­mirea unor programe de acţiune cu organele şi organizaţiile care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, în scopul constituirii fondului de solidaritate. Astfel, s-au stabilit un număr de programe cultural-artistice şi sportive, precum şi alte acţiuni, care se vor concretiza în reali­zarea de fonduri băneşti pe care să le depunem în contul 45 — Contul Solidarităţii Internaţio­nale. înţelegerea acestei hotărîri, a necesităţii constituirii acestui fond de către populaţia oraşului Tîrnăveni îşi are corespondent în interesul pe care organizaţiile de tineret, sindicat, femei, pionieri, cooperaţia meşteşugărească l-au manifestat în aceste zile pentru cumpărarea de timbre. Numai în 3 zile s-au cumpărat timbre în valoare de peste 5.000 lei. Se evi­denţiază în mod deosebit mem­brii cooperativei meşteşugăreşti „Tehnolemn”. IOAN BREJOI O­limpiada m­ecanizatorilor“ Duminică, în opt centre din ju­deţ: Tg.-Mureş, Sighişoara, Re­ghin, Luduş, Tîrnăveni, Sărmaşu, Miercurea Nirajului şi Bahnea, a avut loc faza a II-a (faza pe S.M.A.) a concursului „Olimpia­da mecanizatorilor". Scopul concursului: cunoaşte­rea de către tinerii mecanizatori a sarcinilor stabilite de partid şi stat privind dezvoltarea agri­culturii, ridicarea pregătirii pro­fesionale, realizarea unui larg schimb de experienţă privind în­grijirea şi folosirea tractoarelor şi maşinilor agricole. Concursul a constat dintr-o probă mecani­că şi una orală care cuprind­e întrebări de bază axate pe pro-­ bleme de specialitate. La faza pe S.M.A. desfăşurată în centrul Bahnea au luat parte 13 concurenţi. Iată şi primii trei clasaţi: Iosif Török, care a acu­mulat 97 de puncte din 100 po­sibile, Ioan Szabó 85 puncte şi Ioan Szente 78 de puncte. Primul clasat va lua parte la faza ju­deţeană a concursului care se va desfăşura în ziua de 13 februarie, la Dumbrăvioara. Bogată activitate culturală In cadrul Combinatului chi­mic din Tîrnăveni se desfăşoa­ră o bogată activitate cultural­­artistică, la reuşita căreia îşi a­­duc un aport substanţial for­maţiile artistice ale combinatu­lui: brigada artistică de agita­ţie, formaţia de teatru, echipa de dansuri populare, fanfara, orchestrele de muzică populară şi uşoară, corul. Dintre acestea, de un real succes se bucură echipa de dan­suri populare care şi-a inclus în repertoriu cunoscutul dans al „fetelor de la Căpîlna". Cu acest program formaţia de dans a dat pînă în prezent mai mul­te spectacole pentru muncito­rii de la combinat, precum şi pentru ţăranii cooperatori din Adămuş, Şeulia, Cucerdea, Tă­­tîrlaua şi altele, unde au fost bine primite. Păpuşarii în deplasare In această săptămînă, colec­tivul secţiei române a Teatrului de păpuşi din Tg.-Mureş va în­treprinde cîteva deplasări în ju­deţul Mureş şi judeţul vecin Alba, susţinînd spectacole cu pie­sele „Aventurile lui Plum-Plum” şi „Harap Alb“­ Actorii păpuşari vor fi azi oaspeţii municipiului Sighişoara (cu piesa „Plum- Plum“), iar în zilele de joi, vi­neri şi sîmbătă, urmează să vi­ziteze oraşele Aiud, Alba Iulia şi respectiv Sebeş (cu piesa „Harap Alb“). În pagina a 2-a: S­PORT Pregătiri pentru viitoarea producţie de legume Deşi gerul acestei ierni fără ză­padă s-a menţinut şi în a­­ doua jumătate a acestei luni, legumicul­torii au început din timp pregăti­rea noii producţii. In legătură cu aceste pregătiri am discutat zilele trecute cu Nagy Arpad şeful celei mai mari ferme legumicole din zo­na de aprovizionare a Tg.-Mureşu­­lui. Este vorba de ferma nr. 2 le­gumicolă a I.A.S. Sîncrai. Cu toate că mercurul termometrului a co­­borît sub — 15° și solul a îngheţat la mare adîncime — ne spune in­terlocutorul — noi am continuat pregătirile pentru viitoarea recoltă de legume. Timpul nu aşteaptă şi apoi pentru a realiza legume tim­purii, conform planului de produc­ţie stabilit, totul trebuie făcut la vreme. Aceasta ne-a demonstrat-o experienţa anului trecut cînd deşi o parte din recoltă a fost afectată de inundaţie şi grindină noi am reu­şit să rentabilizăm ferma şi chiar să obţinem un beneficiu de cîteva sute de mii de lei. Anul acesta ne-am propus ca de pe cele 120 ha pe care le cultivăm cu le­gume să obţinem rezultate mult mai bune, să livrăm populaţiei oraşului peste 2.600 tone de legume. In a­­cest scop ne străduim să executăm toate lucrările la timp. După ce am arat şi fertilizat din toamnă întrea­ga suprafaţă cu cîte 500 kg super­­fosfat la ha, acum continuăm a­­plicarea îngrăşămintelor naturale. De cîteva zile am început pregăti­rea răsadurilor. S-a transportat în acest scop, mai bine de jumătate din biocombustibil si sîntem pe terminate cu repararea ramelor şi tocurilor de răsadniţe. In serele fermei — aşa după cum se vede si în fotografia alăturată — se pregătesc răsadurile pentru le­gumele timpurii şi se fac plantări pentru un nou ciclu de producţie. Plantele de castraveţi necesare pen­tru suprafaţa de peste 3.000 mp cultură forţată sunt deja pregătite în mii de ghivece nutritive, iar pe o suprafaţă de 2.200 mp s-au plan­tat deja gulioare şi roşii. Este pre­gătit şi răsadul de ardei iute care se va planta în curînd pe o supra­faţă de 1.100 mp. Tot în aceste zile continuăm repicatul salatei şi a al­tor răsaduri cu care vom ieşi pe piaţă la sfîrşitul lunii viitoare. Cercetarea stării de vegetaţie a culturilor însămînţate în toamnă este o altă lucrare la ordinea zilei. Astfel, s-au luat probe din cîmp de la culturile de spanac, ceap, salată şi căpşuni pentru a constata eventualele pierderi ce s-au produs ca urmare a temperaturilor scăzute ce s-au menţinut zile în şir. . O atenţie deosebită acordăm car­tofilor timpurii, cultură foarte ren­tabilă, din care am realizat a­l trecut un venit de peste o jumătate de milion de lei, revenind la ha un venit net de circa 12.000 lei. In acest an vom cultiva 20 ha cu car­tofi timpurii. Materialul săditor, în cantitate de 85 tone, este de foarte bună calitate şi din controlul silo­zurilor rezultă că s-a păstrat în condiţii bune. In aceste zile pregă­tim lădiţele pentru a pune la pre­­încolţit întreaga cantitate de sâ­­mînţă în vederea obţinerii unei producţii foarte timpurii de car­tofi. Prin măsurile ce le luăm în aces­te zile şi prin lucrările ce le vom aplica în continuare avem garanţia realizării şi depăşirii planului de producţie, în scopul unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu legu­me proaspete în tot timpul anului. TRAIAN GABOR îngrijirea răsadului în seră

Next