Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)

1972-04-01 / nr. 77

■"1 " PROLETAR/ $//V TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA / «"11 ORAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul MXIV. Nr. 77 (4.362) Simbătă, 1 aprilie 1972 6 pagini, 30 de bani ORGANIZAŢIA DE PARTID -soria mobilizatoare a maselor la realizarea acţiunilor de îmbunătăţiri funciare In timpul care a trecut de la în­ceputul acestui an, satele patriei noastre au cunoscut o puternică e­­fervescenţă. Bogăţia de idei şi în­demnul cuprins în cuvîntarea ros­tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la prima conferinţă pe ţară a secre­tarilor comitetelor comunale de par­tid şi a preşedinţilor consiliilor populare a declanşat o atmosferă de muncă entuziastă, a devenit pro­gram concret de acţiune a ţărănimii. Chemările la întrecere pentru creş­terea producţiei agricole, acţiunile ample pentru extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare au marcat deosebit de puternic zilele iernii şi acest început de primăvară în satul nostru socialist. In această atmosferă de intensă activitate politică, econo­mică şi socială, factorul dinamizator al tuturor energiilor au fost organi­zaţiile de partid, comuniştii de la sate. ...... Realizarea programului de desecări, ameliorări, de punere in valoare a întregului potenţial agricol al ţării noastre constituie una din obligaţiile principale ale comunelor, ale primarilor, consiliilor populare, ale întregii ţărănimi şi organizaţiilor de partid de la sate“ — sublinia se­­cretarul general al partidului în cu­vîntarea ţinută la conferinţă, în ba­za acestor indicaţii şi programului de măsuri adoptat la 18 ianuarie în şedinţa comună a Biroului Comite­tului jud­eţean­u­lui­ executiv al Consiliului popular judeţean şi Consiliului Direcţiei ge­nerale a agriculturii s-au constituit comandamente în fiecare comună în parte cît şi la nivelul judeţean pen­tru coordonarea acţiunilor de îmbu­nătăţiri funciare. In cadrul acestor comandamente cît şi în adunările cu activul de partid pe comune s-a dez­bătut programul concret de lucru, stabilindu-se toate terenurile supuse băltirilor şi inundaţiilor, cu exces de umiditate sau erodate. Comitetele comunale de partid, consiliile popu­lare şi conducerile cooperativelor a­­gricole au organizat temeinic acţiu­nile hidroameliorative pe baza u­­nor planuri concrete, antrenînd l­a executarea lucrărilor marea masă a cooperatorilor, toţi cetăţenii comu­nelor. Aceste măsuri, cît şi întrecerea declanşată de chemarea argeşenilor, pentru punerea în valoare a fiecărei palme de pămînt au dobîndit di­mensiuni şi proporţii remarcabile la nivelul majorităţii comunelor şi sa­telor din judeţ. Astfel, pînă la 30 martie s-au efectuat lucrări de dese­cări pe o suprafaţă de aproape 5.000 ha şi s-au curăţat şi decolmatat ca­nalele de desecare pe o lungime de peste 140.000 m. De asemenea, s-au executat lucrări de îndiguiri şi su­­praînălţări de diguri — mai ales pe văile Tîrnavelor, Luţului şi Nirajului — pe o lungime ce depăşeşte 38 ki­lometri. Paralel s-au executat cură­ţiri de păşuni pe o suprafaţă de pes­te 42 mii de ha şi s-au efectuat lu­crări de terasări, defrişări şi de com­batere a eroziunii solului pe o su­praf­aţă ce însumează circa 1.000 de hectare. La unele din obiectivele de îmbunătăţiri funciare planul pre­văzut pentru acest an a fost realizat şi depăşit. La aceste lucrări au par­ticipat peste 100.000 de cetăţeni ti­neri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei de pe meleagurile judeţului nostru. Felul cum s-a acţionat în multe comune şi cooperative agri­cole, printre care Batoş, Valea­ Lar­­gă, Iernut, Sărmaşu, Sîncraiu de Mureş, Nazna, Daneş, Aluniş, Zau, Ideciu de Jos, Fărăgău, Adămuş, Mica, Şincai şi altele, ampla mobi­lizare de forţe cît şi