Steaua Roşie, septembrie 1972 (Anul 23, nr. 206-231)

1972-09-01 / nr. 206

­ Expoziţiei foto-amatorilor din sindicatul sanitar In sala de proiecţii şi conferinţe a Serviciului judeţean de educaţie sanitară (Tg.-Mureş, str. Bartók Béla nr. 1) poate fi vizionată o reu­şită expoziţie întrunind rezultate ale pasiunii foto-amatorilor membri ai sindicatului muncitorilor sanitari din municipiu. Fotografiile artistice realizate de dr. Şt. O. Schieb, dr. Mokos Coloman, dr.­­Ciugudeanu Cornel şi alţii surprind variate as­pecte ale vieţii noastre cotidiene, fixîndu-le pe peliculă din unghiuri inedite şi cu un pronunţat uma­nism. Organizarea unor astfel de mani­festări merită toată consideraţia, ca şi strădania acelora care alături de munca închinată vieţii şi sănătăţii semenilor găsesc timp preocupărilor de acest gen. Anul XXIV. Nr. 206 (4.491) VINERI, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 de bani ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (9*7­­972 liMimrn■ H'mf Prin perfecţionarea tehnologiei Selectarea lemnului de rezonan­ţă este efectuată de către sortatori trimişi de unitate pentru marcarea şi colectarea buştenilor. Volumul a­­cestor buşteni selectaţi la un moment dat prezenta o tendinţă de scădere. Această problemă a fost rezolvată cu succes de către ing. Cismaş Ioan şi Petru D. Nicolae de la C.P.L. Re­ghin care prin perfecţionarea tehno­logiei au obţinut o valorificare su­perioară a unor categorii de buşteni de răşinoase şi diverse esenţe cla­sa I în cherestea de rezonanţă. Teh­nologia constă în debitarea radială a buştenilor, adică obţinerea de sferturi care pe urmă se debitează individual. Deoarece lemnul de­ rezonanţă prezintă o importanţă deosebită în economia ţării, fiind solicitat în ce­le mai pretenţioase construcţii de aviaţie, ambarcaţiuni, articole de sport, instrumente muzicale, mobile etc., această inovaţie a avut un pu­ternic ecou prin eficienţa sa eco­nomică de 300.000 lei anual. P. poptAmas 929 hl lapte marfă peste plan Lucrătorii fermei zootehnice de la C.A.P. Voivodeni participă cu însufleţire la întrecerea socialistă. In primele 8 luni ale anului, lu­crătorii fermei au realizat peste plan 1.178 hl lapte de vacă, depă­şind planul de livrări pentru fon­dul de stat cu 929 hl lapte. De a­­semenea, ei au livrat pînă în pre­zent 96 viţei pentru îngrăşătoriile asociaţiilor intercooperatiste, alţi 26 , viţei urmînd să fie livraţi zilele a­­cestea. Dintre cei 65 lucrători din zootehnie s-au evidenţiat în mod deosebit îngrijitorii-mulgători Dé­­zsi László, Alexandru Crucean, Nagy Szakács Mihály, Szabó József, Gernyeszegi Mihály de la sectorul de vaci şi Ana V. Topor şi Rozalia Tăbăran de la sectorul porcine. Cu contribuţia cetăţenilor Dornici să-şi vadă comuna mereu mai frumoasă şi mai bine amena­jată, locuitorii din Ideciu de Jos participă în număr mare la acţiu­nile organizate în acest scop. Prin muncă patriotică s-au executat re­paraţii pe străzi şi trotuare pe 7.800 mp, reprezentînd o depăşire de 8.000 mp faţă de angajamentul iniţial. Au fost reparate şi întreţi­nute drumuri pe o lungime de 25.000 m; s-au amenajat şi extins spaţii­le verzi pe 500 mp, cu 300 mp mai mult decît a fost prevăzut. La capitolul realizări se înscriu şi în­treţinerile de parcuri şi zone verzi pe mai bine de 10.000 mp, planta­rea de arbori ornamentali, construc­ţiile şi reparaţiile de poduri şi po­deţe, îndiguiri de peste 600 m, ta­­luzări de maluri pe o lungime de 400 m. Cu contribuţia cetăţenilor s-a construit un atelier-şcoală la Ideciu de Jos şi s-au efectuat lu­crări de renovare la căminele cul­turale din satele Deleni şi Ideciu de Sus, economisindu-se pe această cale 15.000 lei. La toate aceste acţiuni şi la mo­bilizarea cetăţenilor şi-au adus din plin contribuţia deputaţii Demény Ioan, Demeter Gheorghe, Negrea Nicolae, Pirea Petru şi alţii. m proletari ori toate ta­rile. UNITI-VA F m®­OMAN AL COMITETULUI JUDEŢE­AN MUREŞ AL P.C.R.