Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)

1972-05-03 / nr. 103

1 MAI­­ SĂRBĂTORIT prin manifestări culturale, cu cîntec, joc şi voie bună în industria judeţului In zilele de sărbătoare, succese remarcabile in producţie A intrat în obiş­nuinţa noastră să consemnăm, alături de manifestările de largă adeziune, cul­turale şi sportive, prilejuite de marile sărbători, de condi­ţiile în care oamenii muncii şi-au petre­cut timpul liber, să consemnăm, deci, cîteva cifre şi fapte despre cei care, la locurile de muncă cu „foc continuu“, stau de veghe la in­stalaţii pentru a adăuga noi realizări bilanţului de pînă acum. Toate schim­burile s-au succedat disciplinat la locu­rile de muncă, în faţa maşinilor şi a­­gregatelor. De peste tot sîntem informaţi că, în zilele de 30 aprilie, 1 şi 2 mai, activitatea producti­vă s-a desfăşurat normal, realizările încadrîndu-se sau depăşind chiar pre­vederile planificate. Din Tîrnăveni ni se comunică că în cetatea chimiei pro­ducţia s-a desfăşu­rat ritmic în toate secţiile şi sectoarele; întrecerea socialistă, care şi pînă acum a constituit factorul mobilizator al între­gului colectiv, a an­trenat din prima zi a lunii mai poten­­ţele creatoare ale chimiştilor de aici. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la bicromat, sulfat de Aluminiu, faianţă şi gresie, din toate ce­lelalte secţii şi-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan. Carbidarii, aceşti oameni asemuiţi, pe bună dreptate, cu siderurgiştii hune­­doreni sau gălăţeni, şi-au depăşit, în ziua de 1 Mai, sarci­nile de plan cu 2—3 la sută, la cele şase cuptoare de carbid, în schimburile obiş­nuite de 6 ore, echi­pele conduse de maiştrii Nicolae Po­pa, Eugen Moşneag, Farkas Carol, Du­mitru Popa, Aurel Chinciuşan, Leon Solomon, Vasile Dan şi Aurel Nistor, au urmărit şi obţinerea unui carbid de cali­tate superioară. In această privinţă pe locuri fruntaşe s-au situat schimburile maiştrilor Dumitru Popa şi Farkas Ca­rol de la cuptorul nr. 5, care au reali-­­zat un litraj de 300 şi respectiv 304 litri acetilenă/kg de car­bid. La Sighişoara, se­culară cetate a unor vechi meşteşugari, munca n-a contenit în două mari între­prinderi. Unităţile I şi II ale fabricii de cărămizi şi ţigle, lu­­crînd în cîte 3 schimburi, şi-au în­deplinit şi depăşit sarcinile de plan pe ultimele două zile. Cele mai bune re­zultate le-au obţinut echipele de încărcă­tori de la cuptoare­le de ardere. La rîn­­dul lor, sticlarii Complexului de sti­clărie şi faianţă din municipiu raportea­ză că, nepregetînd nici un efort, au continuat să obţină rezultate bune, pe linia unei „tradiţii" încetăţenite aici. In ziua de 30 aprilie cele trei schimburi au realizat o pro­ducţie suplimentară de 8.000 bucăţi de sticle şi borcane, pentru ca în ziua de 1 Mai, ca un omagiu adus acestei sărbă­tori a proletariatu­lui internaţional, numărul produselor din sticlă date pes­te plan să depăşeas­că cifra de 16.000. Angajamentul colec­tiv al sticlarilor este ca şi în ziua de 2 Mai să realizeze aceeaşi depăşire. Tîrgu-Mureş, altă cetate, tînără însă, a chimiei româneşti. In faţa instalaţiilor, a agregatelor, a pu­­pitrelor de coman­dă, schimburile chi­miştilor au obţinut în aceste zile reali­zări remarcabile. A­­flam că toate fabri­cile şi instalaţiile Combinatului de în­grăşăminte azotoase au funcţionat bine, sarcinile de plan fiind realizate şi de­păşite de către toate schimburile şi ture­le. Dintre acestea cele mai mari depă­şiri le-au obţinut turele conduse de maiştrii Ioan Horşa şi Gligor Cernea, de la azotat de amoniu, Gheorghe Oltean, de la amoniac, Mi­klós Ladislau de la sectorul „adese“. Sunt, prezent­ate succint, cîteva din primele succese