Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-03 / nr. 103
1 MAI SĂRBĂTORIT prin manifestări culturale, cu cîntec, joc şi voie bună în industria judeţului In zilele de sărbătoare, succese remarcabile in producţie A intrat în obişnuinţa noastră să consemnăm, alături de manifestările de largă adeziune, culturale şi sportive, prilejuite de marile sărbători, de condiţiile în care oamenii muncii şi-au petrecut timpul liber, să consemnăm, deci, cîteva cifre şi fapte despre cei care, la locurile de muncă cu „foc continuu“, stau de veghe la instalaţii pentru a adăuga noi realizări bilanţului de pînă acum. Toate schimburile s-au succedat disciplinat la locurile de muncă, în faţa maşinilor şi agregatelor. De peste tot sîntem informaţi că, în zilele de 30 aprilie, 1 şi 2 mai, activitatea productivă s-a desfăşurat normal, realizările încadrîndu-se sau depăşind chiar prevederile planificate. Din Tîrnăveni ni se comunică că în cetatea chimiei producţia s-a desfăşurat ritmic în toate secţiile şi sectoarele; întrecerea socialistă, care şi pînă acum a constituit factorul mobilizator al întregului colectiv, a antrenat din prima zi a lunii mai potenţele creatoare ale chimiştilor de aici. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la bicromat, sulfat de Aluminiu, faianţă şi gresie, din toate celelalte secţii şi-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan. Carbidarii, aceşti oameni asemuiţi, pe bună dreptate, cu siderurgiştii hunedoreni sau gălăţeni, şi-au depăşit, în ziua de 1 Mai, sarcinile de plan cu 2—3 la sută, la cele şase cuptoare de carbid, în schimburile obişnuite de 6 ore, echipele conduse de maiştrii Nicolae Popa, Eugen Moşneag, Farkas Carol, Dumitru Popa, Aurel Chinciuşan, Leon Solomon, Vasile Dan şi Aurel Nistor, au urmărit şi obţinerea unui carbid de calitate superioară. In această privinţă pe locuri fruntaşe s-au situat schimburile maiştrilor Dumitru Popa şi Farkas Carol de la cuptorul nr. 5, care au reali-zat un litraj de 300 şi respectiv 304 litri acetilenă/kg de carbid. La Sighişoara, seculară cetate a unor vechi meşteşugari, munca n-a contenit în două mari întreprinderi. Unităţile I şi II ale fabricii de cărămizi şi ţigle, lucrînd în cîte 3 schimburi, şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pe ultimele două zile. Cele mai bune rezultate le-au obţinut echipele de încărcători de la cuptoarele de ardere. La rîndul lor, sticlarii Complexului de sticlărie şi faianţă din municipiu raportează că, nepregetînd nici un efort, au continuat să obţină rezultate bune, pe linia unei „tradiţii" încetăţenite aici. In ziua de 30 aprilie cele trei schimburi au realizat o producţie suplimentară de 8.000 bucăţi de sticle şi borcane, pentru ca în ziua de 1 Mai, ca un omagiu adus acestei sărbători a proletariatului internaţional, numărul produselor din sticlă date peste plan să depăşească cifra de 16.000. Angajamentul colectiv al sticlarilor este ca şi în ziua de 2 Mai să realizeze aceeaşi depăşire. Tîrgu-Mureş, altă cetate, tînără însă, a chimiei româneşti. In faţa instalaţiilor, a agregatelor, a pupitrelor de comandă, schimburile chimiştilor au obţinut în aceste zile realizări remarcabile. Aflam că toate fabricile şi instalaţiile Combinatului de îngrăşăminte azotoase au funcţionat bine, sarcinile de plan fiind realizate şi depăşite de către toate schimburile şi turele. Dintre acestea cele mai mari depăşiri le-au obţinut turele conduse de maiştrii Ioan Horşa şi Gligor Cernea, de la azotat de amoniu, Gheorghe Oltean, de la