Steaua Roşie, octombrie 1972 (Anul 23, nr. 232-257)

1972-10-01 / nr. 232

r Recoltarea sfeclei de zahăr­e în toi şi la C.A.P. Tirnăveni. Pînă vi­neri s-au recoltat la brigăzile din Bobohalma, Botorca şi Boziaş, pes­te 30 de hectare din cele 80 ha de care dispune cooperativa. Ritmul lucrărilor de recoltare s-a intensi­ficat simţitor în ultimele zile. La Bobohalma peste 250 de coopera­tori au participat vineri la recolta­rea sfeclei, iar la Boziaş — peste 60. In schimb întîrzie nejustificat de mult transportarea sfeclei. Prac­tic, pînă la 28 septembrie nu s-a transportat nimic. Abia vineri, 29 septembrie au ajuns la bazele de recepţie primele cantităţi de sfeclă. Dar ritmul nu este nici pe departe cel dorit Ce-i drept, s-au luat măsuri pen­tru intensificarea acestei acţiuni. „ La Bobohalma am repartizat 3 remorci, care asigură transpor­tul la baza de recepţie din Cucer­­dea, iar două autocamioane ale C.A.P. deservesc brigada din Bo­ziaş, transportînd sfecla la baza din Abuş, ne spune Pompiliu Pinca, inginerul-şef al cooperativei. In cursul după-amiezii vom primi în­că 4 autocamioane de la diferite întreprinderi şi instituţii din oraş, ceea ce ne va permite intensifica­rea acestei acţiuni. Transportul sfeclei de zahăr se desfăşoară nesatisfăcător şi la C.A.P. Chendu. Din cele 55 ha re­coltate pînă în prezent, sfecla a fost transportată doar de pe 3—4 hectare (115 tone) ceea ce este ex­trem de puţin, mai ales dacă ţinem seama de faptul că aceste suprafe­ţe trebuie grabnic eliberate pentru a putea fi pregătite şi însămînţate cu grîul lor. De ce întîrzie transportul sfeclei de zahăr ? La CAP. Nadeş se recoltează cu încetinitorul Deşi sîntem la începutul­ lui.-ac­­­tombrie, la C.A.P.­Naideş recoltarea, este şi în prezent mai mult... o chestiune de viitor. Din cele 30 de hectare de cartofi au fost recoltate abia 12 hectare, dar producţia a ră­mas în cea mai mare parte pe cîmp netransportată. Recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului n-a început încă. Nu s-a încheiat nici recoltarea trifoiului (coasa a III-a.) deşi cele 25 de hectare ocupate de această plan­tă trebuiau să fie de mult elibe­rate, urmînd să fie însămînţate cu grîu. — De ce se acţionează aşa de încet şi fără spor? .. trecute a plouat, se jus­tifică tovarăşul Virgil Duda, ingi­­nerul-şef al cooperativei. Astăzi (vi­neri n.n.) vremea e mai bună, se poate lucra. Peste 60 de cooperatori au ieşit la recoltarea cartofilor iar alţi 40 de cooperatori şi 30 de elevi participă la culesul strugurilor. Nu negăm, fireşte, că s-au depus eforturi, dar nu pe măsura „situaţiei critice“ în care se află această uni­tate, mai ales dacă ţinem seama că pe uliţele satului mai sunt destui plimbăreţi care ar putea pune u­­mărul la impulsionarea recoltări­ » \ I La sediul comitetului munici­pal de partid Sighişoara, al co­mitetului U.T.C. — expresia „cîmp de activitate" este la or­dinea zilei. Telefonul sună, iar la celălalt capăt al firului con­ducerea I.A.S., a C.A.P. ori a C.L.F. solicită: „Pentru mîine a­­vem nevoie de... braţe de mun­că la strinsul..