ale lunii mai. Acestea vor fi, fără îndoială, îmbogăţite cu alte şi alte realizări, oame­nii muncii din în­treprinderile jude­ţului exprimîndu-şi astfel ferma hotărî­­re de a transpune în fapte sarcinile de plan şi angajamen­tele asumate pe a­­cest al doilea an al cincinalului actual. M. BARDAŞANU . Artiştii amatori tîrgumureşeni pe scena teatrului de vară Sărbătorirea zilei de 1­ Mai a pri-­­lejuit anul acesta trei zile de odih­nă pentru oamenii muncii. Alături de multe alte genuri de recreare spirituală activă oferite în aceste zile locuitorilor municipiului nostru, artiştii amatori din locali­tate au prezentat frumoase pro­grame artistice pe scena teatrului de vară. Merită subliniată cu toată sinceritatea generozitatea artiştilor amatori care, în zilele de odihnă au venit la spectacolele programa­te, oferind oamenilor muncii plă­cute clipe de distracţie. Frumosul amfiteatru al teatrului de vară a răsunat de cîntecele şi focurile populare româneşti şi ma­ghiare de pe văile Mureşului şi ale Tîrnavelor. Duminică după-amiază, formaţiile artiştilor amatori de la cooperati­vele­­ meşteşugăreşti „Textila-Mu­­reş“ şi „Igiena“ au prezentat suite de dansuri populare româneşti şi maghiare, iar soliştii vocali Fülöp Marta, Király Marta, Oláh Rozalia, Dankay Eva au interpretat fru­moase melodii de muzică populară românească şi maghiară. Luni după-amiază, amatorii de folclor au aplaudat pe scena tea­trului de vară formaţia de dansuri, orchestra de muzică populară şi soliştii vocali de la Trustul de con­­strucţii-montaj. Dansatorii au pre­zentat frumoase suite de dansuri populare româneşti şi maghiare, îndelung aplaudaţi au fost soliştii de muzică populară Fekete Petru, Bartha Sándor, Rompa Ioana, Cos­­­tea Alexandru, Creţea Gheorghe, Péterfi Silvia, Dulău Silvia. Iubitorii de cultură, nu numai localnicii ci şi vizitatorii străini, ve­niţi d in aceste zile la Tîrgu-Mureş, au adăstat îndelung în valoroasele muzee ale municipiului. Nu puţini au fost in aceste zile cei ce au trecut prin sălile Muzeului de artă, sala de oglinzi din Palatul culturii, ale Muzeului Bolyai Farkas şi Bo­lyai János, ale celebrei biblioteci Teleki. Un cuvînt de mulţumire muzeografilor care, în aceste zile, au dat cu plăcere explicaţii celor ce au onorat lăcaşurile de cultură. O. APOSTOL Fotoreporterul I. KONTZ a sur­prins pe peliculă cîteva aspecte din petrecerea oamenilor muncii din oraşul nostru pe care le reprodu­cem în ziarul de azi. »I Ioana Rompa, interpretă zică populară de mu­ ESIK BÖSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL BC.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR­­JUDEŢEAN La sate ogoarele au cunoscut freamătul Lucrătorii ogoarelor au săr­bătorit ziua de 1 Mai, Ziua so­lidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, prin însemnate realizări în munca cîmpului, precum şi prin numeroase ma­nifestări cultural-artistice şi sportive. Folosind timpul favo­rabil, mii de cooperatori au cin­stit marea sărbătoare prin mun­că, lucrînd cu însufleţire la în­treţinerea culturilor. Din Grebeniş am primit ves­tea că peste 700 de cooperatori au ieşit, la 1 Mai, la prăşitul sfeclei de zahăr, executînd pra­­şila a II-a şi răritul pe 50 de hectare, iar peste 200 de elevi au lucrat la plivitul griului. Tot aici, mecanizatorii Emil Trifu şi Visalon Cordoş, au semănat 25 hectare cu porumb. La C.A.P. Sînpetru de Cîmpie peste 500 de cooperatori au lucrat la 1 Mai la prăşitul sfeclei, efectuînd ipraşila I, praşila a II-a şi ră­ritul pe 30 ha. Cooperatorii din Vînători au ieşit la plivitul griu­lui şi la însămînţarea ultimelor suprafeţe de pe loturile perso­nale. In ultimele trei zile peste 400 de cooperatori din Rîciu