Steaua Roşie, iulie 1972 (Anul 23, nr. 154-179)

1972-07-01 / nr. 154

Anul XXIV. Nr. 154 (4.439) simbata, 1 iulie 1972 , pagini, 30 de bani SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri s-au desfăşurat în sala mae a Palatului culturii din Tg.-Mureş lucrările celei de-a XIV-a sesiuni a Consiliului popular judeţean. Alături de deputaţi, la sesiune au particpat numeroşi invitaţi: preşedinţii şi inginerii din cooperativele agricole de producţie, secretarii comitetelor co­munale de partid, primarii, activişti de partid şi de stat, lucrători din organele agricole jude­ţene. Deschizînd lucrările sesiun­ii, tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al comitetului ju­deţean de par­­d, preşedintele Cmitetului exe­cutiv al Consiliului popular jud­ţean a supus spre aprobare următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului execuiv al Consiliu­lui popular judeţean cu privire la desfăşurarea campaniei de vară pregătirea campaniei de toamnă şi aplicarea acordului global în produc­ţia vegetală şi animală. — Coraportul comisiei permanente pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi gospodărirea apelor. 2. Ratificarea unor decizii şi revocarea unor membri din comitetul executiv. Ordinea de zi a fost aprobată prin votul unanim al deputaţilor. Raportul la primul punct din ordinea de zi a fost prezentat de tovarăşul Marcel Mogoşiu, vicepreşedinte al Comitetului execuiv al Consi­liului popular judeţean, director general al Di­recţiei generale a agriculturii,­ iar coraportul comisiei permanente pentru această problemă a fost prezentat de deputatul Emil Silvaş, preşe­dintele comisiei. Pe marginea raportului şi coraportului pre­zentat au luat cuvintul: Mitică Giura, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P., Ioan Gheorghiţă, ing. şef al Trustului judeţean pentru mecani­zarea agriculturii, Petru Solyom, director gene­ral adjunct la Direcţia generală a agriculturii, Viorel Paşca, director adjunct la întreprinderea de producere şi valorificare a legumelor şi fruc­telor, Petru Giurgiu, directorul întreprinderii juctotomi­annlitari a pajiştilor naturale. Dumitru Gliga, ing­, şef la C.A.P. Reghin, şte­fan Szabó, inginer şef la C.A.P. Gorneşti, Ioan Hang, primarul comunei Adămuş, loan Popa, secretarul comitetului comunal de partid şi pri­marul comunei Sînpaul, Gheorghe Aanei directo­rul întreprinderii pentru valorificarea cereale­lor, Alexandru Fü­löp ing. şef la C.A.P. Miercu­rea Nirajului, Ioan Szántó, preşedintele C.A.P. Band, Iuliu Mircea, directorul S.M.A. Luduş, Anton Csengeri, ing. şef la C.A.P. Acăţari. La fel, pentru a răspunde în legătură cu unele neajunsuri manifestate la întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor, semnalate în raport şi discuţii, sesiunea a invitat să ia cuvîntul pre­şedinţii cooperativelor agricole din: Căluşeri, Cipău, Ernei, Albeşti şi Iclănzel. (Continuare în pag. a 2-a) In pagina a 2-a: RAPORT cu privire la desfăşurarea campaniei de vară, pregătirea campaniei de toamnă şi aplicarea acordului global în producţia vegetală şi creşterea animalelor î în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii CINCINALUL în patru ani şi jumătate ! Ii i i i i i i i i­­ însemnate sporuri de producţie Antrenaţi într-o largă întrecere socialistă, sticlarii din Tîrnăveni au obţinut rezultate semnificative la toate locurile de muncă. Drept ur­mare, ei au încheiat semestrul I cu însemnate sporuri de producţie, cumulat pe şase luni, au realizat suplimentar o producţie globală şi marfă în valoare de 2.800.000 lei, care echivalează cu cca. 150.000 m profilit, peste 1.000.000 bucăţi de sticlărie suflată, cu însemnate canti­tăţi de bazalt, geam laminat, piese presate şi alte produse specifice. Colectivele secţiilor turnata şi sticlărie suflată, fruntaşe în întrecerea socialistă, şi-au adus o contribuţie la obţinerea acestor rezultate. Unităţi noi I.L.M.C. Tg.-Mureş a deschis la Săcădat (lîngă Sovata) o nouă carieră de nisip cuarţos din care asigură întregul necesar pentru Fa­brica de geamuri din Tîrnăveni. Noua unitate urmează să fie dezvol­tată în vederea furnizării de nisip cuarţos şi pentru alte fabrici de sticlă din ţară. Cariera de piatră din Ilieşi-Sovata a fost înzestrată cu un conca­­sor modern de mare capacitate care a sporit substanţial cantităţile de piatră concasată atît de necesară pentru construirea drumurilor forestiere. De asemenea, la Miercurea Niraj s-a înfiinţat o unitate pen­tru reparat şi umplut minimaxuri (extinctoare), care deserveşte toate unităţile industriale şi economice din judeţ. Valoarea acestor prestări se ridică la peste două milioane lei anual. Unul din fruntaşii de la Prodcomplex, m­atriţerul DREGHIA FLOREA, care a luat de patru ori con­secutiv steaua de fruntaş în producție. '". 