Şi a doua zi dimineaţa, muncitori sau elevi, dînd dovadă de o înaltă conşti­inţă patriotică, răspund „pre­zent" chemării adresate, luînd cu asalt parcelele repartizate şi gră­bind astfel, prin truda lor, pu­nerea la adăpost a recoltei, sar­cină extraurgentă în aceste zile cu timp capricios. In ziua de 28 septembrie — după cum ne informa Schiroki Horst, secretar al Comitetului municipal de partid — 180 de elevi de la şcolile generale nr. 3 şi 4 şi Şcoala profesională „Ni­covala" au recoltat prune la I.A.S. Sighişoara. Erau planifi­caţi 700—800 — dar timpul ne­favorabil i-a împiedicat să par­ticipe şi la alte lucrări. în 29 şi 30 septembrie, cca 2.000 de e­levi au lucrat în livadă şi gră­dina de lgume. „De ieri (29 septembrie n. r.) — ne spune tovarăşul Ioan Cîn­­dea, secretar al comitetului mu­nicipal de partid — muncitori de la Complexul de sticlărie şi faian­ţă, „Nicovala“ şi Complexul C.F.R. recoltează 25 ha cartofi la C.A.P. Archita, iar alţii de la „Lemeta", cooperativele meş­teşugăreşti „Prestarea", „Sporul ” şi I.G.C.L.. O.C.L., I.T.M. recol­tează cartofi la C.A.P Vînători Fabrica de confecţii şi ţesătoriile recoltează cartofi la I.A.S. Al­beşti — cca 50 ha. Alţii, cum sînt cei de la Fabrica de ţigle şi cărămizi, lucrează în grădina de legume a C.A.P. Sighişoara, re­­coltînd 4 ha cu morcovi". Tovarăşul Botta Rudolf, secre­tar al Comitetului municipal U.T.C. cu probleme de şcoli, ne spune: „Ieri (29 septembrie n.r.) liceele 1 şi 2 şi-au încheiat cele două săptămîni de practică agri­colă în cadrul fermelor I.A.S. Sighişoara şi Albeşti. în pofida intemperiilor, 700 de elevi orga­nizaţi în brigăzi şi conduşi de cadre didactice şi-au adus o preţioasă contribuţie la strinsul recoltei. Conducerea fermei din Seleuş — de pildă — are numai cuvinte de laudă despre felul cum au muncit la recoltat ma­mei brigăzile de elevi ai Liceu­lui nr. 1, conduse de profesorii Farkas Miklós şi Aurel Virtopea­­nu. Bine organizaţi şi cu rezul­tate foarte bune s-au prezentat şi elevii Liceului nr. 2 care au recoltat fructe, sub conducerea prof. Nicolae Bogdan. Dar şi şcolile generale din mediul să­tesc — Albeşti, Boiu, Hetiur — au ajutat substanţial şi ajută în continuare unităţile agricole în această perioadă. O altă unitate ajutată este C.L.F. La solicitările acesteia, de pildă, începînd din 25 septembrie zilnic 100 de elevi de la şcolile generale şi profe­sionale ajută la sortarea şi de­pozitarea legumelor şi fructelor pentru a putea fi predate consu­matorilor în cele mai bune con­diţii. Comitetul municipal U.T.C. va îndruma organizaţiile de ti­neret pentru ca în continuare să acorde tot sprijinul necesar uni­tăţilor agricole in perioada re­coltării. I. SUCIU La ordinea zilei: „cîmp de activitate“ 8 Is 8 8 I 8 8 I ! 09"Vva. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL I.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 232 (4.517) Duminică, 1 octombrie 19724 pagini, 30 de bani INTENSIFICAŢI LA MAXIMUM RECOLTAREA ŞI ÎNSÂMÂNŢĂRILE! La I.A.S. Batoş: Din zori şi pină-n noapte peste 1.500 de lucrători şi elevi îşi spun cuvintul In via şi marea livadă a I.A.S. Batoş, ce se întinde pe o suprafa­ţă de 1.000 ha, se lucrează fără întrerupere din zori şi pînă în noap­te. Cei peste 1.500 de lucrători şi elevi, încadraţi în cele 8 ferme ale unităţii acţionează cu hotărîre, în orice condiţii de timp, pentru a cu­lege şi pune la adăpost rodul bun al viilor şi livezilor. Această uriaşă forţă umană a reuşit să culeagă, sorteze şi să pregătească pentru li­vrare circa 50 la sută din recolta de fructe. In aceste zile s-a termi­nat recoltarea prunelor, obţinîndu-se peste plan 150 tone. Din pro­ducţia totală de prune recoltate (560 tone) peste 80 la sută ,s-a livrat la export. Pînă acum au luat drumul exportului şi 300 tone de mere