Steaua Roşie, februarie 1972 (Anul 23, nr. 25-49)

1972-02-01 / nr. 25

ifim o organizai judeţeană de partid puternica (Urmare din pag. 1) Spuneam mai la început că creş­terea rolului conducător al partidu­lui, al organizaţiilor sale este o cerinţă obiectivă a etapei actuale şi că ea se realizează prin concur­sul activ al mai multor factori su­biectivi. Conştient de acest lucru, concomitent cu creşterea numerică şi calitativă a organizaţiei judeţene de partid, comitetul judeţean, cele municipale, orăşeneşti şi comunale, comitetele de partid din întreprin­deri şi instituţii au acordat anul trecut o atenţie mai mare perfecţio­nării stilului şi metodelor lor de muncă, îmbunătăţirii structurii or­ganizatorice în vederea creării ca­drului necesar desfăşurării unei ac­tivităţi cu maximă eficienţă, edu­cării partinice, marxist-leniniste a comuniştilor. Pa baza unor studii în prealabil efectuate s-a îmbună­tăţit structura organizatorică în S.M.A. şi I.A.S., în unele întreprin­deri industriale, şcoli generale şi C.A.P., s-au constituit organizaţii de bază în asociaţiile intercoopera­­tiste. In urma măsurilor luate anul trecut pe baza studiilor întocmite, au fost create încă 169 organizaţii de bază şi 17 comitete de partid. Desigur, mărirea numărului de membri şi îmbunătăţirea structurii de partid în raport cu cerinţele diferitelor locuri de muncă îşi au importanţa lor bine cunoscută, de necontestat. Fără o activitate in­tensă însă, de educaţie partinică, revoluţionară a comuniştilor, efec­tul celorlalte măsuri rămîne nefina­lizat. De aceea, în atenţia Comite­tului judeţean, a celorlalte organe şi organizaţii de partid a stat şi stă intensificarea acestui proces e­­ducativ, de a face pe fiecare co­munist conştient de sarcinile şi în­datoririle ce le are faţă de partidul său şi faţă de patrie, să cunoască sensurile majore ale politicii inter­ne şi externe a­ partidului şi să­ lupte în cunoştinţă de cauză pentru aplicarea acestei politici în practi­ca construirii socialismului. Sărbă­torirea semicentenarului gloriosului nostru partid în mai 1971, Consfă­tuirea de lucru din iulie cu cadrele din domeniul ideologic, plenara C.C. al partidului din 3—5 noiembrie a­­nul trecut, expunerile secretarului general al partidului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu din iulie şi noiembrie care au o excepţională valoare teoretică şi practică, au constituit cîteva din momentele principale în ridicarea activităţii e­­ducative pe trepte calitativ supe­rioare. S-a militat consecvent pen­tru întărirea rolului adunărilor ge­nerale ale organizaţiilor de bază ca principal mijloc de educare comu­nistă a membrilor de partid, s-au întărit legăturile între membrii co­mitetului judeţean, ai biroului său cu masa largă a comuniştilor, s-a îmbunătăţit învăţămîntul de partid. Peste 90 la sută din numărul mem­brilor de partid din judeţ sunt cu­prinşi în învăţămîntul ideologic, a crescut numărul cursurilor de edu­caţie materialist-ştiinţifică in cadrul invăţămîntului. Toate aceste măsuri soldate cu rezultate bune în anul trecut ne îndreptăţesc să spunem că avem o organizaţie judeţeană de partid pu­ternică, capabilă să mobilizeze toţi oamenii muncii — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi — la realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin pe anul 1972. De altfel, însăşi realizările de anul trecut din industrie şi agricultură, din celelalte sfere ale vieţii sociale vin să confirme