Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)
1972-04-01 / nr. 77
■"1 " PROLETAR/ $//V TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA / «"11 ORAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul MXIV. Nr. 77 (4.362) Simbătă, 1 aprilie 1972 6 pagini, 30 de bani ORGANIZAŢIA DE PARTID -soria mobilizatoare a maselor la realizarea acţiunilor de îmbunătăţiri funciare In timpul care a trecut de la începutul acestui an, satele patriei noastre au cunoscut o puternică efervescenţă. Bogăţia de idei şi îndemnul cuprins în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la prima conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare a declanşat o atmosferă de muncă entuziastă, a devenit program concret de acţiune a ţărănimii. Chemările la întrecere pentru creşterea producţiei agricole, acţiunile ample pentru extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare au marcat deosebit de puternic zilele iernii şi acest început de primăvară în satul nostru socialist. In această atmosferă de intensă activitate politică, economică şi socială, factorul dinamizator al tuturor energiilor au fost organizaţiile de partid, comuniştii de la sate. ...... Realizarea programului de desecări, ameliorări, de punere in valoare a întregului potenţial agricol al ţării noastre constituie una din obligaţiile principale ale comunelor, ale primarilor, consiliilor populare, ale întregii ţărănimi şi organizaţiilor de partid de la sate“ — sublinia secretarul general al partidului în cuvîntarea ţinută la conferinţă, în baza acestor indicaţii şi programului de măsuri adoptat la 18 ianuarie în şedinţa comună a Biroului Comitetului judeţeanului executiv al Consiliului popular judeţean şi Consiliului Direcţiei generale a agriculturii s-au constituit comandamente în fiecare comună în parte cît şi la nivelul judeţean pentru coordonarea acţiunilor de îmbunătăţiri funciare. In cadrul acestor comandamente cît şi în adunările cu activul de partid pe comune s-a dezbătut programul concret de lucru, stabilindu-se toate terenurile supuse băltirilor şi inundaţiilor, cu exces de umiditate sau erodate. Comitetele comunale de partid, consiliile populare şi conducerile cooperativelor agricole au organizat temeinic acţiunile hidroameliorative pe baza unor planuri concrete, antrenînd la executarea lucrărilor marea masă a cooperatorilor, toţi cetăţenii comunelor. Aceste măsuri, cît şi întrecerea declanşată de chemarea argeşenilor, pentru punerea în valoare a fiecărei palme de pămînt au dobîndit dimensiuni şi proporţii remarcabile la nivelul majorităţii comunelor şi satelor din judeţ. Astfel, pînă la 30 martie s-au efectuat lucrări de desecări pe o suprafaţă de aproape 5.000 ha şi s-au curăţat şi decolmatat canalele de desecare pe o lungime de peste 140.000 m. De asemenea, s-au executat lucrări de îndiguiri şi supraînălţări de diguri — mai ales pe văile Tîrnavelor, Luţului şi Nirajului — pe o lungime ce depăşeşte 38 kilometri. Paralel s-au executat curăţiri de păşuni pe o suprafaţă de peste 42 mii de ha şi s-au efectuat lucrări de terasări, defrişări şi de combatere a eroziunii solului pe o suprafaţă ce însumează circa 1.000 de hectare. La unele din obiectivele de îmbunătăţiri funciare planul prevăzut pentru acest an a fost realizat şi depăşit. La aceste lucrări au participat peste 100.000 de cetăţeni tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei de pe meleagurile judeţului nostru. Felul cum s-a acţionat în multe comune şi cooperative agricole, printre care Batoş, Valea Largă, Iernut, Sărmaşu, Sîncraiu de