amoniac, Miklós Ladislau de la sectorul „adese“. Sunt, prezentate succint, cîteva din primele succese ale lunii mai. Acestea vor fi, fără îndoială, îmbogăţite cu alte şi alte realizări, oamenii muncii din întreprinderile judeţului exprimîndu-şi astfel ferma hotărîre de a transpune în fapte sarcinile de plan şi angajamentele asumate pe acest al doilea an al cincinalului actual. M. BARDAŞANU . Artiştii amatori tîrgumureşeni pe scena teatrului de vară Sărbătorirea zilei de 1 Mai a pri-lejuit anul acesta trei zile de odihnă pentru oamenii muncii. Alături de multe alte genuri de recreare spirituală activă oferite în aceste zile locuitorilor municipiului nostru, artiştii amatori din localitate au prezentat frumoase programe artistice pe scena teatrului de vară. Merită subliniată cu toată sinceritatea generozitatea artiştilor amatori care, în zilele de odihnă au venit la spectacolele programate, oferind oamenilor muncii plăcute clipe de distracţie. Frumosul amfiteatru al teatrului de vară a răsunat de cîntecele şi focurile populare româneşti şi maghiare de pe văile Mureşului şi ale Tîrnavelor. Duminică după-amiază, formaţiile artiştilor amatori de la cooperativele meşteşugăreşti „Textila-Mureş“ şi „Igiena“ au prezentat suite de dansuri populare româneşti şi maghiare, iar soliştii vocali Fülöp Marta, Király Marta, Oláh Rozalia, Dankay Eva au interpretat frumoase melodii de muzică populară românească şi maghiară. Luni după-amiază, amatorii de folclor au aplaudat pe scena teatrului de vară formaţia de dansuri, orchestra de muzică populară şi soliştii vocali de la Trustul de construcţii-montaj. Dansatorii au prezentat frumoase suite de dansuri populare româneşti şi maghiare, îndelung aplaudaţi au fost soliştii de muzică populară Fekete Petru, Bartha Sándor, Rompa Ioana, Costea Alexandru, Creţea Gheorghe, Péterfi Silvia, Dulău Silvia. Iubitorii de cultură, nu numai localnicii ci şi vizitatorii străini, veniţi d in aceste zile la Tîrgu-Mureş, au adăstat îndelung în valoroasele muzee ale municipiului. Nu puţini au fost in aceste zile cei ce au trecut prin sălile Muzeului de artă, sala de oglinzi din Palatul culturii, ale Muzeului Bolyai Farkas şi Bolyai János, ale celebrei biblioteci Teleki. Un cuvînt de mulţumire muzeografilor care, în aceste zile, au dat cu plăcere explicaţii celor ce au onorat lăcaşurile de cultură. O. APOSTOL Fotoreporterul I. KONTZ a surprins pe peliculă cîteva aspecte din petrecerea oamenilor muncii din oraşul nostru pe care le reproducem în ziarul de azi. »I Ioana Rompa, interpretă zică populară de mu ESIK BÖSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL BC.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULARJUDEŢEAN La sate ogoarele au cunoscut freamătul Lucrătorii ogoarelor au sărbătorit ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, prin însemnate realizări în munca cîmpului, precum şi prin numeroase manifestări cultural-artistice şi sportive. Folosind timpul favorabil, mii de cooperatori au cinstit marea sărbătoare prin muncă, lucrînd cu însufleţire la întreţinerea culturilor. Din Grebeniş am primit vestea că peste 700 de cooperatori au ieşit, la 1 Mai, la prăşitul sfeclei de zahăr, executînd praşila a II-a şi răritul pe 50 de hectare, iar peste 200 de elevi au lucrat la plivitul griului. Tot aici, mecanizatorii Emil Trifu şi Visalon Cordoş, au semănat 25 hectare cu porumb. La C.A.P. Sînpetru de Cîmpie peste 500 de cooperatori au lucrat la 1 Mai la prăşitul sfeclei, efectuînd ipraşila I, praşila a II-a şi răritul pe 