afirmaţia de mai sus. Şi totuşi, este loc pentru mai mult şi pentru mai bine. La întreprinde­rea Metalotehnica şi Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş, U.E.I.L. Sovata, în întreprinderile de construcţii şi cooperaţia meşte­şugărească organizaţiile de partid nu manifestă încă suficientă preo­cupare pentru întărirea rîndurilor partidului la toate locurile de mun­că. Situaţia este necorespunzătoare şi în C.A.P. unde anul trecut, un număr însemnat de organizaţii n-au primit nici un membru de partid, ca cele din Bereni, Gh. Doja, Gă­­neşti, Aţintiş, Suseni, Voiniceni, Sîn­­georgiu de Pădure, Zagăr ş. a. Apoi, deşi peste 60 la sută din braţele de muncă active din C.A.P. îl consti­tuie femeile, procentul acestora ca membre de partid se ridică la nu­mai 9 la sută. Pe de altă parte, unele organizaţii de bază au dovedit lipsă de princi­pialitate, de exigenţă partinică in munca de primire în partid, lipsuri serioase în munca politico-ideolo­­gică de educare a comuniştilor. Din aceste cauze pe alocuri s-a ho­­tărît primirea în partid a unor oa­meni necorespunzători, slab pregă­tiţi din punct de vedere politic şi profesional, cu comportare necores­punzătoare în familie şi societate, unii dintre ei chiar cu antecedente penale, hotărîri care au fost infir­mate de comitetele de partid, unele dintre ele chiar de către Secretaria­tul Comitetului judeţean. Pentru a­­bateri de la disciplina de partid şi de stat, organizaţiile de partid au fost nevoite să sancţioneze sau chiar să excludă din rîndurile lor pe cei cu abateri mai grave. Aceasta înseamnă, aşa cum a reie­şit la ultima analiză, că trebuie de­puse în continuare eforturi susţi­nute pentru îmbunătăţirea muncii noastre organizatorice şi politico-e­ducative, să manifestăm exigenţă sporită faţă de calităţile moral-po­­litice şi profesionale ale celor care solicită primirea in partid, să nu admitem nici un fel de concesii de la cerinţele ce le implică calitatea de membru de partid. Baza primirii în partid să o constituie cunoaşterea din activitatea practică, din pro­ducţie, a comportării în familie şi societate, a ataşamentului faţă de partid şi politica sa, a celui care doreşte să devină membru de par­tid. Trebuie să milităm consecvent pentru înarmarea tuturor comuniş­tilor cu concepţia revoluţionară des­pre muncă şi viaţă a partidului nos­tru, pentru statornicirea peste tot a principiilor eticii şi echităţii socia­liste Avem toate condiţiile şi posibili­tăţile să muncim mai mult şi mai bine pentru întărirea continuă a or­ganizaţiei judeţene de partid, pen­tru creşterea rolului ei în viaţa e­­conomică şi socială a judeţului — garanţia obţinerii unor succese de prestigiu în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Sesiunea Consiliului popular al comunei Sînpaul (Urmare din pag. 1) angajat să construiască prin munca patriotică a cetăţenilor, diguri în lungime de 3.100 metri, din care 1.600 metri la Sinpaul şi 1.500 m la Chirileu. Măsuri concrete s-au stabilit şi în privinţa aplicării măsurilor agro­tehnice, pentru sporirea producţiei planificate la hectar, a numărului de animale şi a producţiei anima­liere. Depăşind producţiile planifi­cate, comuna Sînpaul se angajează să livreze suplimentar la fondul de stat, 190 tone de legume, 5 tone de carne şi 200 hectolitri de lapte de vacă. Din gospodăriile personale ale ţăranilor cooperatori se vor a­­chiziţiona peste plan 500 kg de fasole, 200 kg miere de albine, două tone plante