Steaua Roşie, august 1972 (Anul 23, nr. 180-205)

1972-08-01 / nr. 180

AUGUST 30 DECEMBRIE In intimpinarea zilei de 23 August şi a celei de-a XXI-a aniversări a Republicii Una din sarcinile principale, rezultată din documentele Confe­rinţei Naţionale a P.C.R., care se află în aceste zile pe a­­genda întrecerii ce se desfă­şoară în toate colectivele de muncă, este valorificarea supe­rioară a materiilor prime şi ma­terialelor, luarea unor măsuri ho­­tărîte pentru reducerea cheltu­­ielilor materiale de producţie, în­tărirea disciplinei în domeniul gospodăririi resurselor. Pe agenda de lucru a comisiei economice a Comitetului judeţean de partid figurează acum acor­darea unui ajutor mai substan­ţial întreprinderilor pentru redu­cerea cheltuielilor materiale de producţie, folosirea mai judicioa­să a materiilor prime şi a mate­rialelor, sprijinirea comitetelor de partid şi a conducerilor între­prinderilor pentru găsirea de noi rezerve; aplicarea în practică a planurilor de măsuri întocmite, atragerea în această acţiune a întregii capacităţi tehnice şi in­telectuale, în vederea obţinerii unei eficienţe productive maxi­me. Studiile efectuate la două uni­tăţi economice, cu pondere im­portantă în economia judeţului arată că activitatea depusă în a­­ceastă direcţie a fost eficientă, că rezervele sunt aproape nelimi­tate. La Complexul de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, datori­­­­tă preocupării susţinute a orga­nizaţiilor de partid, conducerilor secţiilor, indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei producţie marfă“ a fost diminuat, lună de lună, în fiecare trimestru. Pe primele 5 luni din acest an numai econo­miile realizate în fabricile de fa­ianţă, sticlă, atelier mecanic şi a­telier cartonat se ridică la peste 138.000 lei. Datorită atenţiei cu care se urmăresc cheltuielile care se e­­fectuează, se realizează impor­tante economii la fiecare element al preţului de cost. Aşa, de e­­xemplu, ca urmare a revizuirii în continuare a normelor de con­sum de materii prime şi mate­riale, reducerea consumului la materialele auxiliare, a cheltu­ielilor de activităţi etc., econo­miile obţinute numai în primele trei luni din acest an au depăşit 118.000 lei. Prin exploatarea ra­ţională a cuptoarelor s-au redus cheltuielile cauzate de consum de energie şi combustibil, întreţinerea şi repararea co­respunzătoare a utilajelor a a­­sigurat funcţionarea lor fără în­treruperi; a contribuit la scăde­rea cheltuielilor secţiilor de fa­bricaţie şi a celor generale ale întreprinderii care, pe lîngă e­­fectul de eficienţă, a făcut po­sibilă depăşirea şi a planului producţiei marfă cu aproape un milion de lei. Măsuri similare sunt prevăzute şi pentru semestrul II din acest an. Dintre acestea se pot amin­ti: reducerea pierderilor de pro­ducţie la ardere prin care se vor economisi peste 70 tone materie primă pentru faianţă; îmbună­tăţirea reţetei de fabricaţie din care vor rezulta 11 tone oxid de crom, 40 tone florură de calciu, extinderea încărcării produselor glazurate în trei schi­­buri şi reducerea, astfel, cu aproape 40 mii lei a valorii pierderilor şi altele. Valoarea economiilor pre­conizate a se realiza în această perioadă va fi de aproape 140 mi­lioane lei. La Iprofit „23 August“, chel­tuielile pe 1.000 lei producţie marfă, pe primele 5 luni din a­­cest an, au fost depăşite cu 26 lei. Acest fapt a determinat şi depăşirea preţului de cost pla­nificat cu peste 2.500.000 lei. Pon­derea cea mai mare din aceste cheltuieli (53 la sută) au consti­­tuit-o cheltuielile materiale. Văzînd situaţia necorespunză­toare, comisia economică, îm­preună cu specialiştii întreprin­derii a analizat cauzele care au determinat depăşirea, stabilind măsuri concrete pentru recupe­rarea depăşirilor şi realizarea de economii. Măsurile cuprinse în planul de acţiune prevăd o eco­nomie de aproape 18 mii metri patraţi de P.A.L., peste 700 metri cubi de cherestea de fag, iar prin înlocuirea ambalajelor de lemn cu cele de carton se va economisi material lemnos în valoare de peste 45 mii lei etc. Prin realizarea măsurilor pre­conizate se vor recupera depă­şirile la cheltuieli înregistrate