Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)

1972-04-08 / nr. 83

S­IBIN­1I­8 Vibrante valenţe educative, punţi pentru mîine, mesaje pentru un drum mereu a­scendent FOTO-CRONICĂ . In dimineaţa acelei zile, a doua din luna aprilie, multe drumuri şi poteci de pe frumoasa vale superioară a Mu­reşului erau brăzdate de sute şi sute de oa­meni, ce se îndreptau spre Deda din patru muchii de zări. Şuvoaiele „curgeau“ continuu spre locul unde urma să ai­bă loc „o mare sărbă­toare populară“. Ora zece şi zece mi­nute. Centrul comunei a devenit un vast amfitea­tru. In faţa miilor de oameni ia cuvîntul se­cretarul comitetului co­munal de partid, tova­răşul Vasile Paşcan. „ Permiteţi-mi, îna­inte de toate, să vă transmit, in numele co­mitetului comunal de partid şi al consiliului popular comunal, tradi­ţionala urare: „Bine aţi venit“ la duminica noas­tră cultural-sportivă, or­ganizată de caravana judeţeană nr. 1 a mun­cii politice şi cultural­educative de masă de pe lingă secţia de pro­pagandă a Comitetului judeţean Mureş al P C.R. Sperăm ca mani­festările de astăzi, re­marcabile prin largul lor orizont, să poată căpăta toate atributele unui act cultural-educa­­ţional complet, să ai­bă un puternic ecou, să reprezinte o vibrantă concentrare a ginduri­­lor şi sentimentelor noa­stre închinate partidu­lui ... Se aud sunete de tobe şi■ trompete, începe de­filarea. In primele rinduri , pionierii şi şcolarii, pur­­tind steguleţe roşii şi tricolore, pancarte pe care sunt înscrise 3 li­tere: „P.C.R.“. Copiii scandează lozinci: „Scump partid să ne trăieşti! Slavă ţării ro­mâneşti!“, „De par­tid condus poporul îşi clădeşte viitorul“, „Ceauşescu şi poporul! Ceauşescu şi viitorul!“... Apar artiştii amatori — un fluviu multicolor de frumuseţi — şi spor­tivii — vigoare, tinereţe, dinamism. Trec prin fa­ţa tribunei oficiale mun­citori forestieri, cu căşti şi­ cu ţapine, urmaţi de remorci încărcate cu buşteni. Parada obiceiurilor folclorice locale e des­chisă de o nuntă din Filea — impresionant spectacol în aer liber, pregătit pentru această duminică cultural-spor­tivă. Totul ca într-o nuntă adevărată, cu che­mători, stegari, mire şi mireasă, lăutari, nun­taşi . .., dar... şi cu colaci. Un adevărat val de­ petrecere şi voie bu­nă la care participă toa­tă lumea, îşi face apariţia o tur­că din Pietriş, frumos împodobită şi însoţită de câţiva colindători din aceeaşi localitate. „Cu­nuna spicului“, transpu­să scenic pe şoseaua co­munei de 70 de artişti amatori din Ruşii Munţi, încheie parada obiceiu­rilor folclorice locale ... Aşadar, totul ca la o mare serbare populară. Revărsare de forţă şi entuziasm 9 Flăcăi, voinici şi mindri, ca la Ruşii Munţi. 9 Elevi de la Şcoala generală din Dumbrava — buni interpreţi ai montajului muzical-literar „FILE DIN ISTORIA POPORULUI“. III9II93IIII . In mers — primăvara, copiii care poartă în ei singurul lucru mai frumos decit prezentul nostru socialist — viitorul luminos al ţării. • Şoseaua a devenit „scena“ unei ample manifestări folclorice: nunta de la Filea (fotografiile a II-a şi a IlI-a, de sus în jos).­­ După terminarea paradei obiceiurilor folclorice locale, pe scenă turca din Pietriş şi un grup de colindători. 