Steaua Roşie, august 1972 (Anul 23, nr. 180-205)
1972-08-01 / nr. 180
AUGUST 30 DECEMBRIE In intimpinarea zilei de 23 August şi a celei de-a XXI-a aniversări a Republicii Una din sarcinile principale, rezultată din documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R., care se află în aceste zile pe agenda întrecerii ce se desfăşoară în toate colectivele de muncă, este valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, luarea unor măsuri hotărîte pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, întărirea disciplinei în domeniul gospodăririi resurselor. Pe agenda de lucru a comisiei economice a Comitetului judeţean de partid figurează acum acordarea unui ajutor mai substanţial întreprinderilor pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, folosirea mai judicioasă a materiilor prime şi a materialelor, sprijinirea comitetelor de partid şi a conducerilor întreprinderilor pentru găsirea de noi rezerve; aplicarea în practică a planurilor de măsuri întocmite, atragerea în această acţiune a întregii capacităţi tehnice şi intelectuale, în vederea obţinerii unei eficienţe productive maxime. Studiile efectuate la două unităţi economice, cu pondere importantă în economia judeţului arată că activitatea depusă în această direcţie a fost eficientă, că rezervele sunt aproape nelimitate. La Complexul de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, datorită preocupării susţinute a organizaţiilor de partid, conducerilor secţiilor, indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei producţie marfă“ a fost diminuat, lună de lună, în fiecare trimestru. Pe primele 5 luni din acest an numai economiile realizate în fabricile de faianţă, sticlă, atelier mecanic şi atelier cartonat se ridică la peste 138.000 lei. Datorită atenţiei cu care se urmăresc cheltuielile care se efectuează, se realizează importante economii la fiecare element al preţului de cost. Aşa, de exemplu, ca urmare a revizuirii în continuare a normelor de consum de materii prime şi materiale, reducerea consumului la materialele auxiliare, a cheltuielilor de activităţi etc., economiile obţinute numai în primele trei luni din acest an au depăşit 118.000 lei. Prin exploatarea raţională a cuptoarelor s-au redus cheltuielile cauzate de consum de energie şi combustibil, întreţinerea şi repararea corespunzătoare a utilajelor a asigurat funcţionarea lor fără întreruperi; a contribuit la scăderea cheltuielilor secţiilor de fabricaţie şi a celor generale ale întreprinderii care, pe lîngă efectul de eficienţă, a făcut posibilă depăşirea şi a planului producţiei marfă cu aproape un milion de lei. Măsuri similare sunt prevăzute şi pentru semestrul II din acest an. Dintre acestea se pot aminti: reducerea pierderilor de producţie la ardere prin care se vor economisi peste 70 tone materie primă pentru faianţă; îmbunătăţirea reţetei de fabricaţie din care vor rezulta 11 tone oxid de crom, 40 tone florură de calciu, extinderea încărcării produselor glazurate în trei schiburi şi reducerea, astfel, cu aproape 40 mii lei a valorii pierderilor şi altele. Valoarea economiilor preconizate a se realiza în această perioadă va fi de aproape 140 milioane lei. La Iprofit „23 August“, cheltuielile pe 1.000 lei producţie marfă, pe primele 5 luni din acest an, au fost depăşite cu 26 lei. Acest fapt a determinat şi depăşirea preţului de cost planificat cu peste 2.500.000 lei. Ponderea cea mai mare din aceste cheltuieli (53 la sută) au constituit-o cheltuielile materiale. Văzînd situaţia necorespunzătoare, comisia economică, împreună cu specialiştii întreprinderii a analizat cauzele care au determinat depăşirea, stabilind măsuri concrete pentru recuperarea depăşirilor şi realizarea de economii. Măsurile cuprinse în planul de acţiune prevăd o economie de aproape 18 mii metri patraţi de P.A.L., peste 700 metri cubi de cherestea de fag, iar prin înlocuirea ambalajelor de lemn cu cele de carton se va economisi material lemnos în valoare de peste 45 mii lei etc. Prin realizarea măsurilor preconizate se vor recupera depăşirile la cheltuieli înregistrate în prima parte din acest an şi se vor obţine, pînă la sfirşitul anului, economii de peste 1,2 milioane lei. Concluziile acestor analize arată că există încă mari posibilităţi de reducere a cheltuielilor de producţie. Depistarea şi fructificarea tuturor rezervelor existente în domeniul cheltuielilorcu materiile prime şi materialele, cu salariile etc. sînt tot atîtea direcţii spre care trebuie concentrate eforturile organizaţiilor de partid, a specialiştilor din fiecare întreprindere. ing. DEAK ŞTEFAN Comisia economică a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. Pe agenda de lucru a tuturor unităţilor economice: reducerea cheltuielilor de producţie HEB X: ri - -dr , * r . - f.