Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)
1972-11-01 / nr. 258
PROLETARI Om TOATE URILE. UNITIEVA 7 $ ' »anmat ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL B.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN * * • lucrărilor agricole de toamna ■ Pe prim plan - urgentarea însămîntărilor ■ Restantieri la recoltarea sfeclei și cartofilor ■ Recolta adunată să fie pusă la adăpost Vremea frumoasă din ultimele zile a permis Intensificarea lucrărilor agricole In aproape toate zonele judeţului. In majoritatea unităţilor agricole lucrătorii ogoarelor, cărora li s-au alăturat mii de oameni de la oraşe, au muncit intens la recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr şi porumbului. In ultimele două zile s-au reluat din plin şi insăminţările. Conform ultimei situaţii (30 octombrie) centralizate la Direcţia generală a agriculturii, cartofii au fost recoltaţi în proporţie de 93,4 la sută. Deşi in aceste zile majoritatea forţelor au fost îndreptate spre această lucrare, în cooperativele agricole au mai rămas de recoltat 233 ha cu cartofi. Această suprafaţă se află mai ales in unităţile agricole din partea Sighişoarei, unde, deşi s-au primit ajutoare, lucrarea se desfăşoară foarte anevoios. REST ANDERE CU CITE 20—40 HA LA RECOLTAREA CARTOFILOR SUNT COOPERATIVELE AGRICOLE DIN APOLD, ARCHITA, DAIA, SASCHIZ, TREI SATE ŞI HODOŞA. SUPRAFEŢE MAI MICI DE RECOLTAT, DE PtNÂ LA 10 HA, MAI AU ŞI C.A.P. DIN CHIHER, ALBEŞTI, 80IC, VIIŞOARA ŞI ALTELE. Lucrarea nemaiputind suferi nici un fel de aminare se impune a fi încheiată In următoarele 2—3 zile. Paralel cu aceasta atragem atenţia asupra sortării, transportării şi livrării urgente a cartofilor recoltaţi pe ploaie şi care se mai află in cimp la majoritatea unităţilor mai sus arătate. Orice intfrziere cu această lucrare poate pricinui mari pagube de recoltă. Sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 94,4 la sută. In ultimele 4 zile ritmul la această lucrare a fost mai redus, adunîndu-se recolta abia de pe 500 ha. Ritmul mai mic ca in alte perioade se datoreşte şi faptului că majoritatea C.A.P. cultivatoare au încheiat această lucrare, rămînind în restanţă doar cîteva unităţi. PRINTRE ACESTEA AMINTIM COOPERATIVELE AGRICOLE DIN BĂRBOŞI, BAND, ROŞIORI, RAZOARE, SINMARTIN, GALEŞTI, MURENI ŞI ALTELE, CARE MAI AU DE RECOLTAT INTRE 20 ŞI 60 HA CU SFECLA. In această perioadă transportul sfeclei de pe cimp s-a desfăşurat în ritm mai bun, recuperîndu-se o parte din rămînerile în urmă. Totuşi, 30 la sută din cantităţile recoltate se mai află în cimp. Cea mai urgentă şî rămasă in urmă lucrare este însă semănatul griului. Lucrarea s-a efectuat pină la 30 octombrie doar în proporţie de 41,4 la sută. Ritmul înregistrat la semănat în ultimele 3 zile nu poate fi considerat satisfăcător în toate unităţile. La aceasta s-ar putea aduce argumentul terenului moale. Dar atîta timp cît in unele unităţi ca C.A.P. Dedrad, Luduş, Băla, Cozma, Aţintiş, Iclănzel, Lueriu, Gomeşti şi în altele s-au însămînţat în ultimele 3 zile cîte 50—80 ha, rămînerile în urmă dintr-o serie de cooperative nu pot fi puse numai pe seama terenului moale. Considerăm că dacă se cercetau mai atent parcelele zvîntate sau se eliberau de recoltă terenurile pe care se poate lucra, in aceste zile se puteau insăminţa In fiecare unitate din judeţ cel puţin cîte 10 ha cu grîu. Dar datorită faptului că acest lucru nu s-a făcut cu toată