Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)
1972-11-01 / nr. 258
PÄGINA 2 SÍERYS ROSUS'V TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT •TUR DE ORIZONT •TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT* TUR PE QHTZQNt • TUR DE ORIZONT * TUR DE ORIZONT Frumuseţea intransigenţei morale Filmul realizat de cuplul Petru Popescu — Lucian Bratu se înscrie ca o certă reuşită a filmului românesc pe tema dragostei. Subiectul, extrem de simplu (iubirea profundă şi luminoasă a unei femei trecută de prima tinereţe, pentru un bărbat care nu se dovedeşte demn de acest sentiment), nu are nimic original. Meritul celor doi realizatori nu constă aşadar in noutatea povestirii cinematografice, di in faptul că nu au căzut în capcana dorinţei de a spune totul despre contemporanii noştri, aprofundînd, în schimb, povestea celor doi eroi, dindu-ne — şi ăsta e lucrul cel mai important — un foarte adevărat şi extraordinar de sugestiv portret al unei femei obişnuite din zilele noastre. Monica Heiban, cu viaţa ei zbuciumată, nu lipsită de amărăciuni, dureri şi renunţări, cu capacitatea ei de a depăşi momentele de criză, de decepţie şi derută, de a mai crede in fericire, cu convingerea ei că dragostea nu poate să fie meschină şi egoistă, că ea trebuie să fie dăruire totală şi împlinire, această Monică Heiban, cu forţa şi intransigenţa ei morală, este un om minunat, de care ne ataşăm, pe care îl iubim şi îl admirăm. N-aş vrea să se creadă însă, din cele de mai sus, că această femeie este de o perfecţiune inumană. Are şi ea micile ei slăbiciuni omeneşti, ba mai mult, cred că poartă şi ea o parte de vină pentru neîmplinirea vieţii ei sentimentale. Dar, judecată în ansamblu, este un om de o înaltă ţinută morală, prin intermediul căruia filmul aduce un punct de vedere personal — foarte contemporan şi foarte românesc — în problematica, atît de răspîndită azi în literatura şi arta mondială, a relaţiilor dintre „un bărbat şi o femeie“. Fără îndoială, un mare merit în obţinerea acestui rezultat revine actriţei Margareta Pogonat, pe care, după această creaţie, nu ezit să o aşez alături de Annie Girardot şi Sophia Loren, în rindul celor mai strălucite — prin profunzimea trăirilor şi varietatea mijloacelor de expresie — actriţe ale lumii. Urmăriţi-o numai Cinema Progresul: DRUM IN PENUMBRĂ Un film de Lucian Bratu, după un scenariu de Petru Popescu, cu Margareta Pogonat şi Cornel Coman cum îmbătrîneşte sau întinereşte, cum devine frumoasă sau urîtă, reflex al stărilor sufleteşti care o încearcă, şi asta numai prin expresia ochilor! Ca să nu mai vorbim de gama largă a sentimentelor pe care aceiaşi ochi, şi trăsăturile foarte fin nuanţate ale feţei, o redau cu precizie, făcînd inutile vorbele. Vorbele, unui dialog mult prea abundent şi excesiv literaturizat. Partenerul ei, Cornel Coman, un actor talentat şi în plină afirmare, a secondat-o cu un remarcabil simţ al firescului. Scena explicaţiei finale, in maşină, în care conformismul şi laşitatea lui Radu (aşa se numeşte personajul) devin din ce în ce mai evidente şi mai odioase, chiar pentru el însuşi, pe măsură ce este nevoit să-i recunoască femeii pe care vrea s-o părăsească tot mai multe calităţi, această scenă extrem de grea prin necesitatea de a reda simultan mai multe sentimente, unele contradictorii, a fost rezolvată cu siguranţa, precizia şi sensibilitatea unui artist de mare clasă. Urmează apoi scena stranie — dar atît de adevărată psihologie! — cu tînărul soldat, şi filmul s-a terminat. Pentru că secvenţele care i s-au mai adăugat sunt cu totul parazitare, ba riscă chiar să denatureze ideea. Nenorocirile care se abat dintr-o dată pe capul Monicăi (moartea mamei, concedierea din serviciu) nu numai că sunt inutile, dar scot povestea din sfera posibilului, unde, pina atunci, fusese puternic ancorată. Iar căinţa tîrzie a lui Radu şi încercarea lui de revenire la Monica, dezvoltare inutilă a relaţiei dintre cei doi eroi (pentru că filmul