şi pere. Ritmul bun ce se înregistrează la cules se datoreşte bunei organizări a muncii de către priceputul director Mihai Tomşa şi in­ginerul şef. Augustin Crăciun. Seara se stabileşte cu şefii de fermă, pînă în cel mai mic amănunt, felul în care se va acţiona a doua zi. Pentru ca cele stabilite să se înfăptuiască întocmai, îndrumarea şi con­trolul încep din primele ore ale dimineţii. Se urmăreşte evitarea pierderilor,­ sortarea corespunzătoare şi valorificarea superioară a tu­turor sortimentelor de fructe. In acest fel, deşi o parte din livadă a fost calamitată de îngheţ şi grindină, planul valoric la fructe va fi reali­zat. La această unitate se acţionează hotărît şi pentru asigurarea fu­rajelor necesare fermei de vaci. Celor 1.300 tone de finuri bine depo­zitate în fînare, li se mai adaugă acum coasa a 111-a la trifoi şi a V-a la lucernă. 3 combine CSU continuă acţiunea de însilozare din cultura dublă care dă 30.000 kg masă verde la ha. ✓"­ )! / Maşinile de recoltat cartofii, redistri­buite în funcţie de necesităţi în raza de activitate a S.M.A. Vînători majoritatea cooperativelor agricole au de recoltat cartofii de pe suprafeţe cuprinse între 60—80 ha. Dată fiind umezeala mare din sol şi pentru a feri fubriculii de degradare în majoritatea C.A.P. toate forţele sunt concentrate la re­coltarea cartofilor. In vederea ur­gentării efectuării acestei lucrări la C.A.P. Vînători sunt folosite şi două maşini ale S.M.A. din locali­tate. Joi, de exemplu,­­ în tarlalele de cartofi se aflau peste 80 de coo­peratori. Majoritatea dintre ei erau din brigada Soard, condusă de Au­relia Lepădat. într'cît la C­.VP. Archita, din­ cauza umezelii mari din sol, cele două mașini de recoltat cartofi nu pot lucra, directorul S.M.A. Vînă­tori ing. Marian Sabin le-a reparti­zat provizoriu să lucreze în C.A.P. Vînători. Insămintări la C.A.P. Răzoare. Specialistul pe cîmp, nu în birou Deşi cooperativa agricolă din Vî­nători are de recoltat cartofii de pe 56 ha totuşi nimeni din condu­cerea unităţii n-a luat măsuri ope­rative de a curăţi aceste suprafeţe în prealabil de buruieni, a cerceta ceas de ceas terenurile zvîntate pentru a folosi orice oră bună de lucru. Aceste acţiuni trebuie fă­cute de alţii şi anume de specialiş­tii veniţi de la S.M.A. sau delega­ţii repartizaţi aici să-i ajute pe cooperatori la strinsul recoltei. A­­ceastă delăsare trebuie abandonată, locul specialistului unităţii ing. A­­lexandru Lenard și președintelui este pe câmp şi mai puțin în birou. La Călimăneşti şi Fîntîneie - 350 9­9 de cooperatori la culesul strugurilor La C.A.P. Fîntîneie se desfă­şoară din plin culesul struguri­lor. Peste 350 de cooperatori din Călimăneşti şi Fîntîneie au par­ticipat zilnic la această impor­tantă acţiune. Pînă în prezent, recoltarea s-a terminat pe 32 de hectare din cele 47 ha. Nu­mai în cursul zilei de vineri s-au recoltat struguri de pe 12 hecta­re. La brigada din Călimăneşti, care dispune de 25 hectare de viţă de vie, sîmbătă au fost culese ultimele cantităţi de stru­guri.