9 Trec forestierii... ... Ki I O 9 Patru expoziţii de artă populară din Aluniş, Deda, Răstoliţa, Ruşii Munţi şi Vătava au oferit vizitatorilor inestimabile comori. Foto­grafia noastră vă prezintă o imagine de la expoziţia comunei Răstoliţa. 9 Ilustrată de la masa rotundă „TINEREŢEA PATRIEI OGLINDI­TA ÎN FILMELE DOCUMENTARE ROMANEŞTI“. V_______ | IN FOCARUL INTERESULUI COLECTIV . Ora 11 a marcat începerea,­­ concomitent, a unui număr de I 5 acţiuni, variate ca tematică şi I gen de manifestare, organizate în mod diferenţiat pe categorii I de oameni ai muncii, vîrste şi I sexe. Ele s-au plasat, după pă­rerea noastră, In focarul intere- I sului colectiv. F Femeile au asistat la un in­teresant şi atractiv colocviu, cu larg ecou în rîndurile lor. Au fost dezbătute probleme legate de a­­portul femeii la progresul socie­tăţii noastre, orientarea şi pre­gătirea forţei de muncă femini­ne, idealul profesional şi proble­mele vieţii de familie, compati­bilitatea muncii profesionale cu cea casnică ş­a. „Tinereţea patriei oglindită in filmele documentare româneşti“. Aşa s-a intitulat masa rotundă destinată artiştilor amatori şi ţăranilor muncitori. Participanţii la dezbateri Zeno Boroş, Mircea Fodor, economişti, Gheorghe Hu­sar şi Teodor Purcariu,­ profesori, au reuşit să înfăţişeze, apelind la imagini, grandioasele succese ale poporului nostru muncitor înscrise, sub conducerea încer­cată a partidului, pe drumul bi­ruitor al socialismului. A urmat o gală de filme documentare şi filmul artistic „Mihai Viteazul“. Trei manifestări s-au organizat pentru elevi grupaţi pe clase (I— IV, V—VIII şi, IX—XII). Este vorba de ora cinematografică „Mindre plaiuri româneşti“, sim­pozionul „Inscripţii pe coloana infinitului“ şi cronica evenimen­telor internaţionale. Au expus: loan Dan, inginer, T. A. Enăches­cu, lector universitar, Dumitru Hu- ■ sar, economist, loan Kapus, Au­ ţ rel Lupu, profesori, Ştefan Pata- ; ki, directorul întreprinderii cine­ a­matografice judeţene şi Iosif­­ Puşcaş, profesor.­­ întrecerile sportive — handbal, I tenis de masă, fotbal, atletism și I şah — s-au dovedit vii, palpitan­­­ te, fiind urmărite de numeroși * oameni ai muncii. * AUREL DEJEANU I Im IIIIIIII8 A doua parte a duminicii cul­tural-sportive ... Peste 700 de spectatori au asistat la un spec­tacol de autentică vibraţie patri­otică, de remarcabilă ţinută ar­tistică. Ansamblul folcloric din Ruşii Munţi, laureat al celui de al VIII- lea concurs al artiştilor amatori, a adus pe scenă un vechi obicei de pe aceste meleagurii „Cununa spi­cului“, legat la seceratul grîne­­lor, cînd ogoarele avînd un colo­rit deosebit, cunosc o veselie ne­­maiîntîlnită, o muzicalitate divi­nă. Intr-un asemenea ogor a fost transformată marea scenă a că­minului cultural din Deda, în acea zi, de cei 70 membri ai ansamblului care, sub conduce­rea instructorului lor, Dănilă Şte­fan, urcă mereu noi trepte ale calităţii. „Că aşa joacă flăcăii pe la noi“ glăsuieşte o veche strigătură, şi au jucat minunat şi flăcăii din Bistra-Mureşului, şi cei din Filea, şi cei din Idicel Pădure, toţi so­lii dansurilor populare prezenţi pe scenă. Avem aşadar dansa­tori minunaţi, care ne oferă, ori de cîte ori îi întîlnim, emoţii ar­tistice deosebite. In interpretarea