30 ha. Cooperatorii din Vînători au ieşit la plivitul griului şi la însămînţarea ultimelor suprafeţe de pe loturile personale. In ultimele trei zile peste 400 de cooperatori din Rîciu au lucrat la prăşitul sfeclei de zahăr. După cum ne-a informat tovarăşul Marian Crahmaliuc, inginerul-şef al cooperativei, în acest interval s-a executat prima praşilă pe mai bine de 50 de hectare. Importante lucrări s-au desfăşurat şi în comuna Sărmaşu. In ziua de luni, 1 Mai, la C.A.I. Balda peste 250 de cooperatori au lucrat la prăşitul sfeclei de zahăr, acţiune care a continuat şi în ziua de marţi. La cooperativa agricolă din Sărmaşu în aceste zile a continuat însămînţarea porumbului. La 1 Mai, de pildă, mecanizatorii şi cooperatorii de aici au semănat cu porumb 35 de hectare. Şi la cooperativa agricolă din Şincai ziua de 1 Mai a fost săr muncit bătorită prin muncă, pe ogoare. Peste 400 de cooperatori au muncit luni şi marţi la prăşitul sfeclei de zahăr, lucrare care a fost executată pe aproape 30 de hectare, iar peste 100 de cooperatori au ieşit la plivitul griului. La Zau de Cîmpie, mecanizatorii Iacob Iulian, Carol Szelei, Ioan Dudaş şi loan Szelei au însămînţat, în ziua de 1 Mai, 25 hectare de porumb , lucrare care a continuat şi în cursul zilei de marţi. în acelaşi timp, peste 200 de cooperatori au efectuat praşila I şi a II-a pe aproape 40 de hectare de sfeclă de zahăr. La Sînpetru de Cîmpie, Şincai, Grebeniş, Rîciu şi în numeroase alte localităţi au avut loc adunări festive, programe cultural-artistice şi manifestări sportive consacrate zilei de 1 Mai.\ N. ŞTEFAN \ • • PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! La Platoul Corneşti Cu toată răceala vremii, Platoul Corneşti, acest ideal loc de agrement din Tg.-Mureş, a atras în zilele de 30 aprilie şi 1 Mai, ce-i drept, un număr mai redus de cetăţeni. .. şi autoturisme, acestea din urmă avînd de-acum posibilitatea de a circula mai în siguranţă, în sens unic la pantă (spre str. Al. Papiu Ilarian) şi la vale, întrucît canalizarea şi pavajul pe strada Verii s-a refăcut şi, astfel, şi Întreprinderea comunală a putut reînfiinţa cursa pentru Platoul Corneşti. In plus, drumul de acces la grădina zoologică a primit o înfăţişare civilizată, fiind complet asfaltat în partea carosabilă, însoţit de un larg trotuar de blocuri de piatră, în faţa zoo-ului, loc de parcare. Asfaltul ne conduce mai departe, în incinta grădinii zoologice, pînă aproape de lacul artificial, în această zonă fiind executată şi canalizarea. încolo, „lacul lebedelor“ e puţin cam pustiu, dar în curînd zoo-ul tîrgumureşean, care are deacuma condiţii optime de dezvoltare, ne va oferi încă mari surprize. De data aceasta, principalele atracţii erau maimuţele din distinsa familie a Cercopithecidaelor, aflate deocamdată în adăpostul lor provizoriu; cuplurile rîși-pisici, puii ȘTEFAN ISZAK (Continuare în pag. a 3-a) Dans popular maghiar Anul XXIV. Nr. 103 (4.388) MIERCURI, 3 mai 1972 4 pagini, 30 de bani . Marţi, 2 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La întîlnire a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relaţiile de colaborare şi solidaritate internaţionalistă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, corespunzător intereselor celor două partide şi popoare, unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale tuturor forţelor antiimperialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluţionare, antiimperialiste, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat în-ntr-o atmosferă de cordialitate şi caldă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit un dejun în cinstea tovarăşului Santiago Carrillo. Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu tovarăşul SANTIAGO CARRILLO Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. 30.000 perechi de mănuşi din materiale economisite Bilanţul primelor patru luni la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş este pozitiv, realizîndu-se peste sarcinile planificate o producţie globală cumulată în valoare de 663.000 lei şi o producţie marfă de 1.351.000 lei, care fizic este materializată în 2.400 perechi de mănuşi, 15.000 mp piele economisită şi alte articole contractate cu beneficiarii. Din pielea economisită, prin aşezarea mai atentă a tiparelor la croire, s-au executat în plus circa 30.000 de perechi de mănuşi de protecţie. De asemenea, în perioada amintită creatorii de modele au pregătit 138 de noi modele de mănuşi, din care 35 la sută se produc în serie pentru piaţa internă şi externă. Dintre noile modele amintim mănuşile din piele artificială, pentru schi, mănuşile pentru biciclişti şi golf şi au variat sortiment de mănuși pentru oraș, în culori pastelate. Terenul fertil al experienţei colective Cum sunt valorificate propunerile cooperatorilor făcute in adunările generale ale C.A.P. Adunările generale ţinute la începutul acestui an, cu prilejul dezbaterii şi adoptării planurilor economico-financiare ale cooperativelor agricole au reprezentat, ca să spunem aşa, momentul inaugural al unei activităţi rodnice şi laborioase pentru sporirea producţiei, utilizarea eficientă a forţelor şi mijloacelor de care dispune fiecare unitate, pentru perfecţionarea întregii activităţi economico-sociale, întruchipare vie, pregnantă a democraţiei cooperatiste, a dreptului de decizie a obştei în problemele care privesc obştea, adunările generale au dezbătut şi s-au pronunţat în probleme majore, de larg interes privind perfecţionarea organizării producţiei şi muncii, formelor de retribuţie, valorificarea la un nivel superior a resurselor existente în fiecare cooperativă. Cu prilejul acestor dezbateri, cooperatorii au făcut numeroase propuneri, un adevărat tezaur al iniţiativei şi experienţei colective. Cum sunt aplicate în practică propunerile, ideile, observaţiile făcute în cadrul acestor adunări? La această întrebare am căutat răspuns, recent, cu prilejul anchetei noastre. — Propunerile făcute de coope- ratori, ne-a relatat tovarăşul Ilie Şandor, preşedintele C.A.P. din Ceuaşul de Cîmpie, vizau un cerc larg de probleme: folosirea mai eficientă a fondului funciar, sporirea producţiei în sectorul zootehnic, extinderea şi perfecţionarea muncii în acord global etc. Noi am cîntărit cu grijă fiecare propunere, chiar şi cele care se refereau la aspecte aparent mărunte, pentru a putea găsi soluţiile cele mai potrivite. Mă voi referi, pe scurt, doar la cîteva exemple. Cîţiva cooperatori, printre care Ioan M. Berţa şi loan Gh. Şandor, au propus executarea unor lucrări de desecări, pentru a feri de exces de umiditate suprafeţele arabile de pe tarlaua Chirisaica. Noi am tratat cu seriozitate propunerea şi am organizat, imediat ce timpul ne-a permis, o amplă acţiune pentru săparea unui canal de 850 metri. Lucrarea a şi fost terminată, suprafeţele recuperate fiind de acum semănate cu sfeclă de zahăr. Este în curs de aplicare şi o altă propunere, făcută de Böjte Géza și Ion Coman, referitoare la introducerea curentului electric în grajdurile de la Her- ST. NECANIȚCHI (Continuare în vae. a 3-a)