medicinale, o tonă de melci şi 7 tone carne de porc. In domeniul industriei şi prestă­rilor de servicii, consiliul popular s-a angajat să­ înfiinţeze noi secţii şi să extindă pe cele existente. Ast­fel, în baza legii nr. 7, în acest an se va înfiinţa o crescătorie de porci, cu 70 capete, precum şi un a­­telier de tâmplărie. Dezvoltarea a­­cestor activităţi va duce la depăşi­rea planului de producţie-pres­­tări cu 200.000 lei, iar al producţiei marfă vîndută şi încasată cu 180 000 lei. Angajamente importante s-au luat in domeniul investiţiilor pentru dez­voltarea economică şi socială a co­munei. Astfel, din fondurile de a­­cumulare ale cooperativelor agri­cole de producţie, ale cooperativei de consum şi din sumele de mică mecanizare, prin contribuţia patrio­tică a cetăţenilor se vor realiza o­­biective în valoare de 1 milion lei, printre care amintim: — alimentarea cu apă potabilă a satului Chirileu; — terminarea lucrărilor de moder­nizare a drumului din centrul co­munei pe o lungime de un kilo­metru, — darea în folosinţă a localului de cămin cultural şi a magazinului sătesc din Sinmărghita. Tot din fondurile de acumulare, C.A.P. Sînpaul va da în folosinţă o hală pentru păsări şi va moderniza trei grajduri pentru vaci. Alte obiective se vor realiza din contribuţia în bani şi în muncă a locuitorilor, printre care şi un local de şcoală cu 4 săli de clasă în sa­tul Valea Izvoarelor. Angajamente importante s-au a­­sumat şi în privinţa intensificării activităţii cultural-educative. Consi­liul popular comunal, toţi cetă­ţenii s-au angajat să facă totul pentru realizarea obiectivelor sta­bilite în răspunsul la chemarea la întrecere, conştienţi fiind că prin aceasta vor contribui şi mai mult la dezvoltarea comunei lor pe drumul făuririi vieţii noi. 1N INDUSTRIA LOCALA (Urmare din pag. 1) peste 14 sortimente de mobilă pen­tru copii, tineret și camere combi­nate, o gamă foarte variată de sticlărie artizanat, ambalaje din sticlă și material plastic, covoraşe din cauciuc etc. Pentru consum in­dustrial producem ciocane de lă­­cătuşerie, stîlpi telescopici, tambure de frînă, deşeuri din puzderii (pe care le vom livra la export), atelie­re şcoală, mobilier pentru labora­toare, pompe de ulei, piese de schimb pentru maşini agricole, con­tainere realizate în cooperare cu in­dustria republicană şi altele. In legătură cu prospectarea pieţii şi asimilarea noilor produse ne fo­losim de cele mai diverse forme, în cursul lunii septembrie şi oc­tombrie 1971, timp de 20 de zile am luat parte la o şedinţă de lu­cru, organizată în Bucureşti, cu ca­re prilej am încheiat contracte fer­me cu diferiţi beneficiari, în va­loare de 217 milioane lei; produse de larg consum-mobilă 80 de mili­oane lei, produse alimentare, bău­turi răcoritoare, biscuiţi, oţet, ghea­ţă etc. 75 milioane lei, articole me­­talo-chimice, de lăcătuşerie, mingi P.V.C., articole automate, sticlărie şi oglinzi, mobilier metalic 43 mi­lioane lei, materiale de construcţii, garaje campinguri, tuburi de scur­gere din beton 7 milioane lei, con­fecţii textile, ţesături din bumbac şi altele. De asemenea, la cel de-al V-lea pavilion de mostre am în­cheiat contracte în valoare de cca. 3 milioane lei din produsele expuse acolo. In prezent se studiază în baza ne­cesarului prezentat de organele co­merciale locale, M.C.I. şi C.S.E.A.L. asimilarea produselor noi şi dezvol­tarea capacităţilor productive exis­tente la cerinţele comerţului care nu sunt acoperite cantitativ, iar în luna februarie se va finaliza a­­ceastă acţiune cînd se va prezenta din nou nomenclatorul produselor noi ce urmează să se asimileze sau sunt asimilate şi neacoperite cu con­tracte ferme. Tot aici aş mai aminti că în ve­derea cunoaşterii cît mai amănun­ţită a cerinţelor şi preferinţelor con­sumatorilor, la Tg.