Mureş, Nazna, Daneş, Aluniş, Zau, Ideciu de Jos, Fărăgău, Adămuş, Mica, Şincai şi altele, ampla mobilizare de forţe cît şi rezultatele bune obţinute dovedesc că aici comitetele comunale de partid şi consiliile populare au asigurat organizarea şi buna desfăşurare a acestor importante acţiuni. Evidenţiem în mod deosebit acţiunea cetăţenilor şi cooperatorilor din raza comunei Batoş care mobilizaţi de comitetul comunal de partid (secretar Helmuth Nösner, primar Alexandru Macarie), in ciuda terenului îngheţat şi gerului din luna ianuarie au ieşit zilnic la lucru cu hîrleţe şi tîrnăcoape -Podiia fetii însemnate,suprafeţe de exces de umiditate şi de eventualele revărsări ale Luţului. La această acţiune au participat zilnic un număr de 200—300 bărbaţi şi femei. Demne de laudă sunt şi acţiunile întreprinse în comuna Valea Largă (secretar al comitetului comunal de partid Eugen Vlasă şi Paul Cenan, primarul comunei). In ultima vreme cele 7 văi ale comunei s-au transformat într-un vast şantier; aproape 1.000 de cooperatori au participat zilnic la acţiunile de îmbunătăţiri funciare. Prin munca lor harnică a apărut o largă reţea de canale, însumînd peste 10 mii metri, care va feri de excesul de umiditate şi reda agriculturii o suprafaţă de 244 ha teren agricol. In raza comunei Iernut şi în special în satele Sălcud şi Lechinţa, cooperatorii, mobilizaţi de comitetul comunal de partid (secretar Nicolae Joldiş şi Gurghian Aurel — primar), s-au executat la fel lucrări de desecări pe o suprafaţă ce depăşeşte 170 hectare. La amplele lucrări de îmbunătăţiri funciare un aport însemnat şi-au adus şi organizaţiile de tineret. Peste 10.000 de tineri, organizaţi în 79 de brigăzi ale muncii patriotice, pe şantierele tineretului de la Sărmaşu, Iernut, Miercurea Nirajului, Zau de Cîmpie, Sîngeorgiu de Pădure, Sîncraiu de Mureş şi Grebeniş au executat lucrări de desecare pe 700 ha, curăţind în acelaş timp 5.000 m canale de scurgere şi tot atîtea hectare de păşune. Cu toate rezultatele bune obţinute în acţiunea de îmbunătăţiri funciare mai sînt încă multe de făcut. In primul rind într-o serie de comune ca Neaua, Sînpaul, Ogra, Veţca, Aţintiş, Saschiz, Vărgata, Nadeş, Ceuaşul de Cîmpie şi în altele, comitetele comunale de partid şi consiliile populare n-au luat măsuri pentru demararea din timp şi în ritm corespunzător a lucrărilor de hidroameliorare şi de combaterea eroziunii solului. In al doilea rînd în raza judeţului mai sînt încă zeci de mii de ha cu exces de umiditate, inundabile sau supuse eroziunii pe care trebuie executate în continuare lucrări de îmbunătăţiri funciare. De aceea comandamentele comunale, organizaţiile de partid trebuie să identifice toate aceste terenuri şi pe baza unor planuri concrete să mobilizeze la executarea lucrărilor toţi cetăţenii comunelor. La lucrările de îmbunătăţiri funciare se investeşte un mare volum de muncă. Pentru ca acestea să aibă o eficienţă maximă, să corespundă scopului propus, în tot ceea ce se face trebuie să primeze criteriul calităţii. De aceea în fiecare unitate agricolă, cînd se trece la săparea canalelor se ridică diguri sau se fac alte lucrări, să se procedeze cu discernămînt, bine gîndit şi nu la voia întîmplării. Asemenea lucrări nu se fac pentru unul sau doi ani, ci trebuie să li se asigure o funcţionalitate pe o perioadă îndelungată. In unele locuri s-au făcut lucrări necorespunzătoare, au fost întocmite greşit chiar și unele proiecte tehnice. Adevărat, sunt cazuri izolate dar ele nu trebuie să se înregistreze nicăieri. Dacă au existat lucrări necorespunzătoare ele (Continuare in pag. a 2-a) IOAN