Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)

1972-11-01 / nr. 258

PROLETARI Om TOATE URILE. UNITIEVA 7 $ ' »­an­mat ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL B.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN * * • lucrărilor agricole de toamna ■ Pe prim plan - urgentarea însămîntărilor ■ Restantieri la recoltarea sfeclei și cartofilor ■ Recolta adunată să fie pusă la adăpost Vremea frumoasă din ultimele zile a permis Intensificarea lucrărilor agricole In aproape toa­te zonele judeţului. In majoritatea unităţilor agricole lucrătorii ogoarelor, cărora li s-au ală­­turat mii de oameni de la oraşe, au muncit in­tens la recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr şi porumbului. In ultimele două zile s-au reluat din plin şi insăminţările. Conform ultimei situa­ţii (30 octombrie) centralizate la Direcţia gene­rală a agriculturii, cartofii au fost recoltaţi în proporţie de 93,4 la sută. Deşi in aceste zile ma­joritatea forţelor au fost îndreptate spre această lucrare, în cooperativele agricole au mai rămas de recoltat 233 ha cu cartofi. Această suprafaţă se află mai ales in unităţile agricole din partea Sighişoarei, unde, deşi s-au primit ajutoare, lu­crarea se desfăşoară foarte anevoios. REST AN­DERE CU CITE 20—40 HA LA RECOLTAREA CARTOFILOR SUNT COOPERATIVELE AGRI­COLE DIN APOLD, ARCHITA, DAI­A, SAS­­CHIZ, TREI SATE ŞI HODOŞA. SUPRAFEŢE MAI MICI DE RECOLTAT, DE PtNÂ LA 10 HA, MAI AU ŞI C.A.P. DIN CHIHER, ALBEŞTI, 80IC, VIIŞOARA ŞI ALTELE. Lucrarea nemai­­putind suferi nici un fel de a­minare se impune a fi încheiată In următoarele 2—3 zile. Paralel cu aceasta atragem atenţia asupra sortării, transportării şi livrării urgente a cartofilor re­coltaţi pe ploaie şi care se mai află in cimp la majoritatea unităţilor mai sus arătate. Orice in­tfrziere cu această lucrare poate pricinui mari pagube de recoltă. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 94,4 la sută. In ultimele 4 zile ritmul la a­­ceastă lucrare a fost mai redus, adunîndu-se recolta abia de pe 500 ha. Ritmul mai mic ca in alte perioade se datoreşte şi faptului că ma­joritatea C.A.P. cultivatoare au încheiat această lucrare, rămînind în restanţă doar cîteva unităţi. PRINTRE ACESTEA AMINTIM COOPERATI­VELE AGRICOLE DIN BĂRBOŞI, BAND, RO­ŞIORI, RAZOARE, SINMARTIN, GALEŞTI, MURENI ŞI ALTELE, CARE MAI AU DE RE­COLTAT INTRE 20 ŞI 60 HA CU SFECLA. In această perioadă transportul sfeclei de pe cimp s-a desfăşurat în ritm mai bun, recuperîndu-se o parte din rămînerile în urmă. Totuşi, 30 la sută din cantităţile recoltate se mai află în cimp. Cea mai urgentă şî rămasă in urmă lucrare este însă semănatul griului. Lucrarea s-a efec­tuat pină la 30 octombrie doar în proporţie de 41,4 la sută. Ritmul înregistrat la semănat în ul­timele 3 zile nu poate fi considerat satisfăcător în toate unităţile. La aceasta s-ar putea aduce argumentul terenului moale. Dar atîta timp cît in unele unităţi ca C.A.P. Dedrad, Luduş, Băla, Cozma, Aţintiş, Iclănzel, Lueriu, Gomeşti şi în altele s-au însămînţat în ultimele 3 zile cîte 50—80 ha, rămînerile în urmă dintr-o serie de cooperative nu pot fi puse numai pe seama tere­nului moale. Considerăm că dacă se cercetau mai atent parcelele zvîntate sau se eliberau de recoltă terenurile pe care se poate lucra, in aceste zile se puteau insăminţa In fiecare unitate din judeţ cel puţin cîte 10 ha cu grîu. Dar dato­rită faptului că acest lucru nu s-a făcut cu toată