-Mureş avem deschis un magazin de prezentare cu vînzare în care sunt expuse cele mai reprezentative produse reali­zate în unităţile industriei locale. In acelaşi scop organizăm în fie­care an cel puţin două expoziţii cu care prilej vizitatorii interesaţi îşi pot face cunoscute părerile asupra sortimentaţiei şi calităţii acesteia. Pentru prospectarea pieţii externe trimitem anual în străinătate mai multe delegaţii mixte formate din cadre competente care lucrează în întreprinderile productive. — Despre calitatea produselor realizate în unităţile industriei lo­cale ce ne puteţi spune? — în acest sens trebuie să vă informez că am luat măsuri pentru îmbunătăţirea esteticii industriale şi aspectului comercial al produselor. Acest obiectiv de mare importanţă îl realizăm prin creşterea capaci­tăţilor de finisaj în atelierele de galvanizare (nichelare, cromare, e­­loxare); realizarea unei linii pentru finisarea mobilei cu lacuri mate; creşterea capacităţii de lustruire la articolele neferoase; punerea în funcţiune a patru linii noi pentru producerea ambalajelor vacuumate din folie P.V.C. şi sticlă. La toate acestea se adaugă calificarea şi ri­dicarea calificării a 550 de munci­tori care lucrează în sectoarele pen­tru producerea bunurilor de larg consum şi pentru export, activi­zarea compartimentelor C.T.C. pe faze de lucru şi altele. — în ce stadiu se află asimilarea în fabricaţie şi pe cînd noile pro­duse în magazine? — în primul trimestru vor apare în magazine maşina de găurit şi hidrofoarele pentru uz casnic, am­balajele vacuumate, articole noi de sticlărie menaj, artizanat, cuiere pom din lemn, elemente şi obiecte de artizanat din ceramică, trei sor­timente noi de panificaţie, atelierul şcoală pentru politehnizarea învăţă­­mîntului, armături metalice pentru autoturismele „Dacia 1300“, stîlpi telescopici, în total 18 produse din cele 93 ei se vom fabrica în 1972. Restul pînă la 93 vor fi asimilate, executate și livrate beneficiarilor în trimestrele II și III. Aşteptat cu multă nerăbdare și interes sporit, a apărut nr. 3 al ga­zetei de stradă satirice intitulate sugestiv „Opinia publică vă averti­zează“, amplasată în plin centru al orașului Reghin. Ea s-a dovedit una din formele muncii politice de masă deosebit de eficace în combaterea moravurilor burgheze şi mic bur­gheze, a mentalităţilor retrograde care se mai manifestă pe ici, pe colo. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a Comitetului orăşenesc de partid, colegiul de re­dacţie al gazetei satirice, ţinînd o strînsă legătură cu organele de stat şi organizaţiile obşteşti, prin cari­caturi însoţite de texte cuprinză­toare, ia atitudine hotărîtă împotri­va celor care nesocotesc legile sta­tului şi normele de comportare la locul de muncă, în societate şi fa­milie, împotriva hoţilor, delapida­torilor, risipitorilor, împotriva a tot ceea ce contravine moralei şi eticii noastre socialiste. Dar iată numărul 3 al gazetei. Privind figurile celor din caricaturi, cetăţenii oraşului, şi nu numai ei, zîmbind, îşi manifestă indignarea faţă de faptele lor. Căţăraţi pe un acoperiş, cu degete lungi, ni se înfăţişează Andrei Gabor