“ •* . - r n ■ ■ 'J* PROLETAR/ D/A/ POATE TAR/LI, ON/TI-VA ! Emman ORGAH AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___ * _9 ANUL XXIV Nr. 180 (4.465) Marti, 1 august 1972 4 pagini, 30 de bani «MMM. XXVX în atelierul de strungărie în lemn de la Iprofil „23 August“ din Tg.-Mureş La U.R.A. Tg.-Mureş: Termenul de în reparaţie. Scurtarea timpului de imobilizare a autobuzelor în reparaţie preocupă stăruitor colectivul oamenilor muncii de la U.R.A. Tg.Mureş. Comitetul oamenilor muncii, sub conducerea comitetului de partid a iniţiat mai multe măsuri care au avut ca obiectiv reducerea timpului de imobilizare a autobuzelor începînd de la intrarea în uzină şi pînă la ieşirea lor din fluxul de reparaţii. In acest sens s-a trecut la organizarea primirii în reparaţie capitală a 11 autobuze pe zi. In acest fel fiecare este verificat subansamblu cu subansamblu. In acelaşi timp, comitetul oamenilor muncii a hotărît ca serviciile de constatare şi producţie să se contopească. Astfel s-au înlăturat paralelismele şi s-a asigurat o operativitate mai mare la primire şi lansare, o degrevare a serviciilor de hîrtii inutile. S-a trecut, de asemenea, la metoda reparaţiei caroseriei şi şasiului autobuzului în flux în linie, care a condus la organizarea locurilor de producţie peacte de lucru şi la gruparea utilajelor şi oamenilor, măsură care a contribuit la creşterea simţitoare a operativităţii muncii. In acelaşi timp, colectivele inovatorilor şi raţionalizatorilor au trecut masiv la soluţionarea recondiţionării chiuloaselor motorului SR 211, care au adus uzinei peste 700.000 lei economii, a axelor cu came, a pinioanelor de la cutia de viteză. La rezolvarea acestor probleme comitetul de partid a angajat practic toate colectivele secţiilor de bază ale uzinei. în acest fel termenul de imobilizare a autobuzelor în reparaţii capitale s-a redus de la 18 zile planificat, la 14 zile în prezent. De remarcat că el este mai redus cu 4—5 zile decît cel realizat de U.R.A. București și cu 3—4 zile mai mic decît cel realizat de alte uzine similare din țară. imobilizare a autobuzelor redus cu 4 zile Înfăptuiri semnificative în cooperaţia meşteşugărească Harnicul colectiv al puternicei reţele a cooperativelor meşteşugăreşti din judeţul nostru îşi închină realizările de pînă acum zilei de 23 August şi celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Publicăm în cele de mai jos cîteva din cele mai semnificative înfăptuiri ale cooperatorilor. 0 Planul producţiei marfă pe întreaga reţea judeţeană (U.J.C.M.) a fost înfăptuit pe semestrul I în proporţie de 105,9 la sută. 0 La prestări de servicii către populaţie, pe aceeaşi perioadă s-a obţinut un indice de 103,4 la sută, iar la livrările către fondul pieţii 109,9 la sută. 0 La desfacerea cu amănuntul procentul realizat a fost de 101,6. 0 La indicele „producţie-marfă“ rezultate deosebite a obţinut cooperativa „Arta-lemn“ din Tg.-Mureş, care şi-a depăşit planul semestrial cu 26,6 la sută. 0 Cooperativa meşteşugărească „Progresul“ din Reghin, avînd ca ramură principală confecţiile textile, şi-a depăşit planul semestrial cu 12,9 la sută. 0 Numai de la începutul anului, la cooperativa „Tehnolemn“ din Tîrnăveni s-au realizat 8 garnituri noi de mobilă modernă, în mare parte furniruite cu furnir de nuc. 0 Cooperativele meşteşugăreşti din judeţ dispun de cca. 800 de secţii productive şi de prestări, deci de o reţea puternică. 0 Pentru aprovizionarea populaţiei şi satisfacerea fondului pieţii, cooperativele meşteşugăreşti livrează comerţului de stat o gamă largă de produse textile, pielărie, metale, mobilă etc. In prezent reţeaua judeţeană furnizează comerţului cca. 300—350 de diferite produse, din care 50 la sută reprezintă produse noi, asimilate în producţie în ultimul timp. MIMA l'KIUIMASCA A UM PARTIDE COMISIE SI La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică La întilnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., .1. Tedenbal, prim-secretar al C.C al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniştri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, .I. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornii, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească La întîlnire au participat: K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mi tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîlnire. I) hotărire a Consiliului de Miniştri privind creşterea salariului tarifar minim Ca urmare a celor hotărite de Conferinţa Naţională a PartiduluiComunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele: 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1.000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1.000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1.160.000 salariați. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1.000 — 1.180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1.130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3.390 milioane lei. 4. Salariaţii care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăşi plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1.800 lei la 2.200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor în învăţâmîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2.100 lei la 2.500 lei pentru acordarea burselor învăţămîntului superior ★ Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România. Timpul fiind frumos, peste tot pe ogoarele judeţului nostru, lucrătorii din I.A.S., ţăranii cooperatori şi mecanizatorii au participat în număr mare şi duminică la recoltarea griului. In I.A.S. s-a acţionat cu 197 de combine, punîndu-se astfel la adăpost recolta de pe o suprafaţă de aproape 1.000 ha. In aceeaşi zi s-au efectuat arături pe aproape 100 de ha, s-au balotat paiele de pe 240 ha şi s-a livrat în baze peste 630 tone grîu de calitate. Practic, în I.A.S. din cadrul Trustului judeţean Mureş, recoltarea griului este pe terminate. Intens au muncit şi ţăranii cooperatori, mecanizatorii. Astfel, duminică în lanurile cooperativelor agricole au participat activ la lucru aproape 1.000 combine, ceea ce a permis recoltarea griului de pe mai bine de 1.500 ha. Grîul a fost recoltat de pe suprafeţe mai mari la C.A.P. Iernut, unde s-a muncit cu 14 combine, la C.A.P. Band, Oroi, Petelea, Reghin, Mureşeni, în majoritatea unităţilor situate pe văile celor două Tirnave, a Nirajului etc. Acum sîntem la începutul unei noi săptămîni, care pentru lucrătorii ogoarelor, mai ales pentru cei din cooperativele agricole de producţie, constituie o săptămînă hotărîtoare pentru încheierea recoltării griului. Se cere deci depunerea unui ultim efort pentru ca recolta bună din acest an să ajungă în întregime la adăpost. Exceptînd realizările bune de duminică, din documentarea făcută pe teren, consemnăm şi alte date şi fapte din timpul secerişului de pe valea Tîrnavei Mari, unde recoltarea este rămasă în urmă. Astfel la I.A.S. Albeşti, la ferma din Saschiz condusă de Maurer Mihai, la sfîrşitul săptămînii trecute se lucra cu cinci combine. Producţia ce se înregistra era de peste 3.800 kg la ha. Cu spor se acţiona şi cu presele de balotat. Tot pe aceeaşi vale, la C.A.P. Vânători erau în lucru cinci combine. In brigada din Şoard, condusă de iscusita brigadieră Aurelia Lepădat, în ziua efectuării raidului s-au înregistrat producţii de peste 4.000 kg grîu la ha. In lanuri, pe lîngă combine, mai erau peste 80 de cooperatori ceea ce va permite acestei brigăzi să încheie prima secerişul pe unitate. Acum după ce timpul a devenit mai stabil, se cere ca şi în celelalte brigăzi ale C.A.P. Vînători să fie concentrate forţe mai mari la recoltat, combinele folosite mai raţional, deoarece pînă acum au lucrat cu un randament scăzut. De asemenea, o atenţie mai mare trebuie acordată şi balotatului paielor, care la grîu de altfel nici n-a început, precum şi efectuării arăturilor de vară care abia după orz au fost executate pe 31 de ha. Cum stau lucrurile în vecini, la C.A.P. Saschiz? Din 390 ha cultivate cu grîu, lucrarea abia a depăşit 100 de ha. Aici totul e lăsat pe seama combinelor. Tovarăşul ing. Alexandru Potopea, motiva acest lucru prin aceea că tot satul este antrenat la cositul fîneţelor. Aşa o fi. Dar se ştie şi din tradiţie că secerişul fiind o lucrare de scurtă durată, dintotdeauna a avut prioritate faţă de orice altă lucrare. Din această cauză recoltarea gîului manual nu s-a făcut nici măcar de pe cele cîteva zeci de ha unde se ştiu că nu vor putea lucra combinele, încet se desfăşoară şi celelalte lucrări ce succed. Astfel, în 9 zile de când a început recoltarea griului, cele trei piese abia au reuşit să baloteze paiele de orz, în total, araturile fiind efectuate pe numai 32 ha. Una din cauzele rămânerii în urmă a arăturilor, este că unii mecanizatori ce deservesc combinele, printre care Dumitru Dida, loan Ţirea, Schel loan, dimineaţa între orele 6 şi 8 sau mai tîrziu cînd nu pot lucra în lan nu trag nici o brazdă cu pluguL Cu un singur tractor repartizat efectiv să are, nici nu este de mirare că C.A.P. stă aşa de rău cu arăturile. Deocamdată aici la Saschiz, conducerea C.A.P., este preocupată de solicitarea de noi combine care să o ajute să iasă din impasul în care se află cu secerişul. Grîul fiind buruienos, multe greutăţi se întîmpină şi cu livrările la bază. Aceasta, credem că va constitui o învăţătură pentru unitate, in acordarea în viitor a unei mai mari atenţii culturii griului. Aşadar, în săptămînă aceasta se cere a fi depus un ultim efort pentru încheierea recoltării griului. Concomitent cu aceasta se impune a fi intensificate şi livrările pentru fondul de stat, transportul clăilor de pe cîmp, treierişul, arăturile precum şi pregătirile pentru punerea bazelor unei noi recolte de grîu. REMUS CAMPEAN \J ev nCHEEIEA RECHINII La baza de recepţie din Bălăuşeri susţinut obligaţiile , cooperativele agricole predau în ritm ce le au faţa de stat. In ziarul de azi continuăm publicarea proiectului legii REMUNERĂRII DUPĂ CANTITATEA ȘI CALITATEA MUNCII IN UNITĂȚILE DE STAT