în prima parte din acest an şi se vor obţine, pînă la sfirşitul anului, economii de peste 1,2 mi­lioane lei. Concluziile acestor analize ara­tă că există încă mari posibili­tăţi de reducere a cheltuielilor de producţie. Depistarea şi fruc­tificarea tuturor rezervelor exis­tente în domeniul cheltuielilor­­cu materiile prime şi materiale­le, cu salariile etc. sînt tot atî­­tea direcţii spre care trebuie concentrate eforturile organiza­ţiilor de partid, a specialiştilor din fiecare întreprindere. ing. DEAK ŞTEFAN Comisia economică a Comi­tetului judeţean Mureş al P.C.R. Pe agenda de lucru a tuturor unităţilor economice: reducerea cheltuielilor de producţie HEB X: ri - -dr , * r . - f.“ •* . - r n ■ ■ 'J* PROLETAR/ D/A/ POATE TAR/LI, ON/TI-VA ! Emman ORGAH AL COMITETULUI JUDEŢE­AN MUREŞ AL P.C.R. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___ * _­9 ANUL XXIV Nr. 180 (4.465) Marti, 1 august 1972 4 pagini, 30 de bani «MMM. X­X­V­X în atelierul de strungărie în lemn de la Iprofil „23 August“ din Tg.-Mureş La U.R.A. Tg.-Mureş: Termenul de în reparaţie. Scurtarea timpului de imobilizare a autobuzelor în reparaţie preocupă stă­ruitor colectivul oamenilor muncii de la U.R.A. Tg.­­Mureş. Comitetul oamenilor muncii, sub conducerea comitetului de partid a iniţiat mai multe măsuri care au avut ca obiectiv reducerea timpului de imobilizare a autobuzelor începînd de la intrarea în uzină şi pînă la ieşirea lor din fluxul de reparaţii. In acest sens s-a trecut la organizarea primirii în re­paraţie capitală a 11 auto­buze pe zi. In acest fel fiecare este verificat sub­­ansamblu cu subansamblu. In acelaşi timp, comite­tul oamenilor muncii a ho­­tărît ca serviciile de con­statare şi producţie să se contopească. Astfel s-au înlăturat paralelismele şi s-a asigurat o operativi­tate mai mare la primire şi lansare, o degrevare a serviciilor de hîrtii inuti­le. S-a trecut, de asemenea, la metoda reparaţiei caro­seriei şi şasiului autobuzu­lui în flux în linie, care a condus la organizarea lo­curilor de producţie pe­­acte de lucru şi la grupa­rea utilajelor şi oamenilor, măsură care a contribuit la creşterea simţitoare a operativităţii muncii. In acelaşi timp, colecti­vele inovatorilor şi raţiona­lizatorilor au trecut masiv la soluţionarea recondiţio­­nării chiuloaselor motoru­lui SR 211, care au adus uzinei peste 700.000 lei e­­conomii, a axelor cu came, a pinioanelor de la cutia de viteză. La rezolvarea a­­cestor probleme comitetul de partid a angajat prac­tic toate colectivele secţii­lor de bază ale uzinei. în acest fel termenul de imo­bilizare a autobuzelor în reparaţii capitale s-a redus de la 18 zile planificat, la 14 zile în prezent. De re­marcat că el este mai re­dus cu 4—5 zile decît cel realizat de U.R.A. Bucu­rești și cu 3—4 zile mai mic decît cel realizat de alte uzine similare din țară. imobilizare a autobuzelor redus cu 4 zile Înfăptuiri semnificative în cooperaţia meşteşugărească Harnicul colectiv al puternicei reţele a cooperativelor meşteşu­găreşti din judeţul nostru îşi închină realizările de pînă a­­cum zilei de 23 August şi celei de-a XXV-a aniversări a Repu­blicii. Publicăm în cele de mai jos cîteva din cele mai semnificati­ve înfăptuiri ale cooperatorilor. 0 Planul producţiei marfă pe întreaga reţea judeţeană (U.J.C.M.) a fost înfăptuit pe semestrul I în proporţie de 105,9 la sută. 0 La prestări de servicii că­tre populaţie, pe aceeaşi peri­oadă s-a obţinut un indice de 103,4 la sută, iar la livrările către fondul pieţii 109,9 la sută. 0 La desfacerea cu amănun­tul procentul realizat a fost de 101,6. 0 La indicele „producţie-mar­­fă“ rezultate deosebite a obţi­nut cooperativa „Arta-lemn“ din Tg.