şi Petru Moldovan, salariaţi la I.I.L. „Re­publica“. Confundînd bunurile sta­tului cu ale lor personale, cei doi salariaţi, prin forţarea uşii, au in­trat în magazia întreprinderii, în­­suşindu-şi bunuri care nu le a­­parţin. Il recunoaştem şi pe binecunos­cutul boxer Ovidiu Gorea. Apare la gazeta satirică cu mănuşi. Obiş­nuit cu antrenamentele, recent, el şi-a făcut „încălzirea“ într-un local public. In aşa fel încît a contrave­­nit bunelor moravuri. Şi astfel i-a mers vestea, numele lui ajungînd departe. Şi, desigur, la Judecătoria din Tg.-Mureş nu s-au purtat cu mănuşi cu boxerul. „Jucînd“ nere­gulamentar, el a fost sancţionat cu 2 luni închisoare. Priviţi şi pe Alexandru Şimon, salariat la I.A.S. Reghin. Apare înconjurat de porci, fiecare gata­­gata să-l înhaţe. Este un om „slab“ A vrut să se îngraşe oare? De ce a­­tunci s-a încumetat să-şi însuşească raţia de hrană cuvenită porcilor? Gazeta satirică, într-un mod cît se poate de original, avertizează, în numele opiniei publice, pe ti­nerele Mărioara Ardeleanu şi Doina Ştefănescu, recomandîndu-le să se lase de ocupaţia oglindită în cari­catură şi să treacă la muncă cinsti­tă. Ştiţi cum apar în caricatură? Îmbrăcate la ultima modă, alergînd cu mîinile întinse pentru a acosta bărbaţi nepotriviţi pentru vîrsta lor. Tinzînd spre o viaţă uşoară, fără muncă, îşi petrec timpul prin loca­luri, învăluite în fum, în aştep­tarea unor clienţi cu bani. Răsfoim şi dosarul cuiprinzînd caricaturile din numerele anterioa­re, care au fost privite de mii şi mii de localnici Prin intermediul gazetei satirice, cetăţenii oraşului şi mulţi din localităţile din jur au revăzut pe Reiner Lajos din Reghin, căruia i-a mers de mult vestea pen­tru escrocheriile sale. In ultima vreme, el se afla la un penitenciar, unde îşi ispăşea o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru înşelăciune în dauna avutului obştesc şi parti­cular. Suferind de diabet, a fost eliberat în vederea unui tratament medical. Reiner însă s-a „îmbol­năvit“ mai rău. Cutreierînd ţara, după vizitele efectuate la Eforie Nord, Constanţa, Bucureşti, Sucea­va şi alte localităţi, s-a oprit la Piatra Neamţ. Aici şi-a pus în gînd să ajungă la Reghin. Dar cum? întreprinzător, a găsit repede un mijloc de transport. A furat din Piatra Neamţ un autoturism Dacia 1300. Urcînd la volanul autoturis­mului, a plecat la drum, oprindu-se la Topliţa. Nu însă înainte de a comite un accident de circulaţie, călcînd două fetiţe. Aşa că, aici şi-a întrerupt tratamentul. Citind explicaţia de sub o carica­tură, toţi cei care s-au oprit în faţa gazetei satirice au luat cunoş­tinţă de un cititor care se deose­beşte de alţii. Este Emil Mărginea­­nu de pe strada Eminescu. Impru­­mutînd 4 cărţi de la Biblioteca o­­răşenească, fără a şti măcar cine sînt autorii, a plecat în căutare de cumpărători. Şi a vîndut toate cărţile, cu cîte un leu bucata. Au fost satirizate faptele şi com­portările multor altor localnici, cer­taţi cu legile sau cu normele de convieţuire. Unii, pentru faptele lor, au fost condamnaţi de justiţie, alţii nu. Cu toţii însă, cei care au apărut la gazeta satirică, au fost condam­nați de opinia publică. P. POPȘOR OPINIA PUBLICĂ VĂ AVERTIZEAZĂ Curs de perfecţionare pentru statisticieni In cadrul acţiunii generale de îmbunătăţire şi perfecţionare a cunoştinţelor lucrătorilor din u­nităţile socialiste, preconizată de conducerea de partid şi de stat, se acordă o mare atenţie per­fecţionării profesionale