răspunderea, există unităţi (de altfel foarte rămase în urmă) cum sunt C.A.P. Hodoşa, Şerbeni, Archita, Ţigmandru, Ghindari, Cucerdea, Deleni, Tîrnăveni şi altele, care din data de 23 octombrie n-au mai insăminţat nici un ha cu grîu. In timp ce la Găneşti au fost însăminţate în ultima perioadă 70 ha, la cooperativa din Deleni, cu condiţii asemănătoare, nu s-a insămînţat nici un bob de grîu în ultimele şase zile. Timpul Înaintat impune ca in următoarele zile să nu sa precupeţească nici un efort pentru Intensificarea Insămlnţărilor, mai ales în unităţile rămase în urmă. Pentru aceasta este necesar ca specialiştii să cerceteze oră de oră starea terenului şi acolo unde se permite, să treacă din plin la semănat. Timpul înainttnd spre iarnă nu ne mai permite să aşteptăm vreme mai bună şi de aceea toate mijloacele mecanice, lucrind şi noaptea, trebuie concentrate pe terenurile unde se poate lucra. Numai aşa vom putea realiza planul la insăminţări, asigurind plinea anului viitor. TRAIAN GABOR SITUAȚIA IH/SÂMÎNTÂRH GRIULU! IM C.A.P. fa PROCENTE PE COMUNE 'Vskva r 58 /zi Deda TOTAL PE JUDEȚ iu /.A S. 30% /V C.A.P. 41,4% 60 r36\Satosy Lunca' 135. Ru^n-Muriți "33\31 Aluniș Brinecvenei CozinS^X ru/21 GurSh,u 55 (Breaza] Reghinf^-r, . 26 lmoden/ (lauteros Vlaureni Papivii£53 62 74Ludus, 84 Lucij 64i/S0 62 \Bogata//ernut /At/ntis Bdnd{ 48 40 Mngheni 45 J \Livezeni Panet Municipiul \ TG. MURES Chineru de jos jGornestiX.l2^ /Iremitu TrQ/&odusa\i8 îl ^ arSaiVMegherani 29 , 45 1Miercurea . 19 , Ghindari S8\Găieștii / 56 Bichis Cucerdea 32 Ac. Adămus. ______Crâciuneşti/pasâren',\ 4g jNeaua\ / MQ/yfXoroisinnoértin/ , \Padure ,32 Găneşti rfrnăveni 34 Suplac Bahnea 18 Sarăuşeni 26 Bâgaciu 4fUşoara 15 Daneş 34/ Municipiul Sighişoara 18 Vinâtori Apald 15 Saschiz 17 Mai bună organizare la eliberarea terenului Cooperativa agricolă din Ernei a însămînţat pină acum circa 50 la sută din suprafaţa planificată cu grîu. După cum ne spunea însă preşedintele unităţii, Dezideriu Nemeş, ritmul la această lucrare se va reduce. Cum se explică acest lucru în timp ce cooperativa a recoltat sfecla aproape de pe toate suprafeţele, iar o bună parte din porumb a fost cules? Răspunsul la întrebare 11 aflăm în organizarea defectuoasă a eliberării terenului. In primul rînd din cele 150 ha sfeclă recoltată, transportul rădăcinilor s-a făcut numai de pe 60 ha. Dar nici această suprafaţă nu este eliberată complet de rădăcini, frunze şi colete. In această suprafaţă există foarte multe parcele ocupate. Pină zilele trecute se transporta numai cu remorci S.M.A. şi cu două autocamioane ale C.A.P. Cele 12 mijloace de transport care sunt repartizate nu prea are cine le încărca. După cum ne spunea interlocutorul, 32 de bărbaţi au fost luaţi de către Fabrica de zahăr Tg.-Mureş, fără avizul consiliului de conducere. Insistenţele cooperativei de a fi lăsaţi cel puţin 4-5 zile în unitate au rămas fără răspuns. Majoritatea cooperatorilor plecaţi au porţii luate In acord global şi unii dintre ei, cum este Ernő Tőkés, nu şi-au scos nici sfecla de pe parcela lucrată. Nici eliberarea terenului de porumb nu se face In mod organizat. Fiecare cooperator recoltează unde vrea. In această situaţie parcelele de porumb recoltate alternează cu altele nerecoltate, cu coceni tăiaţi şi netăiaţi. In felul acesta nu se poate elibera operativ terenul. In ziua cînd am vizitat cooperativa nu existau complet libere decît 8 ha de