nu urmăreşte, în fond, meandrele acestei relaţii, ci incapacitatea femeii de a face compromisuri în sentimente, nevoia ei organică de a întîlni un om integru), nu este decit un tribut plătit ■ modei „finalului deschis“ şi, implicit, o cochetare subtilă cu un posibil (în mintea spectatorilor) happy-end (spre satisfacţia „sufletelor sensibile“). Cu aceste observaţii critice, prea puţin importante totuşi, să subliniem încă o dată că „Drum in penumbră“ ne-a dat o reală satisfacţie. Din mai multe motive: pentru că a certificat faptul că suntem capabili să facem filme bune, în care o problemă generală de viaţă să fie tratată de pe o poziţie contemporană şi originală; pentru că a prilejuit debutul în meseria de scenarist al unui talentat scriitor, care a dovedit un real „simţ“ cinematografic; pentru că a relansat pe unul din cei mai buni şi mai serioşi regizori ai noştri, care a tăcut timp de vreo şase ani, şi de la care aşteptăm micit; pentru că a oferit Margaretei Pogonat un rol pe măsura marelui ei talmit, pentru că atrage atenţia celorlalţi creatori din cinematografie asupra a cel puţin încă doi actori ce se cer „descoperiţi“ pentru roluri principale: Cornel Coman şi Ileana Stana Ionescu; şi mai ales, pentru că afirmă cu tărie, în problemele vieţii de toate zilele, ale convieţuirii, ale iubirii, ale relaţiilor dintre oameni, un ideal etic superior, încredere în frumuseţea sentiimentelor nobilă, în capacitatea omului de a nu se ■înjosi, de a păşi în viaţă,cu capul sus. ZENO FODOR PETRU POPESCU: Am fost întotdeauna partizanul temelor de actualitate şi cred că din proza mea s-a văzut destul acest lucru. Dar încep să-mi dau seama că, de fapt, problema actualităţii este, într-un fel, o falsă problemă: avem atiţia oameni care scriu pe teme din ziua de azi, dar au o mentalitate de acum 30—50 de ani sau şi mai veche. Se pot ei oare numi autori de actualitate? Eu, cel puţin, am o viziune din ziua de azi a tuturor subiectelor noi sau mai vechi. Pe de altă parte, există vaste epoci din istoria românească a acestui secol de care artiştilor le este încă frică să se atingă, şi ele sunt, paradoxal, deosebit de actuale. LUCIAN BRATU: Dacă în destinul unei femei simple din zilele noastre, care îşi păstrează credinţa în realele valori morale ale oamenilor, o parte din spectatori îşi vor recunoaşte ceva din propriile lor destine, trăind alături de personajul meu central cele 90 de minute de proiecţie,... aceasta poate fi o satisfacţie pentru cei care timp de un an am trudit la acest film... „Drum în penumbră“ nu face decât să mă incite să perseverez în a realiza şi mai departe filme despre viaţa noastră de aici şi de acum. Este un lucru poate dificil, dar căruia merită să-i dedici căutările, frămintările şi posibilităţile de împlinire. Deschiderea cursului de surori Mergînd pe linia traducerii in viaţă a hotărîrii secretariatului C.C. al P.C.R. din februarie a. c. privind îmbunătăţirea muncii de Cruce Roşie, zilele trecute a avut loc în municipiul Tg.-Mureş deschiderea cursului de surori de Cruce Roşie. Se studiază în 4 grupe: două cu limba de predare română şi două grupe cu limba de predare maghiară. Cu acest prilej, tov. profesor dr. doc. Ander Zoltán, membru în Consiliul Naţional de Cruce Roşie, a vorbit în faţa celor peste 120 de cursante despre istoricul şi însemnătatea Crucii Roşii. Cursurile durează doi ani, iar absolventele vor primi certificat de soră de Cruce Roşie. Pentru predarea cursurilor, care se desfăşoară la Grupul şcolar sanitar şi la Institutul de medicină şi farmacie, unde există materialul didactic necesar însuşirii cunoştinţelor, au fost numiţi medici cu o bună pregătire. Programa de învăţămînt cuprinde şi un important număr de ore de practică, care vor fi efectuate de către cursante în diferite secţii spitaliceşti. Un asemenea curs urmează a se deschide zilele acestea şi în oraşul Tîrnăveni. IOAN GHERMAN membru în biroul Comisiei municipale de Cruce Roșie Agendă Cinema Teatru MIERCURI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Balada lui Cable Hogue. Select: Sprijiniţi-l pe şerif. Progresul: Drum în penumbră. Tineretului: Astă seară dansăm în familie. SIGHIŞOARA — Lumina: Sfinta Tereza şi diavolii. Tîrnava: Hugo şi Josefina. LUDUŞ — Flacăra: Aventuri în Ontario. IERNUT — Lumina: Steaua Sudului. SARMAȘU __ Popular: Trimis extraordinar. REGHIN — Patria: Jocul cu moartea. Victoria: Hei, pustiule! TIRNAVENI — Melodia: Cromwell (ambele serii). SOVATA — Doina: Nu-mi place ziua de luni. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Love Story. FlNTÎNELE — Patria: Saltul. MIERCUREA NIRAIULUI — Nirajul: Mirii anului II. TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Insula. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 10: Toldi, ora 16: Albă ca Zăpada. Televiziune 9,00 — Telex: 9,05 — Reporterii noştri peste hotare; 9,25 — Prietenii lui Aşchiuţă; 10,00 — Curs de limba franceză; 10,30 — Lumea de mîine: Şcoala viitorului; 11,00 — Telecinemateca pentru copii: Armata codobaturilor; 12,30 — Prim plan: Minerul Petre Constantin; 12,55 — Telejurnal; 17,30 — Curs de limba germană; 18,00 — Studioul artistului amator; 18,15 — Semnificaţii. Urbanizarea — o dimensiune a progresului social; 18,35 — Tragerea Pronoexpres; 18,45 — Emisiune de actualitate muzicală; 19,00 — Timp şi anotimp In agricultură; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — cronica marii întreceri; 20,00 — Teleobiectiv; 20,20 — Telecinemateca: Generalul della Rovere; 22,20 — Teleglob: Alger — oraşul alb; 22,35 — 24 de ore. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 NOIEMBRIE In limba română: 6,30—7: Emisiune pentru crescătorii de animale. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Orizont economic. Romanţe. Emisiune pentru femei. In limba maghiară. 6—6,30: Intîlnire matinală. 18—19,30: Cronica actualităţii. Pe meleagurile patriei socialiste. Cintece populare şi ceardaşuri. Jurnalul tineretului. Baraţi calea risipei! (Urmare din pag. 1) — Păi, să le luăm pe rînd. Mai întîi, se impune întărirea comisiilor de recepţie a materiilor prime pentru a pune capăt intrării celor de slabă calitate. Prin consumarea pe loturi a acestor materii prime se va obţine o reducere substanţială a consumurilor specifice. De asemenea, se pot diminua costurile la coloranţi şi chimicale odată ce extinderea vopsitului în bucată şi refolosirea flotelor prin îmbunătăţirea lor. In vederea reducerii cheltuielilor cu săbiile de bătaie de la războaie s-a lansat o chemare în rîndul colectivului de lucrători pentru realizareaunui nou sistem de centrare sau înlocuirea acestuia. De curînd s-a hotărît aplicarea unei noi modalităţi de calificare a ţesătoarelor la locul de muncă. Cursurile de scurtă durată se vor realiza într-o parte a secţiei vechi la cîteva războaie anume destinate sub îndrumarea directă a şefului de secţie. Repartizarea lor la locul de muncă, în secţii, se va face treptat numai pe măsura atingerii nivelului de calificare şi îndemînare corespunzător. Măsurile prezentate de contabilul şef în încheierea discuţiei s-au aflat dintotdeauna la îndemîna conducerii întreprinderii. Ele sînt simple, uşor de realizat şi deosebit de eficace. Faptul că au hotărît aplicarea lor abia de-acum încolo, cînd risipa a început să-şi arate colţii, dovedeşte o insuficientă preocupare pentru reducerea cheltuielilor materiale. De altfel, chiar şi în evidenţa şi în modul de planificare a acestora există încă lipsuri, deficienţe. Aşadar, există suficiente rezerve interne de reducere a cheltuielilor materiale. Lista lor nu se rezumă doar la cele enumerate de contabilul şef. Fiecare loc de muncă, secţie, atelier, întreaga întreprindere rămîne un puternic izvor, un teren fertil de unde se pot obţine rezultate mai bune. Este suficient a reda în acest sens părerea şefului serviciului C.T.C., Elsabeta Cristiani. „Avem încă multe de făcut pentru reducerea cheltuielilor materiale. De pildă, acolo unde controlul e mai exigent şi mai bine organizat, rezultatele în valorificarea materiei prime sunt mai bune. Există de altfel apreciabile diferenţe între realizările schimbului I unde s-a pus la punct controlul interfazic şi cele ale schimburilor II şi III. Extinderea acestui control pe întreaga durată a zilei de lucru ar aduce mari avantaje întreprinderii în ridicarea nivelului general al activităţii economice. De asemenea este necesară creşterea spiritului de exigenţă al maiştrilor în utilizarea materiilor prime. Se aleargă încă prea mult pentru realizarea cantitativă a planului în detrimentul unor elemente de calitate. Ceea ce am consemnat aici constituie doar un aspect din noianul posibilităţilor de reducere a cheltuielilor materiale. Se impun deci acţiuni concrete şi măsuri prin care să se asigure valorificarea lor. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 12 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine in general frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperatura staţionară, maximele vor fi cuprinse între 12—16 grade, minimele intre 1—4 grade. Dimineaţa ceaţă pe văi. ■H Publicaţii pentru instruirea şi îndrumarea formaţiilor artistice de amatori Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă din cadrul Comitetului de cultură şi educaţie socialistă are în sarcină, printre altele, editarea de publicaţii pentru instruirea şi îndrumarea formaţiilor artistice de amatori. Avem în faţă cîteva din lucrările de această natură, editate în cursul anului. „Mureşule, apa ta... “, de pildă, e o bogată culegere de folclor poetic tradiţional de pe Mureş şi Tîrnave, alcătuită de Andronic Vişan. Iată şi o amplă descriere a unui frumos obicei popular tradiţional din comuna Hodac, „Udatul nevestelor“ (autorul lucrării: Dumitru Pop). Dintre numeroase alte lucrări apărute în cursul anului 1972, mai amintim doar cîntecele pentru grup vocal şi fanfară, în limbile germană „Allweil Lustig“ — de Martin Schuller (cu note muzicale); valsul „Am schönen Donaustrand“; cîntecele populare din Sălaj — de Zoltán Aladár; cîntece de pe valea Nirajului — de Birtalan József; drama în două acte a lui Szöcs Kálmán „Aniversări“; piese pentru teatrele de păpuși, antologii literare etc., etc. Referindu-se la aceste publicaţii şi la cele ce vor mai urma, Valeriu P. Vaida, directorul Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, ne-a declarat: — In editarea publicaţiilor noastre, ne axăm în general pe lucrările de mare necesitate, înţelegînd sub această noţiune cartea uzuală de instruire şi îndrumare pentru formaţiile artistice de amatori. In ce priveşte tirajul acestor lucrări, el oscilează în jurul a 800— 1.200 exemplare, care se expediază de obicei tuturor căminelor culturale din judeţ şi centrelor de îndrumare a creaţiei populare din întreaga ţară. Desigur, alături de cărţile cu caracter de instruire, edităm şi volume cu un vădit caracter documentar-folcloric; de asemenea, scoatem şi pliante în limbile română, maghiară şi germană, cuprinzînd lucrări din folclorul muzical. In activitatea noastră editorială ne bazăm, desigur, în primul rînd pe colaborarea unor compozitori, scriitori şi poeţi de pe meleagurile noastre, cum sînt, de exemplu, Tudor Jarda, Zoltán Aladár, Birtalan József, Hunyadi András, Kozma Mátyás, Romulus Guga, Dan Culcer, Oláh Tibor şi alţii. In cursul trimestrului IV al acestui an s-a mai prevăzut editarea unor noi pliante de folclor muzical, a unei culegeri de cîntece de masă, a unui volum de poezii închinat aniversării Republicii, a unor piese de teatru originale, create de dramaturgi mureşeni şi altele. I. ŞTEFAN Mulţumim tuturor pentru condoleanţele exprimate, precum şi celor care au luat parte la înmormintarea defunctului Csíki Dénes director pensionat ADAS. FAMILIA ÎNDOLIATA Mica publicitate Profesor matematică caut cameră. Telefon: 1.59.86, orele 14— 21. Petra, camera 129. PIERDUT legitimația student, eliberată de Institutul pedagogic, pe numele Süketes Ioan. O declar nulă. SCHIMB apartament cu 2 camere, Aleea Carpați, cu două garsoniere. Telefon 1.50.24. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ COMUNICA PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON STABILITE LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, PRIN DECIZIA NR. 485/1972. de măs. Extra III. Ardei gras amănuntul kg 4,60 3,55 2,65 2. Roşii de seră amănuntul kg 9,75 8,40 4,25 3. Castraveţi de seră amănuntul kg— 7,705 4. Conopidă contract kg 2,30 1,80 1,20 amănuntul kg 3,30 2,60 1,75 5. Gogoşari contract kg 2,20 1,70 1,10 amănuntul kg 3,20 2,50 1,65 6. Ceapă verde cu frunză retezată contract kg— 1,45 1,10 amănuntul kg— 2,10 1,70 Prețurile de contractare intră în vigoare la data de 1 noiembrie 1972, ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la data de 2 noiembrie 1972, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile respective la roşii sortate de cîmp şi prune grupele A, B, C. Unit. Calitatea Nr. Denumirea crt. produsului 7. Ciuperci Champion — mutații — amănuntul kg— 22,50 12 8. Gutui grupa A contract kg 1,90 1,401 amănuntul kg— 2,30 1,70 9. Gutui grupa B contract kg— 1,20 0,95 amănuntul kg— 2 1,60 Inspectoratul sanitar veterinar al judeţului nmi§ anunţă CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE MEDIC VETERINAR IGIENIST la Circumscripţia sanitară veterinară Gorneşti, PE DATA DE 6 NOIEMBRIE 1972 Candidaţii vor prezenta Inspectoratului sanitar veterinar al judeţului Mureş următoarele acte: — avizul Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Mureş; — copie de pe diplomă, în 3 exemplare; — autobiografie; — caracterizarea activităţii. Informaţii la telefon nr. 1.41.25. Direcţia sanitară a judeţului Mureş In cadrul ciclului „ÎN APĂRAREA SĂNĂTĂŢII FEMEII", organizat de Serviciul judeţean de educaţie sanitară, joi, 2 noiembrie 1972, ora 18, în sala din str. Bartók Béla nr. 1, etaj, tov. dr. EMIL CĂPILNA, medic primar, va conferenţia despre: „PREVENIREA ŞI TRATAMENTUL CANCERULUI GENITAL FEMININ“. Conferinţa va fi urmată de film. Intrarea liberă. ★ ★ ★ Vineri, 3 noiembrie a. c., în comuna BALAUSERI, va avea loc o acţiune de recoltare a sângelui de la donatorii onorifici. Cooperativa „CONSIPNCTOPUL“ TIRGU-MUREŞ, STR. LAPUŞNA NR. 6 angajează — UN INGINER PROIECTANT SAU CONSTRUCTOR, în specialitatea „rezistenţă construcţii“, cu o vechime de cel puţin cinci ani — ZIDARI — SUDORI — lăcătuşi — ŞOFERI — MUNCITORI NECALIFICAŢI Angajarea şi salarizarea conform deciziei UCECOM nr. 370/1969 şi hotăririi UCECOM nr. 5/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal-învăţămint, telefon 1.45.42 sau 3.00.46. de îmbunătăţiri funciare -MURES-9 Tîrgu-Mureş, STR. CORNAŢEL NR. 10 angajează — MECANICI AUTO — MECANICI UTILAJE TERASIERE Angajarea şi salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare la telefon nr. 1.15.89. Cooperativa „CONSTRUCTORUL“ Tg.-Mureş Str. Lăpuşna nr. 6, A ÎNCEPUT CONTRACTAREA STRUCŢII PE ANUL 1973. LUCRĂRILOR DE CONEXECUTA PENTRU POPULAŢIE: — locuinţe, garaje noi, reparaţii şi instalaţii necesare acestora; — instalaţii electrice, apă, gaz şi canal; — proiecte pentru lucrări de construcţii şi instalaţii, — confecţii metalice, porţi, garduri, tîmplărie, balustrade etc. — zugrăveli, vopsitorii, sobe teracotă şi parchetări. — prin secţia din str. Crizantemelor nr. 5 execută pentru clienţii din mediul rural şi urban, monumente funerare din marmură, granit şi mozaic. — plăci monumente, cripte şi vaze de flori. Onorarea comenzilor se face în ordinea primirii acestora. Plata lucrărilor care depăşesc 500 de lei se poate face şi în rate, cu excepţia proiectului. . Direcţiunea întreprinderii comunale a municipiului Tîrgu-Mureş aduce la cunoştinţa consumatorilor de apă ai oraşului, că în ziua de 2 noiembrie 1972, de la ora 8,00 pînă la ora 15,00, se va sista furnizarea apei în străzile: Gh. Marinescu, Bujorului, Victor Babeş, Avram Iancu, Gojdu şi Grigorescu.