a anga­jaţilor din domeniul sanitar. Pa­ralel cu cursurile în care au fost cuprinse cadrele medicale, înce­pînd din acest an, se creează po­sibilitatea perfecţionării cunoş­tinţelor şi pentru statisticienii care lucrează în reţeaua sanitară. Astfel, conform indicaţiilor Mini­sterului Sănătăţii, Direcţia sani­tară judeţeană organizează cursul de reciclare cu acest profil, pe o durată de 8 luni. In baza biblio­grafiei şi a tematicii indicate, statisticienii vor studia un ma­terial bogat, care urmează să fie dezbătut şi aprofundat în cadrul seminariilor lunare. In încheierea cursului, participanţii se vor pre­zenta la un examen de verifi­care a cunoştinţelor în urma că­ruia li se vor acorda califica­tive contînd pentru promovarea profesională. Reciclarea cadrelor de statis­ticieni va conduce la îmbunătă­ţirea studierii anumitor aspecte din domeniul sanitar, la reali­zarea de analize mai temeinice a­­supra problemelor specifice. Expunere despre familie In cadru­ lectoratului pentru femei organizat la cooperativa „Textila-Mureş“ cu sprijinul con­ducerii cooperativei şi al Com­i­­tetului municipal al femeilor din Tg.-Mureş, are loc un ciclu de expuneri cu caracter politico­­ideologic, pedagogic, juridic. Te­mele abordate în mod atractiv, strîns legate de specificul muncii cooperatoarelor şi susţinute de exemple concrete au o mare pu­tere de convingere, contribuind la educarea femeilor în spiritul încadrării plenare în construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în care este angajată întreaga noastră societate. De foarte larg interes se bucură pre­legerile legate de viaţa de fami­lie, în cadrul căreia un rol im­portant revine femeii. Recent, cooperatoarele au audiat o inte­resantă şi instructivă expunere despre „Familia — rolul ei în munca de educaţie, cauzele des­trămării familiei şi consecinţele ei, ce poate şi trebuie să facă femeia pentru întărirea familiei şi educarea copiilor în spiritul muncii“, prezentată de tov. Mar­gareta Bîlcu, preşedintă a Comi­tetului municipal Tg.-Mureş al femeilor. VEDERE PANORAMICA DIN TG.-MURES (Fotó: I. KONCZ) Determinarea condiţiilor de iernare a culturilor de toamnă Perioada geroasă semnalată înce­­pînd cu ziua de 14 ianuarie, în con­diţiile acestei ierni cînd solul nu es­te acoperit cu un strat de zăpadă, impune specialiştilor din agricultu­ră controlul culturilor de toamnă şi în perioada de repaus, cu scopul determinării viabilităţii acestora, lucru ce se realizează prin luare (ri­dicare) de monoliţi (probe). Pentru o apreciere justă a condiţiilor de iernare a culturilor şi pentru a în­lătura neomogenitatea în executarea acestei lucrări, este necesar ca să se facă după o metodă unică pe în­treg teritoriul şi în toate unităţile agricole. In cele ce urmează, ne vom referi, pe scurt, la metodica de luare a monoliţilor precum şi sta­bilirea rezultatului. Locurile de unde se vor recolta probele se aleg în aşa fel încît ele să reflecte condiţiile medii ale uni­tăţii agricole respective atît sub as­pectul fazei de vegetaţie cît şi al particularităţilor reliefului (pantă, loc neted, ridicătură, depresiune). Lădiţele utilizate în acest scop se confecţionează din scîndură de 2—3 cm grosime, cu indicaţia de a se respecta dimensiunile de 30x30x20 cm, aceasta din urmă fiind înălți­mea lăditei. Luarea probelor se face prin tăie­rea unui monolit (folosind o rangă de fier sau topor) cu dimensiunile indicate pentru lădită, deci de 30x 30 cm și adînc