3 La „Prodcomplex în ansamblu, activitatea este bună, dar mai sunt rezerve nefructificate Tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută la Conferin­ţa extraordinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti arăta: „Desigur, numai angaja­mentele nu sunt suficiente; este necesar să se treacă la stabilirea măsurilor pentru realizarea lor in viaţă... Pentru că nu este vorba să realizăm oricum depă­şirea producţiei globale... Tre­buie realizate în plus produsele şi sortimentele de care avem realmente nevoie, atît în pro­ducţia internă cit şi pentru con­sum şi export". Plecînd de la aceste idei va­loroase am purtat un dialog cu factori de răspundere de la „Prodcomplex" Tg.-Mureş pe ca­re i-am solicitat să ne răspundă la concret cum se materializează angajamentul luat pentru înde­plinirea cincinalului in 54 de luni, dacă în realizarea produc­ţiei suplimentare se ţine seama de nevoile economiei naţionale, de ridicarea eficienţei economi­­co-financiare a întregii activi­tăţi, de reducerea cheltuielilor materiale etc. — Colectivul nostru s-a anga­jat să realizeze în acest an o producţie globală suplimentară în valoare de 5.000.000 lei şi o producţie marfă în valoare de 4.200.000 lei. Aceste sporuri le vom obţine pe seama creşterii productivităţii muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie şi timpului de lucru, prin generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, prelucrării superioare a materii­lor prime și materialelor, reali­­zîndu-se pe această cale un nu­măr mare de produse noi, cali­tativ superioare, reducerea chel- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 2-a) » PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, VN/T/­VA ! «"» MW­OMAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ­AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I I Sărbătorirea­­Zilei invăţătorului Ieri, în mai multe centre ale judeţului nostru, a avut loc sărbătorirea slujitorilor şcolii, ai celor care prin rîvna şi pa­siunea lor se preocupă constant de modelarea viitorilor construc­tori ai societăţii noastre socia­liste. Cu acest prilej, cadrele di­dactice din judeţ au primit feli­citări şi aprecieri binemeritate din partea reprezentanţilor or­ganelor locale de partid şi de stat, precum şi din partea pio­nierilor şi şcolarilor. La Tg.-Mureş, festivitatea „Zi­lei învăţătorului" a avut loc în sala cinematografului „Arta" şi s-a desfăşurat în prezenţa unor reprezentanţi ai Comitetului municipal de partid şi ai Con­siliului popular municipal. Deo­sebit de emoţionant a fost mo­mentul în care educatoarele, în­văţătorii şi profesorii au primit felicitările reprezentanţilor celor 10.000 de purtători ai cravate­lor roşii. A fost peste tot un sincer semn de preţuire şi res­pect adresat celor care i-au in­trodus în tainele ştiinţei şi cul­turii. !M '!!■ ! P­a­g­i­n­a a 6-a : ! ACTUALITATEA INTERNATIONALA ! Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, preşedin­tele Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, a primit, in staţiunea Neptun, pe liderul Parti­dului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost pre­şedinte al Republicii Chile, care face o vizită în ţara noastră, la in­vitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chiliene, precum şi unele aspecte ale situaţiei poli­tice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Un nou pasaj aerian la Braşov O veste bună pentru automobi­­lişti. In curînd va fi terminat noul pasaj aerian peste calea ferată Braşov—Zărneşti, situat la ieşirea din Braşov. Pasajul va fi prevăzut cu magistrale de asfalt suprapuse, cu instalaţii moderne de iluminat şi de semnalizare. Acesta este al treilea pasaj construit în Braşov. El se alătură celui de pe şoseaua ce duce spre Sighişoara—Mediaş şi celui de pe magistrala care străbate Braşovul spre renumita staţiune climaterică Zizin şi spre alte loca­lităţi din această zonă. (Agerpres) ZILELE MEZII/ Evoluţia orchestrei clujene este un adevărat eveniment Joi seara, concertul ORCHESTREI SIMFONICE