Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-16 / nr. 114
Anul XXIV. Hr. 114 (4.399) marți, 16 mai 1972 4 pagini, SO de bani PROLETAR/ DIN' TO A TE ŢÂR/L E, UNITI - VA f EIDS BOSS Vizita tovarăşului NiCOLAE CEAUŞESCU in municipiul Drobeta Turnu Severin Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Ion Radu, prim, secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea locului, pensionarul Vasile Fota, însoţit de băieţi şi fete, îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pline şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. In această atmosferă de entuziasm, conducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor — „Ceauşescu şi poporul“ — sunt încadrate de urările „Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“, „Bun sosit în străvechea aşezare a municipiului Drobeta-Turnu Severin“. Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona industrială a oraşului. In drum spre uzina de vagoane localnicii, precum şi cetăţeni din numeroase aşezări învecinate, invitaţi din alte oraşe ale patriei fac o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat. La intrarea în uzină conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de Nicolae Iosif, directorul general al Grupului de uzine pentru construcţia de vagoane cu sediul la Arad, de membrii Comitetului de direcţie al întreprinderii, ai comitetelor de partid, sindicatului şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O companie formată din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere muncitoare oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, precum şi foşti salariaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, în decursul anilor, le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invitaţi la sărbătoarea constructorilor de vagoane. Domneşte o atmosferă de vibrant entuziasm. Toţi cei prezenţi aplaudă, ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, adresează urări de bun venit. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Directorul întreprinderii, ing. Vasile Bacalu, invită pe conducătorii de partid şi de stat să viziteze uzina. In faţa impresionantei hale de debitare, Confecţii şi montaj se află o machetă a uzinei, grafice şi panouri care înfăţişează continua dezvoltare a acestei importante unităţi industriale. In vizita prin hala de debitare şi pregătire a pieselor pentru asamblarea vagoanelor, oaspeţii sunt informaţi că uzina dispune de utilaje tehnologice moderne care permit desfăşurarea procesului de fabricaţie la un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Se face un scurt popas la o expoziţie ce sintetizează preocupările colectivului întreprinderii pentru reducerea consumului de metal. Gazdele informează că, în 1972, colectivul întreprinderii şi-a propus să economisească, prin reproiectarea unor utilaje şi folosirea unor procedee tehnologice moderne, circa 1.009 tone metal. Tot în această secţie a fost organizată şi o expoziţie prezentînd cele mai moderne procedee de sudură, acţiunile complexe întreprinse pentru promovarea unor tehnici înaintate în acest domeniu. In spaţiul dintre două hale industriale, conducătorii partidului şi statului au posibilitatea să vadă la faţa locului o parte din produsele întreprinderii. Se află aici cele dinţii vagoane realizate la Turnu Severin, precum şi cele mai noi creaţii în acest domeniu: vagoane conteiner, pentru transportat materiale pulverulente şi vagoane bunker pentru transportat piatră, vagoane destinate transportului general de mărfuri etc. Gazdele informează că, anul acesta, a fost introdus în fabricaţie un nou vagon acoperit, pe patru osii, cu o capacitate de 62 tone, care a trecut cu succes, zilele acestea, probele de omologare. Este al 22-lea tip de vagon marfă care se construieşte în uzina severineană. Mai reţinem faptul că în prezent, în Uzina de vagoane din Turnu Severin, se produc 20 la sută din numărul total al vagoanelor realizate în ţară, şi 60 la sută din producţia destinată exportului. Pe parcursul vizitei, directorul unităţii informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi şi despre perspectivele dezvoltării acestei unităţi în actualul plan cincinal. Se subliniază că, în anul 1975, producţia globală a întreprinderii va fi de 1,5 ori mai mare decit aceea din 1970, iar productivitatea muncii de 1,4 ori. Secretarul general al partidului discută cu conducătorii uzinei, cu muncitorii, arătînd că, printr-o mai bună organizare a muncii, printr-o dotare corespunzătoare, cifrele prevăzute în plan pot fi depăşite. Se vizitează, în continuare, cele mai noi spaţii de producţie ale întreprinderii, date nu de mult în funcţiune. Se parcurge o hală imensă, a cărei suprafaţă — 15.000 mp — întrece cu o