au lu­crat la prăşitul sfeclei de zahăr. După cum ne-a informat tova­răşul Marian Crahmaliuc, ingi­­nerul-şef al cooperativei, în a­­cest interval s-a executat pri­ma praşilă pe mai bine de 50 de hectare. Importante lucrări s-au des­făşurat şi în comuna Sărmaşu. In ziua de luni, 1 Mai, la C.A.I­. Balda peste 250 de cooperatori au lucrat la prăşitul sfeclei de zahăr, acţiune care a continuat şi în ziua de marţi. La coopera­tiva agricolă din Sărmaşu în a­­ceste zile a continuat însămînţa­rea porumbului. La 1 Mai, de pildă, mecanizatorii şi coopera­torii de aici au semănat cu po­rumb 35 de hectare. Şi la cooperativa agricolă din Şincai ziua de 1 Mai a fost săr­­ muncit­ bătorită prin muncă, pe ogoare. Peste 400 de cooperatori au muncit luni şi marţi la prăşitul sfeclei de zahăr, lucrare care a fost executată pe aproape 30 de hectare, iar peste 100 de coope­ratori au ieşit la plivitul griului. La Zau de Cîmpie, mecaniza­torii Iacob Iulian, Carol Szelei, Ioan Dudaş şi loan Szelei au însămînţat, în ziua de 1 Mai, 25 hectare de porumb , lucrare care a continuat şi în cursul zi­lei de marţi. în acelaşi timp, peste 200 de cooperatori au efec­tuat praşila I şi a II-a pe a­­proape 40 de hectare de sfeclă de zahăr. La Sînpetru de Cîmpie, Şin­cai, Grebeniş, Rîciu şi în nu­meroase alte localităţi au avut loc adunări festive, programe cultural-artistice şi manifestări sportive consacrate zilei de 1 Mai.\ N. ŞTEFAN \ • • PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ­ La Platoul Corneşti Cu toată răceala vremii, Platoul Corneşti, acest ideal loc de agre­ment din Tg.-Mureş, a atras în zi­lele de 30 aprilie şi 1 Mai, ce-i drept, un număr mai redus de ce­tăţeni. .. şi autoturisme, acestea din urmă avînd de-acum posibilitatea de a circula mai în siguranţă, în sens unic la pantă (spre str. Al. Papiu Ilarian) şi la vale, întrucît canalizarea şi pavajul pe strada Verii s-a refăcut şi, astfel, şi Între­prinderea comunală a putut re­înfiinţa cursa pentru Platoul Cor­neşti. In plus, drumul de acces la gră­dina zoologică a primit o înfăţişare civilizată, fiind complet asfaltat în partea carosabilă, însoţit de un larg trotuar de blocuri de piatră, în faţa zoo-ului, loc de parcare. Asfaltul ne conduce mai depar­te, în incinta grădinii zoologice, pînă aproape de lacul artificial, în această zonă fiind executată şi ca­nalizarea. încolo, „lacul lebedelor“ e puţin cam pustiu, dar în curînd zoo-ul tîrgumureşean, care are de­­acuma condiţii optime de dezvol­tare, ne va oferi încă mari sur­prize. De data aceasta, principalele a­­tracţii erau maimuţele din distin­sa familie a Cercopithecidaelor, a­­flate deocamdată în adăpostul lor provizoriu; cuplurile rîși-pisici, puii ȘTEFAN ISZAK (Continuare în pag. a 3-a) Dans popular maghiar Anul XXIV. Nr. 103 (4.388) MIERCURI, 3 mai 1972 4 pagini, 30 de bani .­­ Marţi, 2 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Car­rillo, secretar general al Partidu­lui Comunist din Spania, care fa­ce o vizită în ţara noastră, la in­vitaţia Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român. La întîlnire a participat tova­răşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relaţiile de colabo­rare şi solidaritate internaţionalis­­tă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, corespunzător intereselor celor do­uă partide şi popoare, unităţii miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, ale tuturor forţelor antiimperialiste. S-a făcut, totoda­tă, un schimb de păreri asupra pro­blemelor actuale ale luptei revo­luţionare, antiimperialiste, ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale. Convorbirea­ s-a desfăşurat în-n­tr-o atmosferă de cordialitate şi caldă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au ofe­rit un dejun în cinstea tovarăşu­lui Santiago Carrillo. Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul SANTIAGO CARRILLO Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita o­­ficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republi­ca Socialistă România și Republica Democrată Germană. 30.000 perechi de mănuşi din materiale economisite Bilanţul primelor patru luni la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş este pozitiv, realizîn­­du-se peste sarcinile planificate o producţie globală cumulată în va­loare de 663.000 lei şi o producţie marfă de 1.351.000 lei, care fizic es­te materializată în 2.400 perechi de mănuşi, 15.000 mp piele economi­sită şi alte articole contractate cu beneficiarii. Din pielea economisi­tă, prin aşezarea mai atentă a ti­parelor la croire, s-au executat în plus circa 30.000 de perechi de mă­nuşi de protecţie. De asemenea, în perioada amintită creatorii de mo­dele au pregătit 138 de noi mo­dele de mănuşi, din care 35 la sută se produc în serie pentru piaţa in­ternă şi externă. Dintre noile mo­dele amintim mănuşile din piele artificială, pentru schi, mănuşile pentru biciclişti şi golf şi au­ variat sortiment de mănuși pentru oraș, în culori pastelate. Terenul fertil al experienţei colective Cum sunt valorificate propunerile cooperatorilor făcute in adunările generale ale C.A.P. Adunările generale ţinute la în­ceputul acestui an, cu prilejul dez­baterii şi adoptării planurilor eco­­nomico-­financiare ale cooperative­lor agricole au reprezentat, ca să spunem aşa, momentul inaugural al unei activităţi rodnice şi labo­rioase pentru sporirea producţiei, utilizarea eficientă a forţelor şi mij­loacelor de care dispune fiecare unitate, pentru perfecţionarea în­tregii activităţi economico-sociale, întruchipare vie, pregnantă a de­mocraţiei cooperatiste, a dreptului de decizie a obştei în problemele care privesc obştea, adunările gene­rale au dezbătut şi s-au pronunţat în probleme majore, de larg interes privind perfecţionarea organizării producţiei şi muncii, formelor de retribuţie, valorificarea la un nivel superior a resurselor existente în fiecare cooperativă. Cu prilejul a­­cestor dezbateri, cooperatorii au fă­cut numeroase propuneri, un ade­vărat tezaur al iniţiativei şi expe­rienţei colective. Cum sunt aplicate în practică propunerile, ideile, ob­servaţiile făcute în cadrul acestor a­­dunări? La această întrebare am căutat răspuns, recent, cu prilejul anchetei noastre. — Propunerile făcute de coope-­ ratori, ne-a relatat tovarăşul Ilie Şandor, preşedintele C.A.P. din Ce­­uaşul de Cîmpie, vizau un cerc larg de probleme: folosirea mai eficien­tă a fondului funciar, sporirea pro­ducţiei în sectorul zootehnic, extin­derea şi perfecţionarea muncii în a­­cord global etc. Noi am cîntărit cu grijă fiecare propunere, chiar şi cele care se refereau la aspecte a­­parent mărunte, pentru a putea gă­si soluţiile cele mai potrivite. Mă voi referi, pe scurt, doar la cîteva exemple. Cîţiva cooperatori, printre care Ioan M. Berţa şi loan Gh. Şandor, au propus executarea unor lucrări de desecări, pentru a feri de exces de umiditate suprafeţele ara­bile de pe tarlaua Chirisaica. Noi am tratat cu seriozitate propunerea şi am organizat, imediat ce timpul ne-a permis, o amplă acţiune pentru săparea unui canal de 850 metri. Lucrarea a şi fost terminată, supra­feţele recuperate fiind de acum se­­mănate cu sfeclă de zahăr. Este în curs de aplicare şi o altă propunere, făcută de Böjte Géza și Ion Com­an, referitoare la introducerea curentu­lui electric în grajdurile de la Her- ST. NECANIȚCHI (Continuare în vae. a 3-a)

Next