COZMA, secretar alComitetului de partid judeţean 81 Lucrări de desecare la Sîncrai SARCINI URGENTE PE OGOARE: • URGENTAREA PLANTARII CARTOFILOR , DISCUIREA ARATURILOR DE PRIMAVARA SI GRAPAREA CELOR DE TOAMNA # TAVALUGIREA GRIULUI PE TERENURILE AFINATE. Timpul frumos care s-a menţinut şi in ultima vreme a permis lucrătorilor de pe ogoare ca pînă la 30 martie însămînţările în cooperativele agricole să fie efectuate în proporţie de 31,5 la sută. Din culturile din epoca întîi, semănatul sfeclei de zahăr a fost efectuat în proporţie de 96,6 la sută. Menţionăm că din totalul cooperativelor agricole cultivatoare de sfeclă, 106 au încheiat deja insăminţarea acestei valoroase plante de cultură. Semănatul sfeclei n-a fost încheiat încă la C.A.P. Cecălaca, Cheţani, Lueriu, Ernei, Şincai, Panet şi altele. Rămîneri în urmă se constată încă la însăminţări la unele culturi unde lucrarea trebuia de acum să fie încheiată. In această situaţie se află orzoaica la care planul a fost realizat în proporţie de 87 la sută, ovăzul 97 la sută, unul de fuior 85 la sută. In ceea ce priveşte plantele de nutreţ, aici apreciem străduinţa cooperativelor agricole de a realiza planul la însămînţarea trifoiului în ansamblu pe judeţ in proporţie de 101 la sută dar în acelaşi timp semănatul Licernei în cultoriu s-a cit în protî ’a celei în ceară pură de numai 31 la sută. Cu toate că plantarea cartofilor timpuriu trebuia încheiată, . .. . efect.n. dele 82 la‘suta iar REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Ungheni se pregătește terenul pentru porumb. ) Maşinile şi utilajele din sectorul forestier şi în special din activitatea de exploatare a pădurilor, pe lîngă faptul că joacă un rol hotărîtor în creşterea productivităţii muncii, a valorificării superioare a masei lemnoase, contribuie în mare măsură şi la uşurarea muncii fizice. Desigur, de modul de folosire, de întreţinere, de îngrijire a acestor maşini depinde randamentul lor, care împreună cu priceperea mecanizatorilor de a le folosi, face ca productivitatea muncii an de an să fie tot mai ridicată, calitatea muncii să fie superioară. Analizînd modul de întreţinere şi exploatare a utilajelor forestiere — funiculare, tractoare, ferăstraie mecanice, încărcătoare etc. — din dotaţia C.E.I.L. Tg.-Mureş, se constată că acestea sunt folosite cu chibzuinţă, sarcinile de producţie şi de productivitate atît în anul trecut cît şi în primele două luni din acest an, la principalele grupe de maşini, au fost realizate şi chiar depăşite. Totuşi, o privire mai atentă, mai exigentă asupra posibilităţilor şi rezervelor care există în acest domeniu de activitate, denotă că mai sunt încă o serie de factori care influenţează negativ contribuţia maşinilor la sporirea gradului de mecanizare, la creşterea substanţială a producţiei. In exploatările noastre forestiere, din lipsa pieselor de schimb la o serie de maşini şi mecanisme, an de an importante capacităţi de producţie nu sunt utilizate cu randamentul planificat. Numai în cursul anului trecut, de exemplu, din lipsa anvelopelor şi a pieselor de schimb s-au înregistrat la tractoarele şi remorcile C.E.I.L. Tg.-Mureşpeste 9.000 de zile/utilaj , stagnare. Au fost perioade cînd aproape 50 la sută din capacitatea de scort apropiat la tractoare a stagnat din lipsa de anvelope. Din lipsa pieselor de schimb la ferăstraiele mecanice, sînt descompletate ferăstraie bune care apoi devin neutilizabile, încărcînd astfel în mod nejustificat cheltuielile de producție, figurînd în continuare în parcul de maşini. Totodată, se mai găsesc şi astăzi pe văile Mureşului, Nirajului, Gurghiului, mecanizatori care folosesc ferăstraiele mecanice, tractoarele pentru lucrări particulare. In multe situaţii maşinile sunt scoase din producţie din cauza defectărilor repetate la locul de muncă. Deşi sunt ateliere mobile care asigură repararea lor la faţa locului, totuşi convig. DEAK ŞTEFAN Comisia economică a Comitetului judeţean de partid în industria forestieră— rezerve ce se cer in valoare puse (Continuare în a 2-a) pag. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Democratică Sudan Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Plecarea spre localitatea Damazin Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi sudaneze. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză: dr. Osmail Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul Industriei şi minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului Aplicarea să fie acordului global pregătită de P8 La recentul Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în Rezoluţia dată publicităţii se arată că, datorită eficienţei dovedite în practică , „Congresul hotărăşte generalizarea in toate sectoarele de activitate ale cooperativelor agricole a acordului global, formă superioară de organizare şi retribuire a muncii, care asigură retribuirea cooperatorilor în raport de producţia obţinută, întăreşte răspunderea acestora pentru executarea corespunzătoare a lucrărilor şi sporirea producţiei, duce la creşterea veniturilor ţărănimii. Vâininilecooperatiste au obligaţia să ajute consiliile de conducere în organizarea şi retribuirea muncii în acord global pe formaţii de muncă şi, în cadrul acestora, pe grupe de familii, familii şi cooperatori şi să urmărească aplicarea lui în tot cursul anului". Deci sarcinile sunt clare, eficienţa aplicării acordului global la fel este cunoscută în fiecare cooperativă agricolă din judeţul nostru. Neajunsul este însă că încă aproape în nici o cooperativă agricolă nu s-a depăşit practic faza de împărţire a terenului mai jos de brigadă. La C.Al. Band, preşedinte Szántó Ioan, s-au luat măsuri bune de pregătire şi fertilizare cu importante cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice a celor peste 300 ha unde este în curs însămînţarea sfeclei de zahăr. Dar, spunea preşedintele, încă nu am întreprins nimic pentru a împărţi suprafeţele şi pe familii. Mai este timp... Şi la Răzoare, munca în acord global este apreciată de ţăranii cooperatori. Preşedintele C.A.P., Boitoş Graţian, cu ocazia unui recent raid-anchetă întreprins, ne-a prezentat măsurile stabilite pentru generalizarea acordului global. In primul rînd sfecla a fost împărţită proporţional pe cele 5 brigăzi de cîmp. Ca să nu fie discuţii însămînţarea se face în rotaţie pe brigăzi. La întrebarea dacă ţăranii cooperatori cunosc parcelele unde vor lucra, răspunsul dat de preşedinte a fost negativ. Asemenea situaţii unde se manifestă încă reţinere în împărţirea suprafeţelor de sfeclă sau alte culturi, încă de pe acum, pe familii, sunt şi la alte cooperative agricole printre care Chimitelnic, Bărboşi, Rîciu etc. Repartizarea suprafeţelor le culturile vegetale pe grupe de familii şi cooperatori încă de pe acum din faza însămînţării sau chiar înainte este deosebit de importantă deoarece se creează posibilitatea cooperatorilor harnici, dornici să obţină producţii cît mai mari pe unitatea de suprafaţă, de a executa lucrări suplimentare, ca să dăm numai un exemplu, cum ar fi fertilizarea etc. La porumb, unde însămînţarea se apropie, pentru a se extinde culturile intercalate este necesar să se pregătească din timp sămînţa. Dacă în fiecare unitate se va acţiona mai hotărît, energic, în definitivarea tuturor măsurilor pregătite.