grupurilor vocale din Răstoliţa, Deda, Bis­tra-Mureşului, Filea au prins vi­aţă cîntece pline de avînt şi nob­leţe. Pe scenă au evoluat talen­taţii solişti de muzică populară şi uşoară, iscusiţii artişti amatori din Idicel Pădure, Aluniş, Filea, Săcalul de Pădure, Bistra-Mure­şului ... In acest caleidoscop plin de fantezie, divers şi colorat, se cu­vine să-i amintim pe micii artişti amatori de la Şcoala generală din Dumbrava, care au prezentat, sub îndrumarea profesorului Ioan­ Pîrlea, un emoţionant montaj li­­terar-muzical „File din istoria poporului“. O surpriză plăcută a prilejuit şi brigada artistică de agitaţie din Bistra-Mureşului... Artiştii amatori prezenţi la Deda au cules aplauzele specta­torilor, au înscris o nouă izbîn­­dă, care vine să împlinească un şir de succese. Autentică vibraţie patriotică, remarcabilă ţinută artistică 8III888IIiII Cinci minute după manifestări Iosif Puşcaş, profesori „Cred că Deda, bătrîna aşezare de la poalele Călimanilor, va povesti multă vreme despre impresionan­ta desfăşurare cultural-sportivă, aşa cum alta n-a mai fost prin părţile locului. S-au pornit ţăranii din toate satele de pe Valea Mureşului la prezentarea celor mai frumoase obiceiuri, porturi populare şi o­­cupaţii şi au avut într-adevăr ce arăta". Herta Vulcan, activistă a Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R.: „Am surprins o discuţie la Detta. Un om între două vîrste povesteai — Ca şofer, am umblat mult prin ţară. încă nu mi-a fost dat să întîlnesc o sărbătoare popula­ră sătească atît de frumoasă, cu atîţia oameni, cu atîta cîntec, cu atîta joc şi cu atita veselie. In ceea ce mă priveşte, parafra­zez o celebră spusă antică! „Am venit, am văzut, am fost cuceri­tă“. Totul a fost minunat!“. Vasile Cimpeanu, secretarul or­ganizaţiei de bază din Bistra-Mu­reşului! „Am asistat la manifes­tări de prestigiu, cu largi rezo­nanţe în inimile oamenilor. Mi-a plăcut totul, toate acţiunile la care am luat parte. Deda a găzduit, pentru prima dată de cînd mă ştiu, o dumini­că cultural-sportivă de o aseme­nea mare amploare“. T. A. Enăchescu, lector uni­versitar. Dimineaţa de 2 apri­lie anunţa o zi frumoasă. Cu o zi înainte, citisem o veste lapi­dară în ziarul nostru local, anu­­me că la Deda se organizează o suită de acţiuni cultural-sportive. Am avut plăcerea să iau parte la această minunată sărbătoare din valea superioară a Mureşu­lui. Încă de la intrarea în Deda, am simţit că e o zi deosebită. Satul era îmbrăcat în haine de sărbătoare. Natura îşi aducea din plin contribuţia. Simţeai că oa­menii sînt stăpîni pe viaţa lor, că trăiesc o viaţă demnă, în coor­donatele socialismului. Satele au defilat, rînduri de generaţii, în pitoreşti costume, în care alegorice. A fost ceva de neuitat, un fel de Nuntă a Zam­­firei. Au urmat acţiuni culturale, bogate. Am văzut, pe scenă, pro­grame artistice minunate, în ca­re satele au adus ce au avut mai frumos: arta populară viguroa­să, cu rădăcini în trecutul nostru istoric. La Deda a fost, în 2 aprilie, o zi de neuitat. Pentru aceasta, trebuie să-i felicităm pe organizatori. E un adevărat act de creaţie. Pagină realizată de AUREL LUPU Foto: I. KONCZ STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next