răspunderea, există unităţi (de altfel foar­te rămase în urmă) cum sunt C.A.P. Hodoşa, Şerbeni, Archita, Ţigmandru, Ghindari, Cucer­­dea, Deleni, Tîrnăveni şi altele, care din data de 23 octombrie n-au mai insăminţat nici un ha cu grîu. In timp ce la Găneşti au fost însămin­­ţate în ultima perioadă 70 ha, la cooperativa din Deleni, cu condiţii asemănătoare, nu s-a insămînţat nici un bob de grîu în ultimele şase zile. Timpul Înaintat impune ca in următoarele zile să nu sa precupeţească nici un efort pentru Intensificarea Insămlnţărilor, mai ales în unită­ţile rămase în urmă. Pentru aceasta este necesar ca specialiştii să cerceteze oră de oră starea te­renului şi acolo unde se permite, să treacă din plin la semănat. Timpul înainttnd spre iarnă nu ne mai permite să aşteptăm vreme mai bună şi de aceea toate mijloacele mecanice, lucrind şi noaptea, trebuie concentrate pe terenurile unde se poate lucra. Numai aşa vom putea realiza planul la insăminţări, asigurind plinea anului viitor. TRAIAN GABOR SITUAȚIA IH/SÂMÎNTÂRH GRIULU! IM C.A.P. fa PROCENTE PE COMUNE 'Vskva r 58 /zi Deda TOTAL PE JUDEȚ iu /.A S. 30% /V C.A.P. 41,4­% 60 r36\Satosy Lunca' 135. Ru^n-Muriți "33\31 Aluniș Brinecvenei CozinS^X r­u­/21 GurSh,u 55 (Breaza] Reghinf^-r­, . 26 lmoden/ (laute­ros Vlaureni Papivii£53 62 74­­Ludus, 84 Lucij 64i/S0 62 \Bogata//ernut /At/ntis Bdnd{ 48 40 Mngheni 45 J \Livezeni Panet Municipiul \ TG. MURES Chineru de jos jGornestiX.l2^ /Iremitu TrQ/&odusa\i8 îl ^ arSaiVMegherani­ 29 , 45 1Miercurea . 19 , Ghindari S8\Găieștii / 56 Bichis Cucerdea 32 Ac. Adămus. ______Crâciuneşti/pasâren',\ 4g jNeaua\ / MQ/yfXoroisinnoértin/ , \Padure ,32 Găneşti rfrnăven­i 34 Suplac Bahnea 18 Sarăuşeni 26 Bâgaciu 4­­fUşoara 15 Daneş 34/ Municipiul Sighişoara 18 Vinâtori Apald 1­5 Saschiz 17 Mai bună organizare la eliberarea terenului Cooperativa agricolă din Ernei a însămînţat pină acum circa 50 la sută din suprafaţa planificată cu grîu. După cum ne spunea însă pre­şedintele unităţii, Dezideriu Nemeş, ritmul la această lucrare se va re­duce. Cum se explică acest lucru în timp ce cooperativa a recoltat sfecla aproape de pe toate suprafeţele, iar o bună parte din porumb a fost cu­les? Răspunsul la întrebare 11 aflăm în organizarea defectuoasă a elibe­rării terenului. In primul rînd din cele 150 ha sfeclă recoltată, trans­portul rădăcinilor s-a făcut numai de pe 60 ha. Dar nici această supra­faţă nu este eliberată complet de rădăcini, frunze şi colete. In această suprafaţă există foarte multe parcele ocupate. Pină zilele trecute se trans­porta numai cu remorci S.M.A. şi cu două autocamioane ale C.A.P. Cele 12 mijloace de transport care sunt repartizate nu prea are cine le încărca. După cum ne spunea inter­locutorul, 32 de bărbaţi au fost luaţi de către Fabrica de zahăr Tg.-Mureş, fără avizul consiliului de conducere. Insistenţele cooperativei de a fi lă­saţi cel puţin 4-5 zile în unitate au rămas fără răspuns. Majoritatea co­operatorilor plecaţi au porţii luate In acord global şi unii dintre ei, cum este Ernő Tőkés, nu şi-au scos nici sfecla de pe parcela lucrată. Nici eliberarea terenului de po­rumb nu se face In mod organizat. Fiecare cooperator recoltează unde vrea. In această situaţie parcelele de porumb recoltate alternează cu altele nerecoltate, cu coceni tăiaţi şi netăiaţi. In felul acesta nu se poate elibera operativ terenul. In ziua cînd am vizitat cooperativa nu exis­tau complet libere decît 8 ha de