treime pe cea construită în uzină în primele opt decenii de existenţă. Oaspeţii sunt informaţi că noua hală de producţie este concepută pentru construirea vagoanelor cisternă, necesare transportului produselor petroliere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de folosirea deplină a spaţiilor de producţie din noua hală. Secretarul general al partidului arată că, printr-o mai raţională utilizare a acestor spaţii, prin mai buna organizare a fluxului de producţie se pot crea condiţii pentru a se amenaja încă o linie de montaj. Pretutindeni, de-a lungul halelor industriale străbătute, constructorii severineni de vagoane întîmpină pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, cu deosebită căldură, manifestîndu-şi bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe iubitul conducător al partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului se opreşte deseori, dă mîna cu muncitorii, stă de vorbă cu ei. Printre aceştia sunt şi mulţi veterani ai uzinei, astăzi pensionari. „Ne angajăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să înfăptuim în mod exemplar sarcinile ce ne revin din planul de producţie pe 1972 şi în anii următori ai planului cincinal. Vom sluji cu devotament patria şi poporul, după exemplul dumneavoastră luminos“ — sunt cuvintele adresate conducătorului partidului şi statului în încheierea vizitei la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Colectivul de aici a primit cu un sentiment de mîndrie înalta apreciere dată de conducătorul partidului şi statului. In cartea de onoare este scris: „Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi pentru realizările obţinute în producţie, adresez muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor acestei întreprinderi — cu îndelungate şi bogate tradiţii — cele mai calde felicitări. Urez din inimă acestui harnic colectiv noi şi importante succese în activitatea viitoare, consacrată progresului industriei constructoare de material rulant, dezvoltării şi modernizării transporturilor feroviare, propăşirii şi înfloririi patriei noastre socialiste". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, semnează în Cartea de onoare. In aclamaţiile celor prezenţi, ca semn al dragostei şi deosebitei preţuiri, maistrul Dumitru Dumitrescu, distins în această zi cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, oferă tovarăşului Ceauşescu macheta unuia din noile tipuri de vagoane produse de uzină şi îi urează multă sănătate şi fericire. * După vizitarea uzinei de vagoane, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre centrul localităţii. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii sunt întîmpinaţi cu entuziasm şi bucurie de mii şi mii de oameni ai muncii. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer răspund manifestărilor prieteneşti adresate de severinen. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează apoi Muzeul Porţilor de Fier. Directorul Muzeului, profesorul Mişu Davidescu, adresează oaspeţilor urări de bun venit. Pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală. In timpul vizitei, directorul muzeului „Porţile de Fier“ subliniază că, pentru început, această instituţie va funcţiona cu două secţii — ştiinţele naturii şi istorie, urmînd ca în viitorul an să fie terminate lucrările de amenajare şi la secţiile de etnografie şi artă. Secţia de ştiinţele naturii — prima în succesiunea sălilor vizitate — înfăţişează, printr-un vast material expoziţional bogăţia naturală a zonei Porţilor de Fier. In următoarele săli sunt prezentate, într-o concepţie muzeistică modernă, flora şi fauna terestră şi acvatică a zoneivieţuitoare şi plante unice în ţara noastră. Un loc important în cadrul muzeului este rezervat secţiei de istorie. Numeroase documente arheologice, hărţi, schiţe, fotografii redau evoluţia societăţii pe acest teritoriu, din cele mai vechi timpuri şi pînă azi. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc îndelung în faţa exponatelor ce prezintă luptele desfăşurate pentru democratizarea vieţii interne, împotriva dictaturii fasciste şi a războiului, meritul nepieritor al P.C.R. în pregătirea şi în-făptuirea insurecţiei armate victorioase din august 1944, eroismul muncitorimii severinene în luptele pentru zdrobirea rezistenţei hitleriste şi instaurarea puterii populare. In încheierea vizitei la muzeu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează următoarele în Cartea de onoare. „Am vizitat cu multă plăcere Muzeul „Porţile de Fier“ în care sunt înmănunchiate emoţionante vestigii ale culturii materiale înflorite pe aceste meleaguri, mărturii ale străvechii civilizaţii dacoromâne, ale bogăţiei şi originalităţii creaţiei populare româneşti. Felicit colectivul muzeului pentru această realizare, pentru reuşita prezentare a bogatului tezaur de valori materiale create, descoperite şi conservate în zona Turnu Severin şi îi urăm succese cât mai mari în activitatea sa consacrată operei de educare patriotică a poporului“. Din nou pe străzile municipiului. Mulţimea salută cu entuziasm pe secretarul general al partidului, scandează, ovaţionează călduros pentru partid. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund manifestărilor de stimă şi respect ale celor ieşiţi în întîmpinare. In parcul din centrul oraşului are loc festivitatea de dezvelire a bustului celui ce şi-a înscris numele la loc de cinste în istoria de căpătîi a neamului nostru — Decebal. Creaţie a sculptorului Marius Butunoiu, bustul, turnat în bronz, este implantat pe un soclu de marmoră albă pe care sunt încrustate, cu litere aurii, cuvintele „Decebal, regele dacilor". Simbolică dispunere în spaţiu, monumentul regelui dac este aşezat în faţa monumentului, ridicat în 1906, al împăratului Traian. Două figuri măreţe ale istoriei antice, doi ctitori ai plămădirii poporului român îşi găsesc astăzi dreaptă cinstire alăturaţi unul celuilalt, în oraşul fundat de geto-daci şi ridicat de români la rang de municipiu. Lîngă cele două busturi sunt aliniate companii militare care prezintă onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Corul municipal intonează mişcătoarea melodie „Eroi au fost, eroi sunt încă... “ Primarul municipiului invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească bustul lui Decebal. Printr-un culoar încadrat de pionieri ce poartă în braţe buchete de flori, steguleţe tricolore şi purpurii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre bustul lui Traian, unde, de asemenea, are loc un moment evocator. Se depun jerbe de flori. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre Casa de cultură, unde are loc adunarea jubiliară. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existentă atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dind o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român in anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severn. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii" clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de pian, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor: Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de vagoane. Gheorghe A. Zaharia — lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU )tm fv mn pagin a a S-a ADUNAREA JUBILIARĂ PRILEJUITA DE ANIVERSAREA A 1850 DE ANI DE LA ATESTAREA DOCUMENTARĂ A MUNICIPIULUI DROBETA ȘI DE SĂRBĂTORIREA A 9 DECENII DE EXISTENTA A UZINEI DE VAGOANE DIN TURNU SEVERIN În pagina a 2-a : SPORT OKÁNÁL COMITETULUI. JUDEŢEAN MURES AL IIC.R. STAL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN •_! i folosim eficiBal fiecare zi, întreţinerea culturilor, în special a sfeclei de zahăr şi a porumbului, plantarea legumelor şi a tutunului, sunt lucrările de sezon care concentrează în prezent atenţia lucrătorilor din agricultură. Folosind timpul mai mult sau mai puţin prielnic din ultima săptămînă, inclusiv orele bune de lucru dintre ploi, cooperatorii şi mecanizatorii din Rîciu au executat, mai ales în ultimele zile, un volum important de lucrări. Praşila a doua şi răritul sfeclei de zahăr se apropie de sfîrşit pe întreaga suprafaţă cultivată cu această plantă. Lucrînd în acord global, cooperatorii s-au străduit să efectueze lucrări de bună calitate, asigurînd densitatea optimă la hectar. De cîteva zile la Rîciu a început şi prăşitul mecanic şi manual al porumbului. Pînă vineri, mecanizatorii Avram Girbu, Gavrilă Apofăian şi Dumitru Podaru au prăşit, cu cultivatorul, 20 de hectare de porumb, pe alte 30 de hectare cooperatorii aplicînd prima praşilă manuală pe rînduri. La C.A.P. Bîciu se desfăşoară în ritm susţinut şi plantarea tutunului. In brigada I (brigadier loan Şandor) această lucrare s-a şi terminat. Pînă la 12 mai, pe cooperativă tutunul a fost plantat pe 20 ha din cele 35 ha cuprinse în plan. Folosind timpul prielnic, printre ploi, peste 200 de cooperatori au ieşit vineri la plantatul tutunului şi la C.A.P. Ceuaşul de Cîmpie. Lucrarea este, de acum, într-un stadiu avansat, fiind plantate aproape 15 ha din cele 22 ha prevăzute în plan. Aici a început, de cîteva zile şi prăşitul cartofilor. In schimb, se desfăşoară destul de anevoios, prâişitul sfeclei de zahăr. Din cele 66 ha, praşila a doua şi răritul s-au efectuat doar pe 35 ha. Tovarăşul Ilie Şandor, preşedintele C.A.P., e de părere că această lucrare va fi terminată în cel mult 2—3 zile. Sperăm că în acest scop, conducerea cooperativei a luat măsuri eficiente pentru ca această „bună intenţie“ să aibă