de 20 cm. Trebuie tăiat un strat. Urmărind ca în a­­cesta să intre plantele din nouă rînduri alăturate. Tăierea trebu­ie făcută cu grijă pentru a evita ru­perea monoliţilor şi desrădăcinarea plantelor. Proba se aşează în lădi­­ţa pe ale cărei dimensiuni s-au tăiat monoliţii şi se transportă într-o în­căpere cu temperatura peste zero grade, unde se ţine 2 zile pentru dezgheţul solului.După dezgheţarea solului din monolit se notează as­pectul exterior al plantelor: dacă au culoare brună, dacă sunt verzi, apoi lădiţele cu probe se transportă într-o încăpere caldă şi luminoasă, cu temperatura de aproximativ 15— 18 grade. Accentuăm că lădiţele trebuie să fie aşezate în apropierea ferestrelor, deoarece cînd lumina este insuficientă condiţiile de creş­tere sînt nefavorabile. In condiţiile acestei ierni, cînd stratul superfi­cial al solului este uscat, se reco­mandă stropirea monoliţilor cu apă, care trebuie să aibă temperatura camerei, astfel încît să se evite su­­praumezirea monolitului. în a 7-a zi după aducerea probe­lor în încăperea caldă se determină rezultatul creşterii plantelor. In a­­cest scop toate plantele, fără excep­ţie, se aleg cu atenţie din monoliţi, iar rădăcinile se spală cu apă. După spălare, se calculează nu­mărul total al plantelor, apoi aces­tea se sortează în două grupe: plante vii care au crescut şi plan­te moarte care nu au crescut. Se consideră vii plantele care au dat frunzuliţe noi, iar cele care au fost în faza de înfrăţire au dat şi rădă­cini noi (rădăcinile sunt de culoare albă şi se caracterizează printr-o mare fragilitate). Plantele de la marginea monolitului, vătămate în timpul luării probelor din cîmp, nu­­ se numără. In baza rezultatelor numărătorii şi grupării plantelor, aşa cum s-a arătat mai sus, se calculează în pro­cente plantele pierite, care se ra­portează la suprafaţa respectivă. Avînd în vedere că în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a timpului se estimează că temperatura nu va­ mai coborî la valorile înregistrate în cursul acestei luni, este indicat să se treacă, neîntîrziat la această operaţiune pentru a se cunoaşte precis măsura în care culturile au fost afectate de această perioadă friguroasă. VASILE CISMAŞ agrometeorolog la staţia meteo Tg.-Mureş Buletin meteorologic săptămînal Din punct de vedere al evoluţiei meteorologice, luna ianuarie se ca­racterizează prin cîteva elemente ieşite din comun. Astfel, precipita­ţiile au fost foarte reduse (pe teri­toriul judeţului Mureş au căzut în tot cursul lunii doar 0,5 litri de apă pe mp). Datorită faptului că şi umiditatea aerului a fost foarte scă­zută timpul a căpătat un aspect foarte uscat, chiar secetos. Mai pre­cizăm ca o curiozitate că, după cum rezultă din statistica de specialitate, la Tg.-Mureş o lună ianuarie aşa de săracă în precipitaţii a mai fost doar în anul 1896 cînd s-a măsurat, ca şi în acest an, numai 1 litru de apă pe metrul pătrat); — Lipsa stratului de zăpadă de pe suprafaţa solului din zona agri­colă a judeţului nostru; — O vreme destul de însorită, cu un aspect în general frumos, cerul fiind mai mult senin cu înnorări doar sporadice. — Temperatura aerului, ceva mai ridicată faţă de normală, a oscilat între valoarea maximă de plus 12 grade înregistrată în ziua de 30 ia­nuarie şi cea minimă de minus 18 grade înregistrată în ziua de 17 ia­nuarie. Temperatura medie lunară a fost de minus 3 grade faţă de mi­nus 4,3 grade cît este valoarea me­die multianuală a acestei luni, la Tg.