te­ren pe care se putea ara. Faţă de această situaţie se cere mai multă ordine la eliberarea terenului pen­tru a nu se bara calea tractoarelor. T. DIPMBRAVEANU BARAŢI CALEA RISIPEI! Cînd preocuparea scade, cheltuielile materiale cresc — Cum o să scadă cheltuielile materiale din moment ce efortul de înzestrare tehnică a întreprinderii sporeşte mereu? — replică unul din şefii serviciilor economice de la Ţe­­sătoria de bumbac Sighişoara la în­ceputul discuţiei pe această temă. Am luat ca esenţială remarca res­pectivului şef de serviciu, întrucît se pare că ideea enunţată îşi găseşte materializarea în activitatea între­prinderii, într-o anumită viziune a­­supra evoluţiei cheltuielilor materia­le. Aşa de pildă, deşi în primele 9 luni ale anului cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă au fost re­duse cu 2 lei, cheltuielile materiale au înregistrat o creştere cu 9,7 lei. In urma analizelor efectuate lucru­rile nu stau mai bine nici în pers­pectiva următorilor ani ai cincinalu­lui. O asemenea orientare economică a întreprinderii este dăunătoare din capul locului nu din simplul motiv că afirmăm noi, ci pentru că ea se vrea o excepţie nedorită, o abatere de la Însăşi acţiunea legităţilor, a tendinţelor economice. Logica dez­voltării şi promovării progresului tehnic nu este încărcarea produse­lor cu cheltuieli suplimentare la­cest lucru se întîmplă cînd nu se u­­tilizează corespunzător) ci din con­tră, degrevarea lor de cele inutile pentru a da bunurilor executate su­pleţe, colorit estetic, finalitate şi u­­tilitate, superioare. Asemenea situa­ţii ca cele de mai sus se în­tîlnesc de obicei la întreprinderile care des­făşoară o Insuficientă activitate de re-La Ţesătoria 5 de bumbac Sighişoara structurare şi reînnoire a produse­lor pe care le fabrică. Iată acum opinia unor cadre de conducere privind situaţia concretă a cheltuielilor materiale de la ţesă­­toria de bumbac cit şi perspectiva reducerii lor. „ Avem depăşiri la coloranţi, e­­nergie electrică, diverse fire, la ac­cesorii pentru întreţinere şi repara­ţii, ne relatează contabilul şef Ion Goschin. Ele se datoresc calităţii slabe a unor asemenea produse. — După cum spuneaţi, aproape toate greutăţile pe care le în­tîmpi­­naţi în reducerea cheltuielilor ma­teriale se datoresc altora, aparţin furnizorilor. — Intr-adevăr, cam aşa este. — Dacă aşa stau lucrurile, aş do­ri să desprindem ceea ce a făcut în­treprinderea pentru reducerea lor, efortul propriu depus. „ Pe lingă depăşiri ale cheltuie­li­lor şi consumurilor specifice, am realizat economii în­ valoare de 84.000 lei la combustibil. La cupoa­ne şi bonificaţii ne-am încadrat î­n limitele admise. Mai avem economii la amortizare în valoare de 149.000 lei, dar acestea, trebuie să recunoaş­tem, nu ne aparţin. — Nu vi se pare cam mic rezulta­tul efortului propriu? — Nu. — Să credem că mai mult n­u se poate face? — Da de unde. Asta nu se poate spune. Mai avem şi noi multe lip­suri, deficienţe, posibilităţi de valo­rificare a noi rezerve. .. De exemplu. I. CISMAS (Continuare în pag. a 2-a) r­ il\l IXWIPWfUtEÂ CILII DE-A W-A MIVERSÁRI A REPUBLICII Acum şase ani, STELA COLCERIU se familia­riza cu primele noţiuni de fabricaţie a faianţei. Astăzi este unul din cadrele de bază ale atelie­rului de prototipuri. Colegii o caracterizează ca pe o foarte pricepută muncitoare, exemplu de dăruire şi comportament, calităţi care o situ­ează în rîndul fruntaşilor în întrecerea socialistă. In