acoperire în fapte. Se cer măsuri hotărîte pentru intensificarea lucrărilor de întreţinere şi la C.A.P. Săbed. Aici, ce-i drept, din cele 110 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, 30 ha au fost compromise, fiind reînsămînţate. Totuşi, considerăm nesatisfăcător stadiul actual al lucrărilor ţinînd seama că praşila a doua s-a executat numai pe 60 de hectare, iar răritul doar pe 45 ha. Faptul că sfecla a răsărit, pe unele parcele, neuniform, justifică doar în parte această rămînere în urmă, mai ales dacă avem în vedere că unele zile bune de lucru n-au fost folosite în mod eficient. O altă lucrare de sezon, prășitul porumbului, n-a început încă. In ceea ce priveşte plantatul tutunului această lucrare a fost executată pe 15 ha din cele 35 ha prevăzute. Paralel cu intensificarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, pentru eliberarea plantelor de buruieni, se impune o grijă deosebită pentru asigurarea densității optime la hectar. Conducerea C.A.P. trebuie să ia măsuri grabnice pentru recuperarea rămînerilor în urmă, mobilizînd masele de cooperatori la efectuarea unor lucrări de bună calitate. N. ȘTEFAN Plenara Consiliului municipal Tg.-Mureş al Frontului Unităţii Socialiste Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste. La lucrările ei a participat tovarăşul Benkö Ioan, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct din ordinea de zi s-a prezentat o informare cu privire la rezultatele economice obţinute de oamenii muncii din municipiul Tg.-Mureş în primele patru luni din acest an. In continuare, la punctul doi, au fost soluţionate unele probleme organizatorice. Plenara a aprobat revocarea din funcţia de preşedinte al Biroului executiv al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi de membru al consiliului a tovarăşului Vasile Rus. De asemenea, s-a revocat calitatea de membru al biroului executiv şi membru al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste a tovarăşului Kiss Zoltán, precum şi calitatea de membru în Consiliul municipal a tovarăşului Pîrlea Teodor. Au fost eliberaţi din Consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi alţi membri, primind alte însărcinări sau datorită plecării din localitate. In Consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste au fost ’Cooptaţi tovarăşii Pavel Chiorean, primsecretar al Comitetului municipal de partid, Ioan Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid, Mihăilă Hintea, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor, Turzai Maria, profesoară, Melinte Şerban, preşedintele Comitetului municipal pentru cultură şi educaţie socialistă, Doru-Valeriu Dunca, arhitectul şef al municipiului, Vasile Simboan, preşedintele Asociaţiei sportive „Mureşul“, Parajdi Gheorghe, activist al Comitetului municipal de partid, Dumitru Moldovean, vicepreşedinte al cooperativei de consum „Mureşul”, dr. Keresztely Ioan, secretarul organizaţiei municipale de Cruce roşie şi Georgeta Neacşu, din partea Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor. Tovarăşul Pavel Chiorean a fost ales preşedinte al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste. Sesiunea extraordinară a Consiliului popular municipal Tîrgu-Mureş Ieri după-amiază a avut loc o sesiune extraordinară a Consiliului popular municipal Tîrgu-Mureş. Au participat, alături de deputaţi, un mare număr de invitaţi, conducători de întreprinderi, instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti. In unanimitate, Consiliul popular a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Informare cu privire la stadiul înfăptuirii obiectivelor din contribuţia bănească şi în muncă; 2. Probleme organizatorice. La primul punct, tovarăşul Iuliu Suchi, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a informat deputaţii şi invitaţii asupra aplicării legii cu privire la organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, rezultatele obţinute pînă în prezent în realizarea obiectivelor stabilite pentru acest an, scoţînd totodată în evidenţă unele neajunsuri şi lipsuri manifestate. Trecîndu-se la punctul doi din ordinea de zi, Consiliul popular municipal, prin vot secret, a revocat din funcţia de preşedinte al Comitetului executiv pe tovarăşul Vasile Rus, din funcţia de primvicepreşedinte pe tovarăşul Kiss Zoltán, şi din funcţia de membru al comitetului executiv pe tovarăşul Gabor Ioan. Prin decizie a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, în funcţia de preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a fost numit tovarăşul Pavel Chiorean, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. Tovarăşul Egyed Blaziu a fost ales, prin vot secret, în funcţia de prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal.