Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)

1972-11-01 / nr. 258

PÄGINA 2 SÍERYS ROSUS'V TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT •TUR DE ORIZONT •TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT* TUR PE QHTZQNt • TUR DE ORIZONT * TUR DE ORIZONT Frumuseţea intransigenţei morale Filmul realizat de cuplul Petru Popescu — Lucian Bratu se în­scrie ca o certă reuşită a filmului românesc pe tema dragostei. Su­biectul, extrem de simplu (iubi­rea profundă şi luminoasă a unei femei trecută de prima tinereţe, pentru un bărbat care nu se do­vedeşte demn de acest sentiment), nu are nimic original. Meritul ce­lor doi realizatori nu constă aşa­dar in noutatea povestirii cine­matografice, di in faptul că nu au căzut în capcana dorinţei de a spune totul despre contempo­ranii noştri, aprofundînd, în schimb, povestea celor doi eroi, dindu-ne — şi ăsta e lucrul cel mai important — un foarte ade­vărat şi extraordinar de sugestiv portret al unei femei obişnuite din zilele noastre. Monica Heiban, cu viaţa ei zbuciumată, nu lipsi­tă de amărăciuni, dureri şi re­nunţări, cu capacitatea ei de a depăşi momentele de criză, de decepţie şi derută, de a mai cre­de in fericire, cu convingerea ei că dragostea nu poate să fie mes­­­­chină şi egoistă, că ea trebuie să fie dăruire totală şi împlinire, a­­ceastă Monică Heiban, cu forţa şi intransigenţa ei morală, este un om minunat, de care ne ata­şăm, pe care îl iubim şi îl ad­mirăm. N-aş vrea să se creadă însă, din cele de mai sus, că a­­ceastă femeie este de o perfecţiune inumană. Are şi ea micile ei slă­biciuni omeneşti, ba mai mult, cred că poartă şi ea o parte de vină pentru neîmplinirea vieţii ei sentimentale. Dar, judecată în ansamblu, este un om de o înal­tă ţinută morală, prin interme­diul căruia filmul aduce un punct de vedere personal — foar­te contemporan şi foarte româ­nesc — în problematica, atît de­ răspîndită azi în literatura şi arta mondială, a relaţiilor dintre „un bărbat şi o femeie“. Fără îndoială, un mare merit în obţinerea acestui rezultat re­vine actriţei Margareta Pogonat, pe care, după această creaţie, nu ezit să o aşez alături de Annie Girardot şi Sophia Loren, în rin­­dul celor mai strălucite — prin profunzimea trăirilor şi varieta­tea mijloacelor de expresie — ac­triţe ale lumii. Urmăriţi-o numai Cinema Progresul: DRUM IN PENUMBRĂ Un film de Lucian Bratu, după un scenariu de Petru Popescu, cu Margareta Pogonat şi Cornel Coman cum îmbătrîneşte sau întinereşte, cum devine frumoasă sau urîtă, reflex al stărilor sufleteşti care o încearcă, şi asta numai prin ex­presia ochilor! Ca să nu mai vorbim de gama largă a senti­mentelor pe care aceiaşi ochi, şi trăsăturile foarte fin nuanţate ale feţei, o redau cu precizie, făcînd inutile vorbele. Vorbele, unui dia­log mult prea abundent şi exce­siv literaturizat. Partenerul ei, Cornel Coman, un actor talentat şi în plină afir­mare, a secondat-o cu un remar­cabil simţ al firescului. Scena ex­plicaţiei finale, in maşină, în ca­re conformismul şi laşitatea lui Radu (aşa se numeşte personajul) devin din ce în ce mai evidente şi mai odioase, chiar pentru el însuşi, pe măsură ce este nevoit să-i recunoască femeii pe care vrea s-o părăsească tot mai mul­te calităţi, această scenă extrem de grea prin necesitatea de a re­da simultan mai multe sentimen­te, unele contradictorii, a fost rezolvată cu siguranţa, precizia şi sensibilitatea unui artist de mare clasă. Urmează apoi scena stranie — dar atît de adevărată psihologie! — cu tînărul soldat, şi filmul s-a terminat. Pentru că secvenţele care i s-au mai adăugat sunt cu totul parazitare, ba riscă chiar să denatureze ideea. Nenorocirile care se abat dintr-o dată pe ca­pul Monicăi (moartea mam­ei, concedierea din serviciu) nu nu­mai că sunt inutile, dar scot po­vestea din sfera posibilului, unde, pina atunci, fusese puternic anco­rată. Iar căinţa tîrzie a lui Radu şi încercarea lui de revenire la Monica, dezvoltare inutilă a rela­ţiei dintre cei doi eroi (pentru că filmul nu urmăreşte, în fond, meandrele acestei relaţii, ci inca­pacitatea femeii de a face com­promisuri în sentimente, nevoia ei organică de a întîlni un om integru), nu este decit un tribut plătit ■ modei „finalului deschis“ şi, implicit, o cochetare subtilă cu un posibil (în mintea specta­torilor) happy-end (spre satisfac­ţia „sufletelor sensibile“). Cu aceste observaţii critice, prea puţin importante totuşi, să subliniem încă o dată că „Drum in penumbră“ ne-a dat o reală satisfacţie. Din mai multe moti­ve: pentru că a certificat faptul că suntem­ capabili să facem fil­me­ bune, în care o problemă ge­nerală de viaţă să fie tratată de pe o poziţie contemporană şi ori­ginală; pentru că a prilejuit de­butul în meseria de scenarist al unui talentat scriitor, care a do­vedit un real „simţ“ cinemato­grafic; pentru că a relansat pe unul din cei mai buni şi mai se­rioşi regizori ai noştri, care a tă­cut timp de vreo şase ani, şi de la care aşteptăm micit; pentru că a oferit Margaretei Pogonat un rol pe măsura marelui ei talmit, pentru că atrage atenţia celor­lalţi creatori din cinematografie asupra a cel puţin încă doi ac­tori ce se cer „descoperiţi“ pen­tru roluri principale: Cornel Co­man şi Ileana Stana Ionescu; şi mai­ ales, pentru că afirmă cu tărie, în problemele vieţii de toate zilele, ale convieţuirii, ale iubirii, ale relaţiilor dintre oa­meni, un ideal etic superior, în­credere în frumuseţea sentiimen­­telor nobilă, în capacitatea omu­lui de a nu se ■înjosi, de a păşi în viaţă,cu capul sus. ZENO FODOR PETRU POPESCU: Am fost întotdeauna partizanul temelor de actualitate şi cred că din proza mea s-a văzut destul acest lucru. Dar încep să-mi dau seama că, de fapt, problema actua­lităţii este, într-un fel, o falsă problemă: avem atiţia oameni care scriu pe teme din ziua de azi, dar au o mentalitate de acum 30—50 de ani sau şi mai veche. Se pot ei oare numi autori de actua­litate? Eu, cel puţin, am o viziune din ziua de azi a tuturor subiectelor noi sau mai vechi. Pe de altă parte, există vaste epoci din istoria românească a acestui secol de care artiştilor le este încă frică să se atingă, şi ele sunt, paradoxal, deosebit de actuale. LUCIAN BRATU: Dacă în destinul unei femei simple din zi­lele noastre, care îşi păstrează credinţa în realele valori morale ale oamenilor, o parte din spectatori îşi vor recunoaşte ceva din propriile lor destine, trăind alături de personajul meu central cele 90 de minute de proiecţie,... aceasta poate fi o satisfacţie pentru cei care timp de un an am trudit la acest film... „Drum în penumbră“ nu face decât să mă incite să perseverez în a rea­liza şi mai departe filme despre viaţa noastră de aici şi de acum. Este un lucru poate dificil, dar căruia merită să-i dedici căutările, frămintările şi posibilităţile de împlinire. Deschiderea cursului de surori Mergînd pe linia traducerii in viaţă a hotărîrii secretariatului C.C. al P.C.R. din februarie a. c. privind îmbunătăţirea muncii de Cruce Roşie, zilele trecute a avut loc în municipiul Tg.-Mureş des­chiderea cursului de surori de Cruce Roşie. Se studiază în 4 grupe: două cu limba de predare română şi două grupe cu limba de pre­dare maghiară. Cu acest prilej, tov. profesor dr. doc. Ander Zol­tán, membru în Consiliul Naţio­nal de Cruce Roşie, a vorbit în faţa celor peste 120 de cursante despre istoricul şi însemnătatea Crucii Roşii. Cursurile durează doi ani, iar absolventele vor primi certificat de soră de Cruce Roşie. Pentru predarea cursurilor, ca­re se desfăşoară la Grupul şcolar sanitar şi la Institutul de medi­cină şi farmacie, unde există ma­terialul didactic necesar însuşirii cunoştinţelor, au fost numiţi me­dici cu o bună pregătire. Programa de învăţămînt cu­prinde şi un important număr de ore de practică, care vor fi e­­fectuate de către cursante în diferite secţii spitaliceşti. Un asemenea curs urmează a se deschide zilele acestea şi în oraşul Tîrnăveni. IOAN GHERMAN membru în biroul Comisiei municipale de Cruce Roșie A­gendă Cinema Teatru MIERCURI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Balada lui Cable Hogue. Select: Spriji­­niţi-l pe şerif. Progresul: Drum în penumbră. Tineretului: Astă seară dansăm în familie. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Sfinta Tereza şi diavolii. Tîrnava: Hugo şi Jo­­sefina. LUDUŞ — Flacăra: Aven­turi în Ontario. IERNUT — Lu­mina: Steaua Sudului. SARMAȘU __ Popular: Trimis extraordinar. REGHIN — Patria: Jocul cu moartea. Victoria: Hei, pustiule! TIRNAVENI — Melodia: Crom­well (ambele serii). SOVATA — Doina: Nu-mi place ziua de luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Love Story. FlNTÎNELE — Patria: Saltul. MIERCUREA NIRA­IULUI — Nirajul: Mirii anului II. TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Insula. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 10: Toldi, ora 16: Albă ca Zăpada. Televiziune 9,00 — Telex: 9,05 — Reporte­rii noştri peste hotare; 9,25 — Prietenii lui Aşchiuţă; 10,00 — Curs de limba franceză; 10,30 — Lumea de mîine: Şcoala viito­rului; 11,00 — Telecinemateca pentru copii: Armata codobatu­rilor; 12,30 — Prim plan: Mine­rul Petre Constantin; 12,55 — Telejurnal; 17,30 — Curs de lim­ba germană; 18,00 — Studioul ar­tistului amator; 18,15 — Semni­ficaţii. Urbanizarea — o dimen­siune a progresului social; 18,35 — Tragerea Pronoexpres; 18,45 — Emisiune de actualitate muzi­cală; 19,00 — Timp şi anotimp In agricultură; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — cronica marii întreceri; 20,00 — Tele­obiectiv; 20,20 — Telecinemateca: Generalul della Rovere; 22,20 — Teleglob: Alger — oraşul alb; 22,35 — 24 de ore. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 NOIEMBRIE In limba română: 6,30—7: Emi­siune pentru crescătorii de ani­male. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Orizont eco­nomic. Romanţe. Emisiune pen­tru femei. In limba maghiară. 6—6,30: In­­tîlnire matinală. 18—19,30: Croni­ca­­ actualităţii. Pe meleagurile patriei socialiste. Cintece popu­lare şi ceardaşuri. Jurnalul tine­retului. Baraţi calea risipei! (Urmare din pag. 1) — Păi, să le luăm pe rînd. Mai întîi, se impune întărirea comisiilor de recepţie a materiilor prime pen­tru a pune capăt intrării celor de slabă calitate. Prin­ consumarea pe loturi a acestor materii prime se va obţine o reducere substanţială a consumurilor specifice. De aseme­nea, se pot diminua costurile la co­loranţi şi chimicale odată ce extin­derea vopsitului în bucată şi refo­­losirea flotelor prin îmbunătăţirea lor. In vederea reducerii cheltuieli­lor cu săbiile de bătaie de la răz­boaie s-a lansat o chemare în rîn­­dul colectivului de lucrători pentru realizarea­­unui nou sistem de cen­trare sau înlocuirea acestuia. De cu­­rînd s-a hotărît aplicarea unei noi modalităţi de calificare a ţesătoare­lor la locul de muncă. Cursurile de scurtă durată se vor realiza într-o parte a secţiei vechi la cîteva răz­boaie anume destinate sub îndruma­rea directă a şefului de secţie. Re­partizarea lor la locul de muncă, în secţii, se va face treptat numai pe măsura atingerii nivelului de cali­­fi­care şi îndemînare corespunzător. Măsurile prezentate de contabilul şef în încheierea discuţiei s-au aflat dintotdeauna la îndemîna conducerii întreprinderii. Ele sînt simple, uşor de realizat şi deosebit de eficace. Faptul că au hotărît aplicarea lor abia de-acum încolo, cînd risipa a început să-şi arate colţii, dovedeşte o insuficientă preocupare pentru re­ducerea cheltuielilor materiale. De altfel, chiar şi în evidenţa şi în mo­dul de planificare a acestora există încă lipsuri, deficienţe. Aşadar, există suficiente rezerve interne de reducere a cheltuielilor materiale. Lista lor nu se rezumă doar la cele enumerate de conta­bilul şef. Fiecare loc de muncă, sec­ţie, atelier, întreaga întreprindere rămîne un puternic izvor, un teren fertil de unde se pot obţine rezul­tate mai bune. Este suficient a reda în acest sens părerea şefului ser­viciului C.T.C., Elsabeta Cristiani. „Avem încă multe de făcut pentru reducerea cheltuielilor materiale. De pildă, acolo unde controlul e mai exigent şi mai bine organizat, re­zultatele în valorificarea materiei prime sunt mai bune. Există de alt­fel apreciabile diferenţe între rea­lizările schimbului I unde s-a pus la punct controlul interfazic şi cele ale schimburilor II şi III. Extin­derea acestui control pe întreaga du­rată a zilei de lucru ar aduce mari avantaje întreprinderii în ridicarea nivelului general al activităţii eco­nomice. De asemenea este necesară creşterea spiritului de exigenţă al maiştrilor în utilizarea materiilor prime. Se aleargă încă prea mult pentru realizarea cantitativă a pla­nului în detrimentul unor elemente de calitate. Ceea ce am consemnat aici consti­­tuie doar un aspect din noianul posibilităţilor de reducere a chel­tuielilor materiale. Se impun deci acţiuni concrete şi măsuri prin care să se asigure valorificarea lor. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş era de 12 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine in general frumoasă, cu cerul puţin noros. Tempera­tura staţionară, maximele vor fi cuprinse între 12—16 grade, mi­nimele intre 1—4 grade. Dimi­neaţa ceaţă pe văi. ■H Publicaţii pentru instruirea şi îndrumarea formaţiilor artistice de amatori Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artis­tice de masă din cadrul Comitetului de cultură şi educaţie socialistă are în sarcină, printre altele, editarea de publicaţii pentru instruirea şi în­drumarea formaţiilor artistice de amatori. Avem în faţă cîteva din lucrările de această natură, editate în cursul anului. „Mureşule, apa ta... “, de pildă, e o bogată culegere de folclor poe­tic tradiţional de pe Mureş şi Tîr­­nave, alcătuită de Andronic Vişan. Iată şi o amplă descriere a unui frumos obicei popular tradiţional din comuna Hodac, „Udatul neves­telor“ (autorul lucrării: Dumitru Pop). Dintre numeroase alte lucrări a­­părute în cursul anului 1972, mai amintim doar cîntecele pentru grup vocal şi fanfară, în limbile germa­nă „Allweil Lustig“ — de Martin Schuller (cu note muzicale); valsul „Am schönen Donaustrand“; cînte­cele populare din Sălaj — de Zol­tán Aladár; cîntece de pe valea Ni­­rajului — de Birtalan József; drama în două acte a lui Szöcs Kálmán „Aniversări“; piese pentru teatrele de păpuși, antologii literare etc., etc. Referindu-se la aceste publicaţii şi la cele ce vor mai urma, Valeriu P. Vaida, directorul Centrului jude­ţean de îndrumare a creaţiei popu­lare şi a mişcării artistice de masă, ne-a declarat: — In editarea publicaţiilor noas­tre, ne axăm în general pe lucrările de mare necesitate, înţelegînd sub această noţiune cartea uzuală de in­struire şi îndrumare pentru forma­ţiile artistice de amatori. In ce priveşte tirajul acestor lu­crări, el oscilează în jurul a 800— 1.200 exemplare, care se expediază de obicei tuturor căminelor cultu­rale din judeţ şi centrelor de îndru­mare a creaţiei populare din întrea­ga ţară. Desigur, alături de cărţile cu caracter de instruire, edităm şi volume cu un vădit caracter docu­­mentar-folcloric; de asemenea, scoa­tem şi pliante în limbile română, maghiară şi germană, cuprinzînd lu­crări din folclorul muzical. In activitatea noastră editorială ne bazăm, desigur, în primul rînd pe colaborarea unor compozitori, scrii­tori şi poeţi de pe meleagurile noas­tre, cum sînt, de exemplu, Tudor Jarda, Zoltán Aladár, Birtalan Jó­zsef, Hunyadi András, Kozma Má­tyás, Romulus Guga, Dan Culcer, Oláh Tibor şi alţii. In cursul trimestrului IV al aces­tui an s-a mai prevăzut editarea unor noi pliante de folclor muzical, a unei culegeri de cîntece de masă, a unui volum de poezii închinat aniversării Republicii, a unor piese de teatru originale, create de dra­maturgi mureşeni şi altele. I. ŞTEFAN Mulţumim tuturor pentru con­­doleanţele exprimate, precum şi celor care au luat parte la în­­mormintarea defunctului Csíki Dénes director pensionat ADAS. FAMILIA ÎNDOLIATA Mica publicitate Profesor matematică caut ca­meră. Telefon: 1.59.86, orele 14— 21. Petra, camera 129. PIERDUT legitimația student, eliberată de Institutul pedagogic, pe numele Süketes Ioan. O declar nulă. SCHIMB apartament cu 2 ca­mere, Aleea Carpați, cu două garsoniere. Telefon 1.50.24. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ COMUNICA PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON STABILITE LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, PRIN DECIZIA NR. 485/1972. de măs. Extra I­II­­. Ardei gras amănuntul kg 4,60 3,55 2,65 2. Roşii de seră amănuntul kg 9,75 8,40 4,25 3. Castraveţi de seră amănuntul kg— 7,705 4. Conopidă contract kg 2,30 1,80 1,20 amănuntul kg 3,30 2,60 1,75 5. Gogoşari contract kg 2,20 1,70 1,10 amănuntul kg 3,20 2,50 1,65 6. Ceapă verde cu frunză retezată contract kg— 1,45 1,10 amănuntul kg— 2,10 1,70 Prețurile de contractare intră în vigoare la data de 1 noiem­brie 1972, ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la data de 2 no­iembrie 1972, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile respective la roşii sortate de cîmp şi prune grupele A, B, C. Unit. Calitatea Nr. Denumirea crt. produsului 7. Ciuperci Champion — mutații — amănuntul kg— 22,50 12 8. Gutui grupa A contract kg 1,90 1,401 amănuntul kg— 2,30 1,70 9. Gutui grupa B contract kg— 1,20 0,95 amănuntul kg— 2 1,60 Inspectoratul sanitar veterinar al judeţului nmi§ anunţă CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE MEDIC VETERINAR IGIENIST la Circumscripţia sanitară veterinară Gorneşti, PE DATA DE 6 NOIEMBRIE 1972 Candidaţii vor prezenta Inspectoratului sanitar veterinar al jude­ţului Mureş următoarele acte:­­ — avizul Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Mureş; — copie de pe diplomă, în 3 exemplare; — autobiografie; — caracterizarea activităţii. Informaţii la telefon nr. 1.41.25. Direcţia sanitară a judeţului Mureş In cadrul ciclului „ÎN APĂRAREA SĂNĂTĂŢII FEMEII", orga­nizat de Serviciul judeţean de educaţie sanitară, joi, 2 noiembrie 1972, ora 18, în sala din str. Bartók Béla nr. 1, etaj, tov. dr. EMIL CĂPILNA, medic primar, va conferenţia despre: „PREVENIREA ŞI TRATAMENTUL CANCERULUI GENITAL FEMININ“. Conferinţa va fi urmată de film. Intrarea liberă. ★ ★ ★ Vineri, 3 noiembrie a. c., în comuna BALAUSERI, va avea loc o acţiune de recoltare a sângelui de la donatorii onorifici. Cooperativa „CONSIPN­CTOPU­L“ TIRGU-MUREŞ, STR. LAPUŞNA NR. 6 angajează — UN INGINER PROIECTANT SAU CONSTRUCTOR, în spe­cialitatea „rezistenţă construcţii“, cu o vechime de cel puţin cinci ani — ZIDARI — SUDORI — lăcătuşi — ŞOFERI — MUNCITORI NECALIFICAŢI Angajarea şi salarizarea conform deciziei UCECOM nr. 370/1969 şi hotăririi UCECOM nr. 5/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal-învă­­ţămint, telefon 1.45.42 sau 3.00.46. de îmbunătăţiri funciare -MURES-9 Tîrgu-Mureş, STR. CORNAŢEL NR. 10 angajează — MECANICI AUTO — MECANICI UTILAJE TERASIERE Angajarea şi salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare la telefon nr. 1.15.89. Cooperativa „CONSTRUCTORUL“ Tg.-Mureş Str. Lăpuşna nr. 6, A ÎNCEPUT CONTRACTAREA STRUCŢII PE ANUL 1973. LUCRĂRILOR DE CON­EXECUTA PENTRU POPULAŢIE: — locuinţe, garaje noi, reparaţii şi instalaţii necesare acestora; — instalaţii electrice, apă, gaz şi canal; — proiecte pentru lucrări de construcţii şi instalaţii, — confecţii metalice, porţi, garduri, tîmplărie, balustrade etc. — zugrăveli, vopsitorii, sobe teracotă şi parchetări. — prin secţia din str. Crizantemelor nr. 5 execută pentru clien­ţii din mediul rural şi urban, monumente funerare din marmură, granit şi mozaic. — plăci monumente, cripte şi vaze de flori. Onorarea comenzilor se face în ordinea primirii acestora. Plata lucrărilor care depăşesc 500 de lei se poate face şi în rate, cu excepţia proiectului. . Direcţiunea întreprinderii comunale a municipiului Tîrgu-Mureş aduce la cunoştinţa consumatorilor de apă ai oraşului, că în ziua de 2 noiembrie 1972, de la ora 8,00 pînă la ora 15,00, se va sista furnizarea apei în străzile: Gh. Marinescu, Bujorului, Victor Babeş, Avram Iancu, Gojdu şi Grigorescu.

Next