teren pe care se putea ara. Faţă de această situaţie se cere mai multă ordine la eliberarea terenului pentru a nu se bara calea tractoarelor. T. DIPMBRAVEANU BARAŢI CALEA RISIPEI! Cînd preocuparea scade, cheltuielile materiale cresc — Cum o să scadă cheltuielile materiale din moment ce efortul de înzestrare tehnică a întreprinderii sporeşte mereu? — replică unul din şefii serviciilor economice de la Ţesătoria de bumbac Sighişoara la începutul discuţiei pe această temă. Am luat ca esenţială remarca respectivului şef de serviciu, întrucît se pare că ideea enunţată îşi găseşte materializarea în activitatea întreprinderii, într-o anumită viziune asupra evoluţiei cheltuielilor materiale. Aşa de pildă, deşi în primele 9 luni ale anului cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă au fost reduse cu 2 lei, cheltuielile materiale au înregistrat o creştere cu 9,7 lei. In urma analizelor efectuate lucrurile nu stau mai bine nici în perspectiva următorilor ani ai cincinalului. O asemenea orientare economică a întreprinderii este dăunătoare din capul locului nu din simplul motiv că afirmăm noi, ci pentru că ea se vrea o excepţie nedorită, o abatere de la Însăşi acţiunea legităţilor, a tendinţelor economice. Logica dezvoltării şi promovării progresului tehnic nu este încărcarea produselor cu cheltuieli suplimentare lacest lucru se întîmplă cînd nu se utilizează corespunzător) ci din contră, degrevarea lor de cele inutile pentru a da bunurilor executate supleţe, colorit estetic, finalitate şi utilitate, superioare. Asemenea situaţii ca cele de mai sus se întîlnesc de obicei la întreprinderile care desfăşoară o Insuficientă activitate de re-La Ţesătoria 5 de bumbac Sighişoara structurare şi reînnoire a produselor pe care le fabrică. Iată acum opinia unor cadre de conducere privind situaţia concretă a cheltuielilor materiale de la ţesătoria de bumbac cit şi perspectiva reducerii lor. „ Avem depăşiri la coloranţi, energie electrică, diverse fire, la accesorii pentru întreţinere şi reparaţii, ne relatează contabilul şef Ion Goschin. Ele se datoresc calităţii slabe a unor asemenea produse. — După cum spuneaţi, aproape toate greutăţile pe care le întîmpinaţi în reducerea cheltuielilor materiale se datoresc altora, aparţin furnizorilor. — Intr-adevăr, cam aşa este. — Dacă aşa stau lucrurile, aş dori să desprindem ceea ce a făcut întreprinderea pentru reducerea lor, efortul propriu depus. „ Pe lingă depăşiri ale cheltuielilor şi consumurilor specifice, am realizat economii în valoare de 84.000 lei la combustibil. La cupoane şi bonificaţii ne-am încadrat în limitele admise. Mai avem economii la amortizare în valoare de 149.000 lei, dar acestea, trebuie să recunoaştem, nu ne aparţin. — Nu vi se pare cam mic rezultatul efortului propriu? — Nu. — Să credem că mai mult nu se poate face? — Da de unde. Asta nu se poate spune. Mai avem şi noi multe lipsuri, deficienţe, posibilităţi de valorificare a noi rezerve. .. De exemplu. I. CISMAS (Continuare în pag. a 2-a) r il\l IXWIPWfUtEÂ CILII DE-A W-A MIVERSÁRI A REPUBLICII Acum şase ani, STELA COLCERIU se familiariza cu primele noţiuni de fabricaţie a faianţei. Astăzi este unul din cadrele de bază ale atelierului de prototipuri. Colegii o caracterizează ca pe o foarte pricepută muncitoare, exemplu de dăruire şi comportament, calităţi care o situează în rîndul fruntaşilor în întrecerea socialistă. In centrul atenţiei — perfecţionarea utilajelor 8.200 tone combustibil convenţional economisit în lumina sarcinilor trasate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în luna mai a. c., privind îmbunătăţirea activităţii în industria energiei electrice, creşterea gradului de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic, în întreprinderea electrocentrale Mureş s-au întreprins ample acţiuni de îmbunătăţire a întregii activităţi de producţie. S-au îmbunătăţit substanţial calitatea lucrărilor de întreţinere şi reparare a agregatelor, a fost ridicat nivelul tehnic de supraveghere, s-a intensificat controlul asupra stării tehnice a instalaţiilor şi maşinilor, au fost aduse îmbunătăţiri sistemelor de comandă şi control a turboagregatelor şi celorlalte instalaţii din aceste centrale electrice. In urma acestor măsuri disponibilitatea puterii instalate a turboagregatelor din centralele electrice Iernut, Fîntînele şi Tîrnăveni, a crescut în acest an cu 6,29 la sută, ceea ce ar însemna pe economia naţională un plus de putere disponibilă de 53,5 MW. Aceasta a făcut posibilă producerea peste prevederile de plan a unei cantităţi de energie electrică, în perioada trecută din acest an, de 280 milioane kWh. Paralel, s-au întreprins măsuri susţinute de reducere a consumurilor interne de energie electrică cît şi privind reducerea consumurilor specifice de combustibil. Rezultatele obţinute în acest domeniu sunt şi ele semnificative. Economiile de combustibil convenţional se ridică în acest an la peste 8.200 tone, suficient pentru a produce în plus 25 milioane tcWh energie electrică. In scopul îmbunătăţirii performanţelor tehnice şi reducerii consumului de metal, colectivul de proiectanţi al întreprinderii „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş este puternic antrenat în munca de modernizare a utilajelor. De o deosebită însemnătate în acţiunea de proiectare şi reproiectare pe care o desfăşoară a fost consfătuirea cu beneficiarii utilajelor, care a avut loc recent. In prezent activitatea acestui harnic colectiv de proiectanţi este îndreptată spre perfecţionarea maşinilor de tricotat circulare şi a maşinilor de cusut. Muncind cu însufleţire ei au reuşit ca în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Republicii să îmbunătăţească randamentul maşinilor de tricotat tricot cu fire de căptuşeală — unul din utilajele de bază ale producţiei anului viitor. în pagina a 3-a: ||JICARE MASINA SI UTILAJ SA PROCAPACITATE IN TREI SCHIMBURI DUCA LA INTREAGJ Încă 10 localităţi electrificate Electrificarea localităţilor rurale din judeţul Mureş se apropie de sfîrşit. In acest an lucrătorii întreprinderii de electricitate Mureş au mai prelungit cu încă 54 km liniile de transport a energiei electrice de 20 kV, iar reţelele de alimentare cu încă 60 km. Aceasta a făcut posibilă electrificarea a încă 10 noi localităţi. La Valea Largă, Cecălaca, Deal, Sălcud se lucrează la branşamentele necesare electrificării acestor localităţi, lucrare ce va fi încheiată în acest an. Pînă în prezent în judeţul Mureş au fost electrificate 400 de localităţi, reprezentînd 90 la sută din numărul localităţilor ce au fost conectate la sursele de alimentare cu energie electrică. Conform graficelor de lucru, specialiştii întreprinderii şi-au propus să încheie electrificarea şi a ultimelor 36 de localităţi pînă la jumătatea anului 1974. - ------------------------------------------------------------