-Mureş, care şi-a depă­şit planul semestrial cu 26,6 la sută. 0 Cooperativa meşteşugăreas­că „Progresul“ din Reghin, a­­vînd ca ramură principală con­fecţiile textile, şi-a depăşit pla­nul semestrial cu 12,9 la sută. 0 Numai de la începutul a­­nului, la cooperativa „Tehno­­lemn“ din Tîrnăveni s-au reali­zat 8 garnituri noi de mobilă modernă, în mare parte furni­ruite cu furnir de nuc. 0 Cooperativele meşteşugă­reşti din judeţ dispun de cca. 800 de secţii productive şi de prestări, deci de o reţea puter­nică. 0 Pentru aprovizionarea populaţiei şi satisfacerea fondu­lui pieţii, cooperativele meşte­şugăreşti livrează comerţului de stat o gamă largă de produse textile, pielărie, metale, mobilă etc. In prezent reţeaua jude­ţeană furnizează comerţului cca. 300—350 de diferite produ­se, din care 50 la sută reprezin­tă produse noi, asimilate în pro­ducţie în ultimul timp. MIMA l'KIUIMASCA A UM PARTIDE COMISIE SI La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducători­lor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică La întilnire au partici­pat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulga­ria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., .1. Tedenbal, prim-secre­tar al C.C al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniştri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii­ Socialiste România, .I. Ka­dar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornii, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfăşurarea construcţiei so­cialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost dis­cutate, de asemenea, probleme in­ternaţionale actuale. Intilnirea conducătorilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţe­legere reciprocă şi unitate­­ de ve­deri­ în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească La întîlnire au participat: K. F. Ka­tuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răs­pundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, mem­bru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mi­­ tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Cen­trale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîl­­nire. I) hotărire a Consiliului de Miniştri­­­ privind creşterea salariului tarifar minim Ca urmare a celor hotărite de Conferinţa Naţională a Partidului­­Comunist Român cu privire la ma­jorarea salariilor, Consiliul de Mi­niştri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele: 1.­­ Cu începere de la 1 septem­brie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1.000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1.000 lei se vor majora în me­die cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii ta­rifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu sa­lariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1.160.000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a sala­riilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la ac­tuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la sa­lariile între 1.000 — 1.180 lei, ur­­mînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de per­sonal precum și pentru restul sa­lariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederi­lor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1.130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3.390 milioane lei. 4. Salariaţii care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăşi plafonul de salariu în raport cu care se acordă trans­portul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în con­dițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează pla­fonul de la 1.800 lei la 2.200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor în învă­­ţâmîntul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educa­toare, şi de la 2.100 lei la 2.500 lei pentru acordarea burselor învăţă­­mîntului superior ★ Majorarea salariului tarifar mi­nim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi cul­turale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din docu­mentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România. Timpul fiind frumos, peste tot pe ogoarele judeţului nostru, lucră­torii din I.A.S., ţăranii cooperatori şi mecanizatorii au participat în nu­măr mare şi duminică la recoltarea griului. In I.A.S. s-a acţionat cu 197 de combine, punîndu-se astfel la adăpost recolta de pe o suprafa­ţă de aproape 1.000 ha. In aceeaşi zi s-au efectuat arături pe aproape 100 de ha, s-au balotat paiele de pe 240 ha şi s-a livrat în baze peste 630 tone grîu de calitate. Practic, în I.A.S. din cadrul Trustului jude­ţean Mureş, recoltarea griului este pe