Ş! AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CALITATEA produselor să ocupe principalul loc în preocupările colectivului Topitoria de in din Ghin­dări este una din unităţile industriei u­­şoare care obţine an de an rezultate meritorii în îndeplinirea sarcini­lor de plan, datorită mai ales bunei organi­zări a producţiei şi a muncii, atenţiei ce o acordă calităţii produ­selor întregul colectiv. Cifrele bilanţiere con­firmă această aprecie­re: planul producţiei globale a fost îndepli­nit în proporţie de 103 la sută, al producţiei marfă depăşit cu 5 la sută; nivelul producti­vităţii muncii planifi­cate a fost depășit cu 1,4 la sută. Sunt fapte care contribuie la reali­zarea marelui obiectiv aflat în centrul întrece­rii socialiste: îndeplini­rea înainte de termen a prevederilor actua­lului cincinal. Angajamentul de a realiza mai devreme prevederile stabilite a fost precedat de o am­plă analiză a condiţii­lor tehnice, organiza­torice şi materiale e­­xistente, s-au stabilit măsuri eficiente, insis­­tîndu-se mai ales în di­recţia barării, închide­rii căilor care generea­ză deficienţe, greutăţi şi care influenţează, în ultimă instanţă, efi­cienţa economică a ac­tivităţii. Principala problemă care trebuie rezolvată definitiv şi care deter­mină calit­atea bună a produselor se referă la recoltarea, transportul şi depozitarea materiei prime. De asigurarea unor condiţii optime în aceste trei faze depinde calitatea inului care es­te introdus în procesul de producţie. Dar, nu o dată s-a constatat că transportul nu se des­făşoară în condiţii co­respunzătoare, iar de­pozitarea se face fără satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor actuale — cauze principale ca­re duc încă la înregis­trarea unor pierderi inadmisibile. In­­aceeaşi măsură, însă, comitetul oamenilor muncii şi toţi salariaţii întreprin­derii trebuie să acţio­neze cu mai multă fer­mitate pentru întărirea disciplinei tehnologice, în scopul încadrării stricte în normele de consum de materii pri­me şi materiale — în aceasta aflîndu-se o im­portantă sursă de re­ducere a cheltuielilor materiale de producţie. Şi pentru acest co­lectiv îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, aplicarea măsuri­lor care să asigure un spor substanţial de producţie şi de produc­tivitate în acest an, trebuie să meargă mînă în mînă cu pregătirea minuţioasă şi bine or­ganizată a producţiei anului 1973. Deşi creş­terile prevăzute pentru viitor nu sînt spectacu­loase, principala pro­blemă care se impune în faţa colectivului este valorificarea eficientă, integrală şi superioară a materiei prime, va­lorificare care trebuie să se materializeze în produse de înalt nivel calitativ, cu atît mai mult cu cît începînd din 1973, întreprinderea trebuie să livreze o se­rie de produse și la export. Acest fapt va constitui pentru colec­tivul topitoriei un e­­xamen concludent al capacității sale, produ­sele pentru export tre­buind