­­ Culesul ar fi mers mai re­pede dacă am fi avut suficiente căzi la dispoziţie, ne spune coo­­peratoarea Veronica Rovasz. — Şi preluarea strugurilor se desfăşoară foarte lent, ne spu­ne, la rîndul ei, contabila de brigadă László Margit. Atelajele noastre stau ore întregi la cen­trul din Bălăuşeri pînă le vine rîndul. Abia pot face două trans­porturi pe zi, ceea ce se răs­­frînge negativ şi asupra mersu­lui recoltării. Sperăm că tovarăşii de la cen­trul din Bălăuşeri vor recepţiona acest semnal critic şi vor lua măsurile de rigoare. In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii 10 zile avans Fabrica de geamuri din Tîr­­năveni este unul din princi­palii furnizori de material pentru şantierele de construc­ţii şi populaţie. înţelegîndu-şi misiunea importantă, colecti­vul de muncă al fabricii a făcut şi face tot ceea ce îi stă în putinţă în vederea a­­chitării în mod onorabil faţă de beneficiari. Desfăşurînd o largă întrecere socialistă muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii sticlari au obţinut re­zultate semnificative pe care le închină celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Planul pe trei trimestre l-au îndeplinit cu 10 zile mai de­vreme înregistrînd astfel pes­te prevederi o producţie glo­bală şi marfă in valoare de 4.700.000 lei. In fruntea în­trecerii socialiste se află co­lectivele din secţiile butelii care au realizat peste plan 2.200.000 bucăţi sticlărie sufla­tă, secţia turnata care a dat peste prevederi 200.000 mp geam laminat precum şi 40.000 ml profile din sticlă. Fabrica de argon, in probe tehnologice Pe marea platformă chimică a Combinatului de îngrăşă­minte azotoase „Azomureş" din Tg.-Mureş, unde se află in construcţie 5 noi capaci­tăţi de producţie se înregis­trează noi fapte de muncă. Prima din cele 5 fabrici, pre­văzute pentru actuala etapă de dezvoltare a combinatu­lui a început să producă. Este vorba de fabrica de argon, la care au început probele teh­nologice şi care a produs primii mc de argon. Unita­tea dotată in mare parte cu utilaje construite în ţară, va valorifica la un nivel superi­or gazele de expansie prove­nite din procesele tehnologi­ce ale combinatului, gaze ca­re pină acum erau eşapate în atmosferă. Fabrica va produ­ce anual 500.000 mc de argon asigurind in întregime nece­sarul economiei naţionale cu acest important produs. Avînd o puritate de 99,99 la sută, argonul produs la Tg.-Mureş va fi competitiv pe piaţa mondială, comparându-se cu cele mai bune produse simi­lare. Gînduri in prag de an universitar De vorbă cu conf. univ. Ioan Lapohos, rectorul Institutului pedagogic din Tîrgu-Mureş ÎNTREBARE: Ce ginduri vă preocupă in pragul noului an uni­versitar? RĂSPUNS: Ne mai desparte abia o zi de deschiderea noului an universitar. Timpul care ne mai stă la dispoziţie îl folosim pentru definitivarea şi finisarea planurilor noastre, pentru completarea lor cu noi elemente de conţinut, în ve­derea asigurării unei activităţi cit mai variate şi eficiente în noul an universitar. Folosind concluziile de la şedin­ţele de analiză a muncii instructiv­­educative şi ştiinţifice din anul tre­cut, precum şi experienţa pozitivă acumulată intr-un deceniu şi mai bine de activitate, decanatele şi co­lectivele de catedră din institutul nostru se străduiesc să traducă în viaţă sarcinile de importanţă isto­rică pe care documentele Confe­rinţei Naţionale a P.C.R. le pun în faţa învăţămîntului superior şi in general în faţa tuturor unităţilor şcolare. In şcoli se desfăşoară a­­cum un proces de cristalizare a unui nou tip de instituţie instructiv­­educativă, care să poată răspunde cu cinste la sarcinile sporite, atît calitativ c­ît şi cantitativ, pe care viaţa socială şi economică le pun în faţa noastră. Din raportul secretarului gene­ral al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională, în