-Mures. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMINA IN CURS: Aspectul general al vremii nu va suferi mo­dificări importante, referindu-ne în primul rînd la temperatura aerului, care, deși va marca o ușoară scă­dere de la începutul la sfîrşitul săp­­tămînii, va oscila între maximele cuprinse între plus 2 şi plus 6 gra- * de, iar minimele între plus 1 şi mi­nus 5 grade. Precipitaţiile, care vor fi sub for­mă de lapoviţă apoi ninsoare, vor fi reduse cantitativ. Nebulozitatea va fi mai pronun­ţată în prima jumătate a săptămî­­nii, iar umiditatea mai ridicată, ast­fel că vor fi condiţii de producere a ceţii mai ales dimineaţa. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş CPd­ifuL­arl „Cumpără, te rog — îmi spune soţia — o cămăşuţă flanelată pentru copil. Du-te la „Gulliver", cred că acolo găseşti". Şi-mi lasă banii, iar eu, prompt, mă înfiinţez în aceeaşi zi la magazin. „O cămăşuţă mai groasă, pentru un copil de 4 ani şi jumătate", răs­pund eu la întrebarea plină de solicitudine a vînzătoarei. „Nu avem decit pentru un an şi jumătate sau asta, pentru şapte ani. Dar veniţi peste 2—3 zile, trebuie să primim din depozit”. Şi, de mai bine de două săptămîni, trec tot a doua zi pe la magazin pentru ca aici să nu dau decît peste jena justificată a vînzătoarelor, cu invariabilul răspuns „n-avem, mai încercaţi...“. Pînă cînd să mai încerc, tovarăşi care răspundeţi de aprovi­zionarea acestui magazin şi a altora, pîn-or da căldurile şi n-o să mai aibă copilul nevoie? S. ION STEAUA ROȘIE PAGINA 3 STOP, pentru membrii A.C.R. La Filiala judeţeană din Tg.­­Mureş a Automobil Clubului Ro­mânia ne-am întîlnit cu o in­tensă activitate cotidiană. Se cer relaţii despre diverse excursii din perspectiva mai mult sau mai puţin apropiată, se înscriu noi membri, se organizează întru­niri pe diferite tematici cu au­tomobiliştii ... — Ce trebuie să mai ştie, pen­tru această perioadă, membrii au­­tomobil-clubului din judeţul Mu­reş? — l-am întrebat pe tovară­şul Emil Fodor, secretarul filia­lei. — Noutăţi sunt mai multe. De exemplu, în vederea meciului de fotbal dintre reprezentativele Ungariei şi României ce va avea loc la 30 aprilie, organizăm o excursie în ţara vecină, pentru care facem în prezent înscrieri. Automobiliştii mureşeni se pot adresa Filialei noastre, în scopul înscrierii, pînă la data de 10 fe­bruarie. Excursia va avea o du­rată de 3 zile, cu plecarea la 29 aprilie a. c. Se asigură masă şi cazare pentru două zile, biletul de meci, bani pentru benzină şi pentru mici cheltuieli , bani de buzunar cum se mai spune. Tot­odată oferim posibilităţi, în ca­drul aceleiaşi excursii, şi pentru automobiliştii care vor să mear­gă individual, fără a recurge la toate serviciile menţionate. — Vreo altă veste de actuali­tate? — De la 1 februarie vom în­cepe verificările pentru acorda­rea dovezii de stare tehnică. In acest sens invităm pe toţi auto­mobiliştii să se planifice pentru efectuarea acestor revizii la au­toturisme, cu scopul de a evita eventualele aglomerări. Menţio­nez că pentru această acţiune dispunem anul acesta de meca­nici experimentaţi, cu înaltă ca­lificare. Atelierele noastre din Piaţa Trandafirilor nr. 31—33 şi respectiv din str. Voiniceni (un­de s-au executat asemenea revizii în anul trecut) stau la dispozi­ţia automobiliştilor, pentru lu­crarea amintită, pînă la 30 mai 1972. In prealabil se obţine o repartiţie din partea Filialei au­­tomobil-clubului. N. ŞTEFAN

Next