Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)
1972-04-08 / nr. 83
SIBIN1I8 Vibrante valenţe educative, punţi pentru mîine, mesaje pentru un drum mereu ascendent FOTO-CRONICĂ . In dimineaţa acelei zile, a doua din luna aprilie, multe drumuri şi poteci de pe frumoasa vale superioară a Mureşului erau brăzdate de sute şi sute de oameni, ce se îndreptau spre Deda din patru muchii de zări. Şuvoaiele „curgeau“ continuu spre locul unde urma să aibă loc „o mare sărbătoare populară“. Ora zece şi zece minute. Centrul comunei a devenit un vast amfiteatru. In faţa miilor de oameni ia cuvîntul secretarul comitetului comunal de partid, tovarăşul Vasile Paşcan. „ Permiteţi-mi, înainte de toate, să vă transmit, in numele comitetului comunal de partid şi al consiliului popular comunal, tradiţionala urare: „Bine aţi venit“ la duminica noastră cultural-sportivă, organizată de caravana judeţeană nr. 1 a muncii politice şi culturaleducative de masă de pe lingă secţia de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P C.R. Sperăm ca manifestările de astăzi, remarcabile prin largul lor orizont, să poată căpăta toate atributele unui act cultural-educaţional complet, să aibă un puternic ecou, să reprezinte o vibrantă concentrare a gindurilor şi sentimentelor noastre închinate partidului ... Se aud sunete de tobe şi■ trompete, începe defilarea. In primele rinduri , pionierii şi şcolarii, purtind steguleţe roşii şi tricolore, pancarte pe care sunt înscrise 3 litere: „P.C.R.“. Copiii scandează lozinci: „Scump partid să ne trăieşti! Slavă ţării româneşti!“, „De partid condus poporul îşi clădeşte viitorul“, „Ceauşescu şi poporul! Ceauşescu şi viitorul!“... Apar artiştii amatori — un fluviu multicolor de frumuseţi — şi sportivii — vigoare, tinereţe, dinamism. Trec prin faţa tribunei oficiale muncitori forestieri, cu căşti şi cu ţapine, urmaţi de remorci încărcate cu buşteni. Parada obiceiurilor folclorice locale e deschisă de o nuntă din Filea — impresionant spectacol în aer liber, pregătit pentru această duminică cultural-sportivă. Totul ca într-o nuntă adevărată, cu chemători, stegari, mire şi mireasă, lăutari, nuntaşi . .., dar... şi cu colaci. Un adevărat val de petrecere şi voie bună la care participă toată lumea, îşi face apariţia o turcă din Pietriş, frumos împodobită şi însoţită de câţiva colindători din aceeaşi localitate. „Cununa spicului“, transpusă scenic pe şoseaua comunei de 70 de artişti amatori din Ruşii Munţi, încheie parada obiceiurilor folclorice locale ... Aşadar, totul ca la o mare serbare populară. Revărsare de forţă şi entuziasm 9 Flăcăi, voinici şi mindri, ca la Ruşii Munţi. 9 Elevi de la Şcoala generală din Dumbrava — buni interpreţi ai montajului muzical-literar „FILE DIN ISTORIA POPORULUI“. III9II93IIII . In mers — primăvara, copiii care poartă în ei singurul lucru mai frumos decit prezentul nostru socialist — viitorul luminos al ţării. • Şoseaua a devenit „scena“ unei ample manifestări folclorice: nunta de la Filea (fotografiile a II-a şi a IlI-a, de sus în jos). După terminarea paradei obiceiurilor folclorice locale, pe scenă turca din Pietriş şi un grup de colindători. 9 Trec forestierii... ... Ki I O 9 Patru expoziţii de artă populară din Aluniş, Deda, Răstoliţa, Ruşii Munţi şi Vătava au oferit vizitatorilor inestimabile comori. Fotografia noastră vă prezintă o imagine de la expoziţia comunei Răstoliţa. 9 Ilustrată de la masa rotundă „TINEREŢEA PATRIEI OGLINDITA ÎN FILMELE DOCUMENTARE ROMANEŞTI“. V_______ | IN FOCARUL INTERESULUI COLECTIV . Ora 11 a marcat începerea, concomitent, a unui număr de I 5 acţiuni, variate ca tematică şi I gen de manifestare, organizate în mod diferenţiat pe categorii I de oameni ai muncii, vîrste şi I sexe. Ele s-au plasat, după părerea noastră, In focarul intere- I sului colectiv. F Femeile au asistat la un interesant şi atractiv colocviu, cu larg ecou în rîndurile lor. Au fost dezbătute probleme legate de aportul femeii la progresul societăţii noastre, orientarea şi pregătirea forţei de muncă feminine, idealul profesional şi problemele vieţii de familie, compatibilitatea muncii profesionale cu cea casnică şa. „Tinereţea patriei oglindită in filmele documentare româneşti“. Aşa s-a intitulat masa rotundă destinată artiştilor amatori şi ţăranilor muncitori. Participanţii la dezbateri Zeno Boroş, Mircea Fodor, economişti, Gheorghe Husar şi Teodor Purcariu, profesori, au reuşit să înfăţişeze, apelind la imagini, grandioasele succese ale poporului nostru muncitor înscrise, sub conducerea încercată a partidului, pe drumul biruitor al socialismului. A urmat o gală de filme documentare şi filmul artistic „Mihai Viteazul“. Trei manifestări s-au organizat pentru elevi grupaţi pe clase (I— IV, V—VIII