să poarte însem­nele unei înalte cali­tăţi, a unei exigenţe sporite. In recenta adunare generală a oamenilor muncii, salariaţii de aici s-au angajat ferm să facă totul pentru eliminarea deficienţelor semnalate, să­­ asigure permanent, o valorifi­care superioară a ma­teriei prime şi o înal­tă calitate a produselor fabricate. Acesta este şi angajamentul lor de a răspunde grijii parti­dului şi statului nostru care, începînd cu 1 sep­tembrie a. c., a hotărlt majorarea salariilor mici, de această hotărî­­re beneficiind mulţi salariaţi ai întreprinde­rii din Ghindari. IULIU VERESS directorul Direcţiei judeţene de statistică TG.-MUREȘ. D­IN CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU Sportivul român VASILE IORGA medaliat cu bronz la lupte libere Alte relatări de la Olimpiada din München în pagina a 4-a Viitorii medici pacienţi Zi obişnuită de lucru. Pe poar­ta Clinicii nr. 1 de pe str. Gheorghe Marinescu din Tirgu- Mureş, pătrund la începerea programului nişte tineri şi tine­re plini de voioşie şi exuberan­ţă. Nu peste mult timp îi în­­tilneşti, pe coridoare, în saloa­ne printre pacienţi, îmbrăcaţi în halate, cu stetoscoape în mî­nă par mai sobri, mai preocu­paţi. Cînd trece vreun cadru didactic, îl salută respectuos. Iţi dai seama că sînt viitorii me­dici, studenţii care au venit să confrunte cunoştinţele acumulate cu practica, începe ora de vizită. O întrea­gă suită din aceşti tineri, îl în­soţeşte pe profesor, pe medicul primar. Foarte atenţi, ei ascultă dialogurile purtate între medicul de salon, profesor, medic primar. Profesorul ascultă explicaţiile medicului de salon, ale medicu­lui primar. Toţi cei de faţă as­cultă părerea profesorului care după studierea fişei medicale de observaţie, după consultarea pa­cientului îşi spun şi ei cuvîntul La prima vedere pare o vizi­tă obişnuită de spital. Şi totuşi ea are ceva deosebit. Acest deo­sebit constă în prezenţa profe­sorului, a medicului primar. Se ştie că ele — vizitele — se ter­mină cu învăţăminte preţioase, cu demonstraţii practice. Unii studenţi ascultă — cu ajutorul stetoscopului — o inimă, o res­piraţie. Am intilnit ciţiva tineri, năs­cuţi parcă pentru această nobilă şi măreaţă misiune. Este vorba de tînăra familie Paraschiv Doi­na şi Petru, Mihai Răduţ şi Ma­ria Fieruică A însemnări de reporter Studentă în anul VI, Maria Fieruică născută In Govora, ju­deţul Vaslui, pare mai degrabă o atletă. Este însă suficient să schimbi cîteva cuvinte cu ea, să-i auzi vocea caldă pentru ca să-ți dai seama că ea are multă femini­tate, gingăşie şi ştie să vorbeas­că şi să se apropie de inima su­ferindului. — Aţi avut vreun moment crucial în viaţă care v-a determi­nat să vă alegeţi profesia de medic. — Crucial, nu. Am văzut cînd eram mică o bătrînică care a su­ferit mult. Mi-am zis că o să mă fac medic să alin suferinţele, să ajut pe bolnavi, să le prelungesc viaţa. — Ce specialitate aveţi? — Pediatru, îmi plac copiii. — Vă iubiţi meseria? — Foarte mult. Mariana — cum îi spun toţi bolnavii de la medicală aleargă tot timpul. Ea este soră, asisten­tă. Face tratamente, aranjează paturile, ajută bolnavii condu­­cîndu-i de braţ la plimbare, la spălător ... împreună cu Maria­­tanti, cum este cunoscută, o ve­che soră de spital (27 de ani de muncă) „ţin“ pe palme jumătate din secţia medicală (interne). — Ce fată minunată. Are o mină de aur. Cind iţi face o in­jecţie, aproape că nu simţi — au spus de multe ori bolnavii. La