care sunt analizate cu profunzime ştiinţifică toate proble­mele construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, reiese im­portanţa unităţii structurale şi in­destructibile dintre sarcinile şcolii pe de o parte şi sarcinile de pro­ducţie pe de altă parte, precum şi faptul că dezvoltarea învăţămîntu­lui şi a producţiei se condiţionează reciproc în interesul propăşirii ne­contenite a societăţii noastre socia­liste. Complexitatea sarcinilor pe care viitorul ni le pune în faţă impune formarea omului de tip nou, mul­tilateral pregătit, care să dispună de o temeinică cultură generală şi cunoştinţe profesionale aprofunda­te. Pregătirea pentru viaţă tre­buie să fie de atare natură, ca Consemnat de STEFAN IZSÁK (Continuare în pag. a 2-a) Reîntilnire in faţa căminului stu­denţesc. Pe şantierul sie locuinţe din Sighiisoara Slaba aprovizionare şi spiritul gospodăresc atrofiat fac casă l­ană Municipiul Sighişoara trebuie să primească în acest an 250 de apar­tamente noi , parte proprietate personală a cetăţenilor, parte construi­te din fondurile statului şi proprietatea întreprinderii de gospodărie orăşenească. Pînă în prezent, pe 9 luni, s-au predat 40 de apartamente către O.C.L.P.P. și 60 de apartamente Consiliului popular municipal. Avînd în vedere că în cursul acestui an activitatea acestui șantier a fost criticată în repetate rînduri, în raidul nostru ne-am interesat des­pre măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea situaţiei. Primul ne rela­tează tovarăşul GHEORGHE HUNDORFEAN, vicepreşedinte al Consi­liului popular municipal: — Situaţia cu totul nesatisfacă­ să fie decalate, în medie, cu o lună toare de pe acest şantier continuă ca cele 100 de apartamente predate să se menţină. Toate termenele pra- locatarilor în acest an, procesele indicate pentru recepţia blocurilor verbale au consemnat foarte multe construite în acest an au trebuit deficienţe — situaţie care se repetă de la an la an — fapt care ne de­termină să spunem că constructorul nu priveşte cu suficientă exigenţă şi seriozitate activitatea pe acest şantier. Am sesizat de mai multe ori aspectele negative forului tutelar al şantierului — Trustul judeţean de construcţii-montaj — dar vorbele şi adresele noastre au ajuns, se pare, la urechi care nu aud. —■ Totuşi recepţia preliminară a celor 100 apartamente s-a făcut. Cum acţionează constructorul per­tru remedierea deficienţelor constatate? — Intr-adevăr, în dorinţa de a pre­da cit mai urgent locuinţele noilor locatari, şi crezînd în cuvîntul con­structorului, am acceptat recepţia preliminară Pînă în prezent însă nu s-a remediat nim­ic sau aproape nimic. De altfel se ştie că la blocu­rile predate în folosinţă anul trecut, iar la unele chiar de doi ani, nu am făcut încă recepţia definitivă — d­eşi legislaţia în vigoare specifică obli­gativitatea efectuării ei la un an n­e la prima recepţie. — De ce? — Pentru că deficienţele consta­tate privind slaba calitate a lucrări­lor de zidărie, binale, instalaţii sani­tare, de apă, canalizare etc. n-au fost remediate, în această situaţie se află blocurile B 7 şi B 10, IV 2, AS/1, 2, 3 şi altele. De altfel, mai informez că la unele blocuri unde nu s-a făcut încă recepţia finala, locatarii se află în litigiu cu con­tractorul Sîntem pe şantier împreună cu ng SIGNER FERNENGEL, dir­­­inte de şantier, delegat al O . L.P.P. sighișoara. M. BARDASANU (Continuare în pag. a 2-a) „Ordine“ pe șantier.

Next