şi, IX—XII). Este vorba de ora cinematografică „Mindre plaiuri româneşti“, simpozionul „Inscripţii pe coloana infinitului“ şi cronica evenimentelor internaţionale. Au expus: loan Dan, inginer, T. A. Enăchescu, lector universitar, Dumitru Hu- ■ sar, economist, loan Kapus, Au ţ rel Lupu, profesori, Ştefan Pata- ; ki, directorul întreprinderii cine amatografice judeţene şi Iosif Puşcaş, profesor. întrecerile sportive — handbal, I tenis de masă, fotbal, atletism și I şah — s-au dovedit vii, palpitan te, fiind urmărite de numeroși * oameni ai muncii. * AUREL DEJEANU I Im IIIIIIII8 A doua parte a duminicii cultural-sportive ... Peste 700 de spectatori au asistat la un spectacol de autentică vibraţie patriotică, de remarcabilă ţinută artistică. Ansamblul folcloric din Ruşii Munţi, laureat al celui de al VIII- lea concurs al artiştilor amatori, a adus pe scenă un vechi obicei de pe aceste meleagurii „Cununa spicului“, legat la seceratul grînelor, cînd ogoarele avînd un colorit deosebit, cunosc o veselie nemaiîntîlnită, o muzicalitate divină. Intr-un asemenea ogor a fost transformată marea scenă a căminului cultural din Deda, în acea zi, de cei 70 membri ai ansamblului care, sub conducerea instructorului lor, Dănilă Ştefan, urcă mereu noi trepte ale calităţii. „Că aşa joacă flăcăii pe la noi“ glăsuieşte o veche strigătură, şi au jucat minunat şi flăcăii din Bistra-Mureşului, şi cei din Filea, şi cei din Idicel Pădure, toţi solii dansurilor populare prezenţi pe scenă. Avem aşadar dansatori minunaţi, care ne oferă, ori de cîte ori îi întîlnim, emoţii artistice deosebite. In interpretarea grupurilor vocale din Răstoliţa, Deda, Bistra-Mureşului, Filea au prins viaţă cîntece pline de avînt şi nobleţe. Pe scenă au evoluat talentaţii solişti de muzică populară şi uşoară, iscusiţii artişti amatori din Idicel Pădure, Aluniş, Filea, Săcalul de Pădure, Bistra-Mureşului ... In acest caleidoscop plin de fantezie, divers şi colorat, se cuvine să-i amintim pe micii artişti amatori de la Şcoala generală din Dumbrava, care au prezentat, sub îndrumarea profesorului Ioan Pîrlea, un emoţionant montaj literar-muzical „File din istoria poporului“. O surpriză plăcută a prilejuit şi brigada artistică de agitaţie din Bistra-Mureşului... Artiştii amatori prezenţi la Deda au cules aplauzele spectatorilor, au înscris o nouă izbîndă, care vine să împlinească un şir de succese. Autentică vibraţie patriotică, remarcabilă ţinută artistică 8III888IIiII Cinci minute după manifestări Iosif Puşcaş, profesori „Cred că Deda, bătrîna aşezare de la poalele Călimanilor, va povesti multă vreme despre impresionanta desfăşurare cultural-sportivă, aşa cum alta n-a mai fost prin părţile locului. S-au pornit ţăranii din toate satele de pe Valea Mureşului la prezentarea celor mai frumoase obiceiuri, porturi populare şi ocupaţii şi au avut într-adevăr ce arăta". Herta Vulcan, activistă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R.: „Am surprins o discuţie la Detta. Un om între două vîrste povesteai — Ca şofer, am umblat mult prin ţară. încă nu mi-a fost dat să întîlnesc o sărbătoare populară sătească atît de frumoasă, cu atîţia oameni, cu atîta cîntec, cu atîta joc şi cu atita veselie. In ceea ce mă priveşte, parafrazez o celebră spusă antică! „Am venit, am văzut, am fost cucerită“. Totul a fost minunat!“. Vasile Cimpeanu, secretarul organizaţiei de bază din Bistra-Mureşului! „Am asistat la manifestări de prestigiu, cu largi rezonanţe în inimile oamenilor. Mi-a plăcut totul, toate acţiunile la care am luat parte. Deda a găzduit, pentru prima dată de cînd mă ştiu, o duminică cultural-sportivă de o asemenea mare amploare“. T. A. Enăchescu, lector universitar. Dimineaţa de 2 aprilie anunţa o zi frumoasă. Cu o zi înainte, citisem o veste lapidară în ziarul nostru local, anume că la Deda se organizează o suită de acţiuni cultural-sportive. Am avut plăcerea să iau parte la această minunată sărbătoare din valea superioară a Mureşului. Încă de la intrarea în Deda, am simţit că e o zi deosebită. Satul era îmbrăcat în haine de sărbătoare. Natura îşi aducea din plin contribuţia. Simţeai că oamenii sînt stăpîni pe viaţa lor, că trăiesc o viaţă demnă, în coordonatele socialismului. Satele au defilat, rînduri de generaţii, în pitoreşti costume, în care alegorice. A fost ceva de neuitat, un fel de Nuntă a Zamfirei. Au urmat acţiuni culturale, bogate. Am văzut, pe scenă, programe artistice minunate, în care satele au adus ce au avut mai frumos: arta populară viguroasă, cu rădăcini în trecutul nostru istoric. La Deda a fost, în 2 aprilie, o zi de neuitat. Pentru aceasta, trebuie să-i felicităm pe organizatori. E un adevărat act de creaţie. Pagină realizată de AUREL LUPU Foto: I. KONCZ STEAUA ROȘIE PAGINA 3