rezultatele bu­ne obţinute dovedesc că aici comite­tele comunale de partid şi consiliile populare au asigurat organizarea şi buna desfăşurare a acestor impor­tante acţiuni. Evidenţiem în mod deosebit acţiunea cetăţenilor şi coo­peratorilor din raza comunei Batoş care mobilizaţi de comitetul comu­nal de partid (secretar Helmuth Nösner, primar Alexandru Macarie), in ciuda terenului îngheţat şi ge­rului din luna ianuarie au ieşit zil­nic la lucru cu hîrleţe şi tîrnăcoa­pe -Pod­­ii­a fetii însemnate,suprafeţe de exces de umiditate şi de eventualele revărsări ale Luţului. La această ac­­ţiune au participat zilnic un număr de 200—300 bărbaţi şi femei. Demne de laudă sunt şi acţiunile întreprinse în comuna Valea Largă (secretar al comitetului comunal de partid Eugen Vlasă şi Paul Cenan, primarul co­munei). In ultima vreme cele 7 văi ale comunei s-au transformat în­­tr-un vast şantier; aproape 1.000 de cooperatori au participat zilnic la acţiunile de îmbunătăţiri funciare. Prin munca lor harnică a apărut o largă reţea de canale, însumînd pes­te 10 mii metri, care va feri de ex­cesul de umiditate şi reda agricultu­rii o suprafaţă de 244 ha teren agri­col. In raza comunei Iernut şi în special în satele Sălcud şi Lechinţa, cooperatorii, mobilizaţi de comitetul comunal de partid (secretar Nicolae Joldiş şi Gurghian Aurel — primar), s-au executat la fel lucrări de dese­cări pe o suprafaţă ce depăşeşte 170 hectare. La amplele lucrări de îmbunătă­ţiri funciare un aport însemnat şi-au adus şi organizaţiile de tineret. Pes­te 10.000 de tineri, organizaţi în 79 de brigăzi ale muncii patriotice, pe şantierele tineretului de la Sărmaşu, Iernut, Miercurea Nirajului, Zau de Cîmpie, Sîngeorgiu de Pădure, Sîn­craiu de Mureş şi Grebeniş au exe­cutat lucrări de desecare pe 700 ha, curăţind în acelaş timp 5.000 m ca­nale de scurgere şi tot atîtea hectare de păşune. Cu toate rezultatele bune obţinute în acţiunea de îmbunătăţiri fun­ciare mai sînt încă multe de făcut. In primul rind într-o serie de co­mune ca Neaua, Sînpaul, Ogra, Veţ­­ca, Aţintiş, Saschiz, Vărgata, Nadeş, Ceuaşul de Cîmpie şi în altele, comi­tetele comunale de partid şi consilii­le populare n-au luat măsuri pentru demararea din timp şi în ritm co­respunzător a lucrărilor de hidroa­­meliorare şi de combaterea eroziu­nii solului. In al doilea rînd în raza judeţului mai sînt încă zeci de mii de ha cu exces de umiditate, inun­dabile sau supuse eroziunii pe care trebuie executate în continuare lucrări de îmbunătăţiri funciare. De aceea comandamentele comunale, or­ganizaţiile de partid trebuie să iden­tifice toate aceste terenuri şi pe ba­za unor planuri concrete să mobili­zeze la executarea lucrărilor toţi ce­tăţenii comunelor. La lucrările de îmbunătăţiri fun­ciare se investeşte un mare volum de muncă. Pentru ca acestea să ai­bă o eficienţă maximă, să corespun­dă scopului propus, în tot ceea ce se face trebuie să primeze criteriul calităţii. De aceea în fiecare uni­tate agricolă, cînd se trece la să­parea canalelor se ridică diguri sau se fac alte lucrări, să se procedeze cu discernămînt, bine gîndit şi nu la voia întîmplării. Asemenea lu­crări nu se fac pentru unul sau doi ani, ci trebuie să li se asigure o funcţionalitate pe o perioadă înde­lungată. In unele locuri s-au făcut lucrări necorespunzătoare, au fost întocmite greşit chiar și unele pro­iecte tehnice. Adevărat, sunt cazuri izolate dar ele nu trebuie să se înregistreze nicăieri. Dacă au e­­xis­tat lucrări necorespunzătoare ele (Continuare in pag. a 2-a) IOAN COZMA, secretar alComitetului de partid judeţean 81 Lucrări de desecare la Sîncrai SARCINI URGENTE PE OGOARE: • URGENTAREA PLANTARII CARTOFILOR , DISCUIREA ARATURILOR DE PRIMAVA­­RA SI GRAPAREA CELOR DE TOAMNA # TAVALUGIREA GRIULUI PE TERENURILE AFINATE. Timpul frumos care s-a