terminate. Intens au muncit şi ţăranii coo­peratori, mecanizatorii. Astfel, du­minică în lanurile cooperativelor a­­gricole au participat activ la lucru aproape 1.000 combine, ceea ce a permis recoltarea griului de pe mai bine de 1.500 ha. Grîul a fost re­coltat de pe suprafeţe mai mari la C.A.P. Iernut, unde s-a muncit cu 14 combine, la C.A.P. Band, Oroi, Petelea, Reghin, Mureşeni, în ma­joritatea unităţilor situate pe văile celor două Tirnave, a Nirajului etc. Acum sîntem la începutul unei noi săptămîni, care pentru lucrăto­rii ogoarelor, mai ales pentru cei din cooperativele agricole de producţie, constituie o săptămînă hotărîtoare pentru încheierea recoltării griului. Se cere deci depunerea unui ultim efort pentru ca recolta bună din a­­cest an să ajungă în întregime la a­­dăpost. Exceptînd realizările bune de du­minică, din documentarea făcută pe teren, consemnăm şi alte date şi fapte din timpul secerişului de pe valea Tîrnavei Mari, unde recolta­rea este rămasă în urmă. Astfel la I.A.S. Albeşti, la ferma din Saschiz condusă de Maurer Mihai, la sfîrşi­­tul săptămînii trecute se lucra cu cinci combine. Producţia ce se în­registra era de peste 3.800 kg la ha. Cu spor se acţiona şi cu prese­le de balotat. Tot pe aceeaşi vale, la C.A.P. Vâ­nători erau în lucru cinci combine. In brigada din Şoard, condusă de iscusita brigadieră Aurelia Lepădat, în ziua efectuării raidului s-au în­registrat producţii de peste 4.000 kg grîu la ha. In lanuri, pe lîngă com­bine, mai erau peste 80 de coope­ratori ceea ce va permite acestei brigăzi să încheie prima secerişul pe unitate. Acum după ce timpul a devenit mai stabil, se cere ca şi în celelalte brigăzi ale C.A.P. Vînă­­tori să fie concentrate forţe mai mari la recoltat, combinele folosite mai raţional, deoarece pînă acum au lucrat cu un randament scăzut. De asemenea, o atenţie mai mare trebuie acordată şi balotatului paie­lor, care la grîu de altfel nici n-a început, precum şi efectuării arătu­rilor de vară care abia după orz au fost executate pe 31 de ha. Cum stau lucrurile în vecini, la C.A.P. Saschiz? Din 390 ha cultiva­te cu grîu, lucrarea abia a depăşit 100 de ha. Aici totul e lăsat pe sea­ma combinelor. Tovarăşul ing. Ale­xandru Potopea, motiva acest lucru prin aceea că tot satul este antre­nat la cositul fîneţelor. Aşa o fi. Dar se ştie şi din tradiţie că sece­rişul fiind o lucrare de scurtă du­rată, dintotdeauna a avut priorita­te faţă de orice altă lucrare. Din a­­ceastă cauză recoltarea gîului ma­nual nu s-a făcut nici măcar de pe cele cîteva zeci de ha unde se ştiu că nu vor putea lucra combinele, încet se desfăşoară şi celelalte lu­crări ce succed. Astfel, în 9 zile de când a început recoltarea griului, cele trei piese abia au reuşit să baloteze paiele de orz, în total, a­­raturile fiind efectuate pe numai 32 ha. Una din cauzele rămânerii în urmă a arăturilor, este că unii me­canizatori ce deservesc combinele, printre care Dumitru Dida, loan Ţirea, Schel loan, dimineaţa între orele 6 şi 8 sau mai tîrziu cînd nu pot lucra în lan nu trag nici o braz­dă cu pluguL Cu un singur tractor repartizat efectiv să are, nici nu es­te de mirare că C.A.P. stă aşa de rău cu arăturile. Deocamdată aici la Saschiz, conducerea C.A.P., este preocupată de solicitarea de noi combine care să o ajute să iasă din impasul în care se află cu secerişul. Grîul fiind buruienos, multe greu­tăţi se întîmpină şi cu livrările la bază. Aceasta, credem că va consti­tui o învăţătură pentru unitate, in acordarea în viitor a unei mai mari atenţii culturii griului. Aşadar, în săptămînă aceasta se cere a fi depus un ultim efort pen­tru încheierea recoltării griului. Concomitent cu aceasta se impune a fi intensificate şi livrările pentru fondul de stat, transportul clăilor de pe cîmp, treierişul, arăturile pre­cum şi pregătirile pentru punerea bazelor unei noi recolte de grîu. REMUS CAMPEAN \J ev nCHEEIEA RECHINII La baza de recepţie din Bălăuşeri susţinut obligaţiile , cooperativele agricole predau în ritm ce le au faţa de stat. In ziarul de azi continuăm publicarea proiectului legii REMUNERĂRII DUPĂ CANTITATEA ȘI CALI­TATEA MUNCII IN UNITĂȚILE DE STAT

Next