fel este şi tînăra familie Paras­chiv. înţelegători la suferinţă, manifestă multă afecţiune faţă de bolnavi. Un bolnav, care este tratat de mai multe afecţiuni, spunea in­­tr-una din zile: — Studenţii de aici au dascăli excepţionali. Cine nu-l cunoaște pe prof dr. PAL DOCZY, pe FLAVIU ISTRATI (Continuare în pag. a 2-a) Kidlica Tîrgu-Mureş Tovarăşul Mae Ceauşescu­­»­­ va face o vizită oficială la Belgia La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială ln Belgia. Intre 24 si 26 octombrie 1972. V Cine n-are grijă de bunul cooperativei • DEPRECIEREA ÎN LAN A UN­EI ÎNSEMNATE CANTITĂȚI DE GRIU , PE SIRE „HOLDA“ VERDE A NEGLIJENŢEI­­ FURAJE LASATE in bătaia PLOILOR. Punînd la adăpost recolta bună de grîu din acest an, oamenii mun­cii din majoritatea unităților agri­cole şi-au înscris acum pe agenda de lucru recoltarea culturilor tîr­­zii şi pregătirea temeinică a unei producţii şi mai bune de cereale păioase în anul viitor. In aceste acţiuni ei ţin cont şi traduc în viaţă măreţele sarcini trasate de recenta Conferinţă Naţională a partidului privind buna gospodă­rire a pămîntului şi creşterea con­tinuă a producţiei agricole. Pentru realizarea acestor obiective, indi­caţia secretarului general al parti­dului de a se acorda o mai mare atenţie utilizării forţei de muncă în C.A.P., acţionîndu-se mai hotărît pentru înntărirea disciplinei şi per­fecţionarea organizării muncii, constituie un preţios îndreptar pen­tru toţi lucrătorii din unităţile a­­gricole cooperatiste. In timp ce marea majoritate a conducerilor unităţilor, a specialiş­tilor şi cooperatorilor sunt antrenaţi în marea bătălie pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor ce le revin, in unele cooperative agri­cole şi-au făcut loc indisciplina, lipsa de răspundere şi nepăsarea faţă de bunul obştesc. Pentru a concretiza asemenea aspecte — ca­re se întîlnesc acum tot mai rar — vom relata situaţia critică găsi­tă zilele acestea în cooperativa agricolă din Cerghid. In această unitate cooperatistă (preşedinte loan Ignat, ing. şef Simion Mate­­ianu), unde şi-au dat mina lipsa de răspundere şi neglijenţa faţă de avutul obştesc, s-au înregistrat mari pagube datorită nerecoltării şi depozitării la timp a cerealelor păioaselor şi a furajelor. După a­­proape două luni de la începerea secerişului aici au fost găsite 24 ha de grîu nerecoltate. Întîrzierea secerişului a dus la lipirea griu­lui de pămînt, la creşterea excesi­vă a buruienilor şi prin aceasta la deprecierea boabelor şi pierderea unei însemnate părţi din recolta bună ce s-a produs pe aceste su­prafeţe. Nu s-a manifestat grijă nici pentru treieratul griului şi or­zului recoltat cu mina. La ora a­­ceasta întreaga recoltă de orz şi griul de pe 50 ha se află netreie­rat in sire, clădite la voia întîm­­plării. Pe vîrful şi marginile şire­lor griul şi orzul au încolţit şi crescut aproape de o palmă. Dacă imaginea fotografică de mai jos, reali­zată la aria cooperativei s-ar fi putut reda în culori, în loc de galbenul spi­celor s-ar putea vedea pe şire o „holdă“ verde a neglijenţei. Deşi griul ce-a rămas în cîmp s-a strîns în aceste zile cu chiu cu vai, pre­ocupările pentru intensificarea tre­ieratului lasă mult de dorit. Cu toa­te că preşedintele C.A.P. ne-a a­­sigurat că batozele au început lu­crul de dimineaţă, la ora 9,30, cînd am vizitat ariile, treieratul nu înce­puse. TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 2-a)

Next