-are, efectele acordului global se vor concretiza, cu siguranță, în producţii mari la ha. B. NAZNEANU în C.A.P. acum Intîlnire de lucru Vineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înţelegeri privind cooperarea economică şi tehnică, precum şi schimburile de mărfuri pe anul în curs. Acţiuni de muncă voluntar-patriotică Tinerii continuă să se evidenţieze la lucrările de împăduriri menite să îmbogăţească patrimoniul forestier al judeţului nostru. Peste 7.000 de utecişti, din care 4.000 organizaţi în şantiere ale tineretului, au plantat pînă în prezent o suprafaţă de 20 ha cu răşinoase, ceea ce echivalează cu 100.000 de puieţi. Trebuie remarcat, în mod deosebit, felul cum au muncit brigadierii din Reghin — 500 la număr — care, în zona Petelea, au împădurit 11,5 ha. Brigadierul silvic Mihai Nistor, pe care l-am găsit în mijlocul acestor tineri în plină activitate, se arăta foarte mulţumit de calitatea lucrărilor efectuate. Kelemen Mircea (Liceul 1) Kapuşi Maria, Moldovan Maria (Liceul 2), Ioan Chibuhcutean, îndrumător U.T.C., Victor Boroş, maistru instructor, Ioan Uifălean, Gavril Pop, Ştefan Bogotean din anul I Şcoala de mecanizatori agricoli şi alţii fac parte dintre cei al căror aport la aceste lucrări a fost substanţial. Printre şantierele tineretului cu lucrări de împăduriri (Gurghiu, Sîngeorgiu de Pădure, Sîncrai, Tg.-Mureş, Luduş, Sovata, etc.), face parte şi cel de la Bălăuşeri. In ziua de 27 martie, peste 250 de utecişti şi pionieri din satele Dumitreni, Chendu Mare şi Bălăuşeri au plantat 1.200 de puieţi. Totuşi, situaţia nu este satisfăcătoare, dacă ţinem cont că aceasta a fost prima ieşire la o asemenea acţiune. Nu putem trece cu vederea faptul că, deşi prezente, cadrele didactice (în număr de 15) nu s-au ostenit — nici măcar unul — să pună aici mina pe sapă şi hîrleţ. Cum înţeleg atunci aceste cadre să facă educaţia prin muncă şi pentru muncă a tineretului? Ce părere au comitetele comunal de partid şi comunal U.T.C.? VASILE POP şeful sectorului cu muncile patriotice la Comitetul judeţean U.T.C. La Deda, în ziua de 2 aprilie DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVA Afişe, difuzate în comunele de pe valea superioară a Mureşului, invită oamenii muncii de pe aceste meleaguri ale judeţului Mureş la o duminică culturalsportivă complexă, care va avea loc în comuna Deda, în ziua de 2 aprilie 1972, începînd de la ora 10. Organizată de caravana judeţeană nr. 1 a muncii politice şi cultural-educative de masă, de pe lîngă secţia de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., duminica cultural-sportivă se anunţă deosebit de interesantă. Ce cuprinde programul său? Pentru început, de la ora 10, cuvîntul inaugural al secretarului comitetului comunal de partid, tovarăşul Vasile Paşcan. Urmează, la ora 10,20, defilarea pionierilor şi şcolarilor, artiştilor amatori şi sportivilor, parada obiceiurilor folclorice locale. Ora 11. In cinci săli — cinci acţiuni diferite ca tematică şi gen de manifestare: „ Un colocviu cu femeile: „Femeile, prezenţă activă în dezvoltarea societăţii noastre contemporane“. Expune tovarăşa Gálpár Susana, membră supleantă a biroului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor. © O oră cinematografică (pentru elevii din clasele I—IV): „Mindre plaiuri româneşti“. Comentariu cinematografic de Ştefan Pataki, directorul întreprinderii cinematografice judeţene. © Un simpozion (pentru elevii clasele V—VIII): „Inscripţii (Continuare în pag. a 2-a) din