A FILARMONICII DE STAT DIN CLUJ, sub bagheta reputatului dirijor EMIL SIMON, solist DAN GRIGORE, a constituit unul din momentele de culme ale actualei ediţii a festivalului. La concert a participat tovarăşul NICOLAE VEREŞ, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, compozitorul ZENO VANCEA, membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor, maestru emerit al artei, preşedintele de onoare al festi­valului, compozitori, oameni de cultură, un numeros public. In semn de deosebită preţuire, tovarăşul Nicolae Vereş a oferit valoroasei orchestre un coş de garoafe roşii. Publicul a aplaudat minu­te în şir. Renumele pe care şi l-a dobîn­­dit Filarmonica din Cluj, în ulti­mii ani, se datoreşte calităţii ex­cepţionale a execuţiei, ca urmare a pregătirii tehnice ireproşabile a fiecărui instrumentist, a omogeni­zării compartimentelor şi a între­gului colectiv, sub bagheta de maestru a lui Emil Simon. Ca atare, fiecare evoluţie a or­chestrei clujene este un adevărat eveniment, fapt ştiut de meloma­nii tîrgumureşeni care au umplut din nou sala de concert. Fără a insista asupra detaliilor, remarcăm cu cea mai sinceră bu­curie cîteva din­ atuurile orches­trei: o sonoritate omogenă, tim­brată a corzilor, subtilităţile în obţinerea efectelor cerute de di­rijor ale compartimentelor de su­flători de lemn (superbă melopeea flautului în Debussy), strălucitoa­rele sonorităţi ale alămurilor şi de­cizia percuţiei. Mai mult decît ori­­cînd am simţit esenţa muzicii de­­bussiene, cu acele continui schim­bări de decor, cu neliniştitul joc al valurilor, cu şuieratul vîntului şi dulcea somnolenţă a faunului. Suita întîia pentru orchestră de Enescu a fost redată în toată ge­nerozitatea sa( iar celebrul Prelu­diu la unison — unic în literatura muzicală universală — a demon­strat nu numai înalta măiestrie a corzilor, ci şi asimilarea profundă a spiritului enescian. Valoarea concertului a sporit şi mai mult prin prezenţa lui Dan Grigore în Concertul de Grieg, că­ruia i-a dat o interpretare fasci­nantă. Tînărul pianist a străbătut în anii din urmă un impresionant tur de forţă in asimilarea unui re­pertoriu vast. Acum apare ca un mare virtuoz, dublat de un ma­re gînditor; interpretarea sa este avîntată şi totuşi atît de îngriji­tă. Concertul clujenilor a fost şi de astă dată unul din momentele de culminaţie ale festivalului. BUJOR DANŞORBAN Astă-seară are loc concertul renumitei Orchestre de cameră Solişti di Sofia, cu un program deosebit de bine selecţionat, de la Purcell, Vivaldi şi Mozart la M. Goleminov şi B. Bartók. Concertul va avea loc la ora 20, in sala mare a Palatului culturii şi nu în curtea Biblio­tecii Teleki-Bolyai, cum a fost anunţat iniţial. ____. Orchestra simfonică din Cluj Produsele cooperaţiei de consum in competiţie internaţională După cum se ştie, zilele tre­cute s-a deschis o nouă ediţie a Expoziţiei internaţională, or­ganizată în impunătorul Com­plex expoziţional din Piaţa Scînteii din Capitală. La aceas­tă importantă competiţie in­ternaţională a produselor româ­neşti este prezentă, şi în acest am, şi cooperaţia de consum din­­judeţul nostru. In cursul lunii iulie, vizitatorii din ţară şi de peste hotare vor putea face cunoştinţă şi admira cele peste 80 de exponate, realizate cu multă îndemînare şi măies­trie de lucrătorii secţiilor de producţie şi prestaţii din multe cooperative de consum din ju­deţul nostru. Şi, desigur, multe din produ­sele ce se vor expune pe o supra­faţă de 24 metri pătraţi, în Pa­vilionul „V“ din cadrul expo­ziţiei, vor putea fi întîlnite nu peste mult timp pe diferite pie­ţe internaţionale. Pentru această nouă ediţie a expoziţiei internaţionale din Ca­pitală cooperaţia de consum din judeţul nostru s-a pregătit cu un larg sortiment de articole din piele şi P.V.C., realizate de coo­perativele din Breaza, Reghin şi Sîngeorgiul de Pădure; articole din blană (cojoace, pieptare, că­ciuli etc.), confecţionate de coo­perativele din Morăreni, Sîn­­georgiu de pădure şi altele; ţe­sături cu motive naţionale (feţe de masă, ştergare, prosoape) provenite de la cooperativele din Brîncoveneşti şi Ibăneşti; cusă­turi (cordoane, fete, chimice, veste etc.), realizate de coope­rativele din Morăreni, Deda, Brîncoveneşti; împletituri din răchită, papură, pănuşi de po­rumb şi paie; articole din lemn, reprezentînd artizanat şi alte bunuri; confecţii şi tricotaje, rulouri pentru geamuri etc.

Next