centrul atenţiei — perfecţionarea utilajelor 8.200 tone combustibil convenţional economisit în lumina sarcinilor trasate de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. în luna mai a. c., privind îmbunătăţirea activităţii în industria energiei elec­trice, creşterea gradului de siguranţă în funcţiona­rea sistemului energetic, în întreprinderea electrocentrale Mureş s-au întreprins ample ac­ţiuni de îmbunătăţire a întregii activităţi de pro­ducţie. S-au îmbunătăţit substanţial calitatea lucră­rilor de întreţinere şi reparare a agregatelor, a fost ridicat nivelul tehnic de supraveghere, s-a intensificat controlul asupra stării tehnice a insta­laţiilor şi maşinilor, au fost aduse îmbunătăţiri sistemelor de comandă şi control a turboagregate­­lor şi celorlalte instalaţii din aceste centrale elec­trice. In urma acestor măsuri disponibilitatea pu­terii instalate a turboagregatelor din centralele electrice Iernut, Fîntînele şi Tîrnăveni, a crescut în acest an cu 6,29 la sută, ceea ce ar însemna pe economia naţională un plus de putere disponibilă de 53,5 MW. Aceasta a făcut posibilă producerea peste prevederile de plan a unei cantităţi de ener­gie electrică, în perioada trecută din acest an, de 280 milioane kWh. Paralel, s-au întreprins măsuri susţinute de reducere a consumurilor interne de energie electrică cît şi privind reducerea consumu­rilor specifice de combustibil. Rezultatele obţinute în acest domeniu sunt şi ele semnificative. Econo­miile de combustibil convenţional se ridică în a­­cest an la peste 8.200 tone, suficient pentru a pro­duce în plus 25 milioane tcWh energie electrică. In scopul îmbunătă­ţirii performanţelor teh­nice şi reducerii consu­mului de metal, colecti­vul de proiectanţi al întreprinderii „Metalo­­tehnica“ din Tg.-Mureş este puternic antrenat în munca de modernizare a utilajelor. De o deo­sebită însemnătate în acţiunea de proiectare şi reproiectare pe care o desfăşoară a fost con­sfătuirea cu beneficiarii utilajelor, care a avut loc recent. In prezent activitatea acestui harnic colectiv de proiectanţi este în­dreptată spre perfecţio­narea maşinilor de tri­cotat circulare şi a ma­şinilor de cusut. Mun­cind cu însufleţire ei au reuşit ca în cinstea ce­lei de-a 25-a aniversări a Republicii să îmbună­tăţească randamentul maşinilor de tricotat tri­cot cu fire de căptuşeală — unul din utilajele de bază ale producţiei anu­lui viitor. în pagina a 3-a: ||JICARE MASINA SI UTILAJ SA PRO­­CAPACITATE IN TREI SCHIMBURI DUCA LA INTREAGJ Încă 10 localităţi­­ electrificate Electrificarea localităţilor rurale din judeţul Mureş se apropie de sfîrşit. In acest an lucrătorii întreprinderii de electricitate Mureş au mai pre­lungit cu încă 54 km liniile de transport a ener­giei electrice de 20 kV, iar reţelele de alimentare cu încă 60 km. Aceasta a făcut posibilă electrifi­carea a încă 10 noi localităţi. La Valea Largă, Ce­­călaca, Deal, Sălcud se lucrează la branşamentele necesare electrificării acestor localităţi, lucrare ce va fi încheiată în acest an. Pînă în prezent în ju­deţul Mureş au fost electrificate 400 de localităţi, reprezentînd 90 la sută din numărul localităţilor ce au fost conectate la sursele de alimentare cu ener­gie electrică. Conform graficelor de lucru, specia­liştii întreprinderii şi-au propus să încheie elec­trificarea şi a ultimelor 36 de localităţi pînă la jumătatea anului 1974. - ------------------------------------------------------------­

Next