menţi­nut şi in ultima vreme a per­mis lucrătorilor de pe ogoare ca pînă la 30 martie însămînţările în cooperativele agricole să fie efectuate în proporţie de 31,5 la sută. Din culturile din epoca în­­tîi, semănatul sfeclei de zahăr a fost efectuat în proporţie de 96,6 la sută. Menţionăm că din totalul cooperativelor agricole cultivatoare de sfeclă, 106 au în­cheiat deja insăminţarea acestei valoroase plante de cultură. Se­mănatul sfeclei n-a fost încheiat încă la C.A.P. Cecălaca, Cheţani, Lueriu, Ernei, Şincai, Panet şi altele. Rămîneri în urmă se constată încă la însăminţări la unele cul­turi unde lucrarea trebuia de a­­cum să fie încheiată. In această situaţie se află orzoaica la care planul a fost realizat în propor­ţie de 87 la sută, ovăzul 97 la sută, unul de fuior 85 la sută. In ceea ce priveşte plantele de nu­treţ, aici apreciem străduinţa coo­perativelor agricole de a realiza planul la însămînţarea trifoiului în ansamblu pe judeţ in proporţie de 101 la sută dar în acelaşi timp semănatul Licernei în cul­­tor­i­u s-a cit în protî ’­a celei în ce­­ară pură de nu­mai 31 la sută. Cu toate că plantarea carto­filor timpuriu­ trebuia încheiată, . .. . efect.n. de­le 82 la‘suta iar REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) La C.A.P. Ungheni se pregătește terenul pentru porumb. ) Maşinile şi utilajele din sectorul forestier şi în special din activitatea de exploatare a păduri­lor, pe lîngă faptul că joacă un rol hotărîtor în creşterea productivi­tăţii muncii, a valorifi­cării superioare a ma­sei lemnoase, contribuie în mare măsură şi la uşurarea muncii fizice. Desigur, de modul de folosire, de întreţinere, de îngrijire a acestor maşini depinde randa­mentul lor, care împre­ună cu priceperea me­canizatorilor de a le fo­losi, face ca productivi­tatea muncii an de an să fie tot mai ridicată, calitatea muncii să fie superioară. Analizînd modul de întreţinere şi exploatare a utilajelor forestiere — funiculare, tractoare, fe­­răstraie mecanice, în­cărcătoare etc. — din dotaţia C.E.I.L. Tg.-Mu­reş, se constată că a­­cestea sunt folosite cu chibzuinţă, sarcinile de producţie şi de produc­tivitate atît în anul tre­cut cît şi în primele două luni din acest an, la principalele grupe de maşini, au fost realizate şi chiar depăşite. Totuşi, o privire mai atentă, mai exigentă asupra po­sibilităţilor şi rezervelor care există în acest do­meniu de activitate, de­notă că mai sunt încă o serie de factori care influenţează negativ contribuţia maşinilor la sporirea gradului de me­canizare, la creşterea substanţială a produc­ţiei. In exploatările noas­tre forestiere, din lipsa pieselor de schimb la o serie de maşini şi meca­nisme, an de an impor­tante capacităţi de pro­ducţie nu sunt utilizate cu randamentul plani­ficat. Numai în cursul anului trecut, de exem­plu, din lipsa anvelope­lor şi a pieselor de schimb s-au înregistrat la tractoarele şi remor­cile C.E.I.L. Tg.-Mureş­­peste 9.000 de zile/utilaj , stagnare. Au fost perioade cînd aproape 50 la sută din capacitatea de scort a­­propiat la tractoare a stagnat din lipsa de an­velope. Din lipsa piese­lor de schimb la ferăs­­traiele mecanice, sînt descompletate ferăstraie bune care apoi devin neutilizabile, încărcînd astfel în mod nejustifi­cat cheltuielile de pro­ducție, figurînd în con­tinuare în parcul de maşini. Totodată, se mai găsesc şi astăzi pe vă­ile Mureşului, Niraju­lui, Gurghiului, mecani­­zatori care folosesc fe­­răstraiele mecanice, trac­toarele pentru lucrări particulare. In multe situaţii ma­şinile sunt scoase din producţie din cauza de­fectărilor repetate la lo­cul de muncă. Deşi sunt ateliere mobile care a­­sigură repararea lor la faţa locului, totuşi con­vig. DEAK ŞTEFAN Comisia economică a Comitetului judeţean de partid în industria forestieră— rezerve ce se cer in valoare puse (Continuare în a 2-a) pag. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Democratică Sudan Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedinte­le Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republi­cii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Plecarea spre localitatea Damazin Vineri la amiază, preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Gaafar Numeiry au plecat spre loca­litatea Damazin, de unde şi-au con­tinuat călătoria spre rezervaţia na­turală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi sudaneze. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Păţan, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Cor­nelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai pre­şedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză: dr. Osmail Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Mo­­neim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul Indus­triei şi minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Ma­jid Ahmed, secretar de stat la Mi­nisterul Comerțului Aplicarea să fie acordului global pregătită de P8 La recentul Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în Rezoluţia dată pu­blicităţii se arată că, datorită efi­cienţei dovedite în practică , „Congresul hotărăşte generalizarea in toate sectoarele de activitate ale cooperativelor agricole a acordului global, formă superioară de organi­zare şi retribuire a muncii, care a­­sigură retribuirea cooperatorilor în raport de producţia obţinută, întă­reşte răspunderea acestora pentru executarea corespunzătoare a lucră­rilor şi sporirea producţiei, duce la creşterea veniturilor ţărănimii. V­­­âininile­­cooperatiste au obligaţia să ajute consiliile de conducere în or­ganizarea şi retribuirea muncii în acord global pe formaţii de muncă şi, în cadrul acestora, pe grupe de familii, familii şi cooperatori şi să urmărească aplicarea lui în tot cursul anului". Deci sarcinile sunt clare, eficienţa aplicării acordului global la fel es­te cunoscută în fiecare cooperativă agricolă din judeţul nostru. Neajun­sul este însă că încă aproape în nici o cooperativă agricolă nu s-a depăşit practic faza de împărţire a terenului mai jos de brigadă. La C.Al. Band, preşedinte Szán­tó Ioan, s-au luat măsuri bune de pregătire şi fertilizare cu importan­te cantităţi de îngrăşăminte natura­le şi chimice a celor peste 300 ha unde este în curs însămînţarea sfe­clei de zahăr. Dar, spunea preşe­dintele, încă nu am întreprins ni­mic pentru a împărţi suprafeţele şi pe familii. Mai este timp... Şi la Răzoare, munca în acord global es­te apreciată de ţăranii cooperatori. Preşedintele C.A.P., Boitoş Graţian, cu ocazia unui recent raid-anchetă întreprins, ne-a prezentat măsurile stabilite pentru generalizarea acor­dului global. In primul rînd sfecla a fost împărţită proporţional pe ce­le 5 brigăzi de cîmp. Ca să nu fie discuţii însămînţarea se face în ro­taţie pe brigăzi. La întrebarea dacă ţăranii cooperatori cunosc parcelele unde vor lucra, răspunsul dat de preşedinte a fost negativ. Asemenea situaţii unde se manifestă încă re­ţinere în împărţirea suprafeţelor de sfeclă sau alte culturi, încă de pe acum, pe familii, sunt şi la alte coo­perative agricole printre care Chi­­mitelnic, Bărboşi, Rîciu etc. Repartizarea suprafeţelor le cul­turile vegetale pe grupe de familii şi cooperatori încă de pe acum din­ faza însămînţării sau chiar înainte este deosebit de importantă deoa­rece se creează posibilitatea coope­ratorilor harnici, dornici să obţină producţii cît mai mari pe unitatea de suprafaţă, de a executa lucrări suplimentare, ca să dăm numai un exemplu, cum ar fi fertilizarea etc. La porumb, unde însămînţarea se apropie, pentru a se extinde cul­turile intercalate este necesar să se pregătească din timp sămînţa. Dacă în fiecare unitate se va ac­ţiona mai hotărît, energic, în defi­nitivarea tuturor măsurilor pregăti­­te.-are, efectele acordului global se vor concretiza, cu siguranță, în pro­ducţii mari la ha. B. NAZNEANU în C.A.P. acum Intîlnire de lucru Vineri după-amiază, tovară­şul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîl­­nire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Suda­nului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înţelegeri pri­vind cooperarea economică şi tehni­că, precum şi schimburile de măr­furi pe anul în curs. Acţiuni de muncă voluntar-patriotică Tinerii continuă să se eviden­ţieze la lucrările de împăduriri menite să îmbogăţească patri­moniul forestier al judeţului nostru. Peste 7.000 de utecişti, din care 4.000 organizaţi în şan­tiere ale tineretului, au plantat pînă în prezent o suprafaţă de 20 ha cu răşinoase, ceea ce echi­valează cu 100.000 de puieţi. Tre­buie remarcat, în mod deosebit, felul cum au muncit brigadierii din Reghin — 500 la număr — care, în zona Petelea, au împă­durit 11,5 ha. Brigadierul silvic Mihai Nistor, pe care l-am găsit în mijlocul acestor tineri în pli­nă activitate, se arăta foarte mulţumit de calitatea lucrărilor efectuate. Kelemen Mircea (Lice­ul 1) Kapuşi Maria, Moldovan Maria (Liceul 2), Ioan Chibuhcu­­tean, îndrumător U.T.C., Victor Boroş, maistru instructor, Ioan Uifălean, Gavril Pop, Ştefan Bo­­gotean din anul I Şcoala de me­canizatori agricoli şi alţii fac parte dintre cei al căror aport la aceste lucrări a fost substan­ţial. Printre şantierele tineretului cu lucrări de împăduriri (Gur­­ghiu, Sîngeorgiu de Pădure, Sîn­­crai, Tg.-Mureş, Luduş, Sovata, etc.), face parte şi cel de la Bă­­lăuşeri. In ziua de 27 martie, pes­te 250 de utecişti şi pionieri din satele Dumitreni, Chendu Mare şi Bălăuşeri au plantat 1.200 de puieţi. Totuşi, situaţia nu este satisfăcătoare, dacă ţinem cont că aceasta a fost prima ieşire la o asemenea acţiune. Nu putem trece cu vederea faptul că, deşi prezente, cadrele didactice (în număr de 15) nu s-au ostenit — nici măcar unul — să pună aici mina pe sapă şi hîrleţ. Cum în­ţeleg atunci aceste cadre să facă educaţia prin muncă şi pentru muncă a tineretului? Ce părere au comitetele comunal de partid şi comunal U.T.C.? VASILE POP şeful sectorului cu muncile patriotice la Comitetul judeţean U.T.C. La Deda, în ziua de 2 aprilie DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVA Afişe, difuzate în comunele de pe valea superioară a Mureşului, invită oamenii muncii de pe a­­ceste meleaguri ale judeţului Mureş la o duminică cultural­­sportivă complexă, care va avea loc în comuna Deda, în ziua de 2 aprilie 1972, începînd de la ora 10. Organizată de caravana judeţeană nr. 1 a muncii politi­ce şi cultural-educative de masă, de pe lîngă secţia de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., duminica cultural-sportivă se anunţă deosebit de intere­­santă. Ce cuprinde programul său? Pentru început, de la ora 10, cuvîntul inaugural al secretarului comitetului comunal de partid, tovarăşul Vasile Paşcan. Urmea­ză, la ora 10,20, defilarea pionie­rilor şi şcolarilor, artiştilor ama­tori şi sportivilor, parada obiceiu­rilor folclorice locale. Ora 11. In cinci săli — cinci acţiuni diferite ca tematică şi gen de manifestare: „ Un colocviu cu femeile: „Femeile, prezenţă activă în dez­voltarea societăţii noastre con­temporane“. Expune tovarăşa Gálpár Susana, membră suplean­tă a biroului Comitetului jude­ţean Mureş al P.C.R., preşedinta Comitetului judeţean al femei­­lor. © O oră cinematografică (pen­tru elevii din clasele I—IV): „Mindre plaiuri româneşti“. Comentariu cinematografic de Ştefan Pataki, directorul între­prinderii cinematografice jude­ţene. © Un simpozion (pentru elevii clasele V—VIII): „Inscripţii (Continuare în pag. a 2-a) din

Next