Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)

1972-12-01 / nr. 284

OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P . R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢ ÎNFĂPTUIM HOTARIRILE PLENAREI C.C AL P.C.R. DIN 20-21 NOIEMBRIE 1972 SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Au îndeplinit planul anual 6 secţii de la S.M.A. Bahnea Ieri, şase secţii de mecani­zare de la S.M.A. Bahnea au anunţat îndeplinirea planului anual de venituri. Printre a­­cestea se numără secţia ce deserveşte cooperativa agri­colă din Idrifaia, condusă de Bancsiko Andrei, care şi-a realizat planul în proporţie de 120 la sută. Dintre mecani­zatorii secţiei cu cele mai bu­ne rezultate la lucrările în cîmp s-au înscris loan Brus­­lea, Sándor Mihai, Székely Béla, loan Lup şi alţii. Cu realizări bune se înscriu şi secţiile de mecanizare ce deservesc C.A.P. Gogan (110 la sută), Corpisînmărtin (125 la sută) şi altele, în prezent mecanizatorii participă activ la transportul produselor din cîmp și la in­tensificarea arăturilor desti­nate culturilor de primăvară. Cooperativa „Metalul In ziua de 28 noiembrie, cooperativa „Metalul“ din Tg.-Mureş, printr-o telegramă trimisă redacţiei ne-a anun­ţat, cu satisfacţia datoriei îm­plinite, realizarea planului anual la producţia marfă. Fi­nă la sfîrşitul anului se va realiza peste prevederi o pro­ducţie marfă în valoare de 3,8 milioane lei. Depăşirile din anul 1971 cumulate cu cele din acest an vor contri­bui ca în 1973 să se realizeze nivelul producţiei anului 1975. Succesele amintite, pe care meşteşugarii cooperativei le închină aniversării Republicii, se datoresc în bună parte re­zultatelor deosebite obţinute de atelierele autoservice, tele­vizoare şi lăcătuşerie. De ase­menea la realizarea cincinalu­lui înainte de termen va con­tribui lărgirea activităţii de deservire, a colaborării cu comerţul şi întreprinderile de stat, a lărgirii exportului, ca­re în 1973 va spori cu 531 la sută față de 1972. U I SÎSS LUCRĂRI URGENTE PE OGOARE "Immuni produselor din cihip ■ mobile di­n Cooperativele agricole de producţie din zona oraşului Luduş grăbesc predarea porumbului la Baza de recepţie Lipsă de răspundere in folosirea mijloacelor de transport 80 tone de sfeclă pe cîmp, sub cerul liber 42 ha de porumb necules In aceste zile, pretutindeni pe o­­goare se depun eforturi în vede­rea folosirii tuturor mijloacelor şi forţei de muncă pentru a se încheia cît mai operativ recoltarea porum­bului de pe ultimele hectare şi scoa­terea operativă a ştiuleţilor din :■imp. O asemenea preocupare ar trebui să fie și la cooperativa agri­­colă din Cuştelnic. Cu toate că a­­eastă unitate are în cultură po­rumbul doar pe 164 ha, cu tot tim­pul înaintat, încă recoltarea nu s-a încheiat. In brigada de la Subpădu­re, porumbul mai trebuie cules de pe încă 35 ha. Dacă la cules treaba „merge“ ceva mai bine, în schimb la trans­portul ştiuleţilor din cîmp cît şi la achitarea obligaţiilor la fondul de stat se acţionează deosebit de lent. Miercuri, de exemplu, am găsit multe atelaje nefolosite la trans­portul produselor din cîmp. La în­trebarea pusă lui Dumitru Babeş, conductor de atelaje, de ce nu mer­ge să ajute la transport în brigada din Subpădure, ne-a răspuns că ..nici ei nu au venit la noi“. Iată cîtă lipsă de colaborare este între brigăzi, şi te mai miri de ce sunt aşa de rămaşi în urmă cu lucră­rile agricole. Slab este organizat şi transportul porumbului în contul obligaţiilor la fondul de stat. Pentru a ajuta coo­perativa agricolă din Cuştelnic în această problemă, de la S.M.A. Tîr­­năveni a fost scos din producţie un autocamion, şi trimis pentru cîteva REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Fiind o unitate mică, cooperativa agricolă de producţie din Laslău, în această toamnă, a fost lăsată mai ales la transportul produselor din cîmp să se descurce singură. Era şi firesc deoarece sfecla şi cartofii îi avea în cultură doar pe 30 ha fie­care iar porumbul pe alte 144 hec­tare. Dar iată că această încredere, acum în pragul iernii, se vede că nu a fost justificată. încă 80 tone de sfeclă se mai află pe cîmp, un­de din cauza terenului desfundat, de multe zile nu se mai face nimic. Culesul porumbului de pe ultimele 42 ha după cum ne spune preșe­dintele Dumitru Crainea, nu va fi terminat mai repede de săptămîna viitoare. Deocamdată principala preocupa­re aici la Laslău este culesul po­rumbului şi transportul ştiuleţilor din cîmp. La această acţiune, mier­curi 29 noiembrie, au fost antrenate 6 remorci şi un autocamion din care 3 remorci venite în ajutor de la C.A.P. Sîntioana. Din cauza te­renului desfundat, remorcile încăr­cate sunt tractate din tarla pînă la şosea de 2—3 tractoare. Pentru a se realiza o circulaţie rapidă măcar unde se poate, la Baza de recepţie din Bahnea, conducerea C.A.P. a trimis o echipă formată din Vintilă Eugen, Agristean Antonie și Jors Sa­bin care au descărcat operativ toate remorcile care au transportat po­rumbul aici. Un alt fapt pozitiv demn de con­semnat este și acela că în urmă cu R. NAZNE.VNU (Continuare în pag. a 3-a) MmmM toate yj&if; uv/rß va / sun sose Direcțiile pregătirii producţiei anului 1973 la Fabrica de conductoare; ■ Diversificarea și modernizarea ■ Economisirea fondurilor valutare Convorbire cu inginerul Ioan Chioreanu, șeful serviciului producție al Fabricii de conductoare din cadrul Electromureş — Plenara Comitetu­lui Central al P.C.R. din 20—21 noiembrie pune în­ faţa organizaţiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor sarcina pregătirii temeinice a bazei producţiei anului 1973. In ce direcţii prin­cipale v-aţi orientat pre­gătirile, ce s-­a între­prins şi se întreprin­de concret pentru fo­losirea deplină a între­gului potenţial al fa­bricii? Ing. loan Chioreanu: — Hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. au jalo­nat cîteva direcţii fun­damentale de acţiune pe care noi ni le-am în­suşit. In mod deosebit voi sublinia faptul că anul 1973 va însemna pentru noi realizarea unei producţii cu 100 milioane de lei mai ma­re decât în anul acesta. Accentul pregătirilor, pe care le-am început de mult, cade pe­ diversi­ficarea producției, ori­entarea spre produse cu un grad ridicat de com­plexitate, spre economi­sirea fondurilor valuta­re, dezvoltarea capaci­tăţilor de producţie. — Diversificarea cu­prinde întreaga fabri­caţie sau numai un sec­tor? — In anul 1973 vom realiza conductori elec­trici de forţă de 1 KV şi conductori pentru co­nexiuni. In acelaşi timp, creşte simţitor capacita­tea secţiei de cablaje auto. In vederea realizării acestor produse se află în lucru o maşină de cablat conductori de forţă şi cuptorul de re­coacere a sîrmei de cu­pru în flux continuu. Subliniez faptul că ne-am propus să asimi­lăm toate capetele ter­minale metalice ale ca­blajelor, adică circa 48 tipuri care pînă acum se aduceau din import. Deci, vom face o impor­tantă economie de fon­duri valutare prin efort propriu. Au fost asimilate ca­petele terminale şi cu­tiile terminale din ma­se plastice, în colabo­rare cu alte întreprin­deri din ţară. Un loc important în producţia anului 1973 îl ocupă diversificarea ga­mei cablajelor. Vom a­­sigura toate tipurile de cablaje auto pentru „Roman" Diesel, pentru toate tractoarele pe ca­re le produc Uzinele de tractoare Braşov şi pe care le exportă în zeci de ţări. In acelaşi timp, asigurăm cablaje­le electrice pentru toa­te produsele de folosin­ţă îndelungată din uzul casnic. — In plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 no­iembrie se pune un deo­sebit accent pe nomina­lizarea producţiei, pe temeinica pregătire a fabricaţiei. In ce stadiu vă aflaţi? — Suntem­ în stadii a­­vansate cu execuţia ma­şinii de cablat şi a cup­torului de recoacere a sîrmei de cupru. Tot prin autodotare se va executa un extruder bi­color pentru lărgirea gamei de cablaje auto. In cursul anului vii­tor ne propunem să în­zestrăm liniile de izo­lare a conductorilor cu o serie de aparate de măsură și control pen­tru­ încercarea la ten­siune pînă la 15.000 volţi, în­ flux continuu, măsurarea diametrului conductorilor în flux şi verificarea centricităţii. Ne organizăm astfel ca toate utilajele de izolat conductori să producă în 3 schimburi. De ase­menea, şi utilajele de trefilat şi liţat cupru vor lucra tot în 3 schim­buri. Potrivit progra­mului ne-am stabilit şi asupra grupei de pro­duse pe care o vom fa­brica. — A fost contractată producţia anului viitor. Sunt precis stabiliţi be­neficiarii? —­ Pînă în prezent s-au perfectat contracte pentru 77 la sută din producţia trimestrului I. Stăm însă slab cu con­tractarea producţiei des­tinate exportului. între­prinderea de comerţ ex­terior Maşiniimport nu ne-a asigurat din vre­me contractele, deci mi am putut defalca pro­ducţia pe toţi benefi­ciarii. — Intrucît baza fabri­caţiei este strîns legată de aprovizionare, Se cu­nosc precis cantităţile de materiale, sunt crea­te stocurile, cel puţin pentru prima lună a trimestrului I? — Aproape 80 la sută din materiale sunt con­tractate. In schimb vom întîmpina greutăţi cu polietilena întrucît Gru­pul industrial de petro­chimie Ploieşti nu a contractat cu noi poli­etilena. Funiile de cu­pru pentru conductori traşi nu sunt contractate cu Fabrica de materiale electroizolante Bucu­reşti.­­ Perfecţionarea teh­nologiilor joacă un rol important în ridicarea performanţelor tehnice ale produselor şi ridi­carea productivităţii muncii. Ce se întreprin­de în această direcţie? Ing. Ioan Chioreanu şi ing. Sandor Nicolae: — In cursul anului 1973 vom înlocui actualele maşini de lu­at cu altele realizate la noi prin autoutilare şi care au un asemenea randament incit înlocuiesc 2 ma­şini vechi. „Ne preocu­păm, de asemenea, re­marca inginerul Sándor, le realizarea transpor­tului pneumatic al ma­terialelor termoplastice şi de introducerea con­centratelor de culori. Pe această cale se va îmbunătăţi depozitarea materialelor şi recepţia lor. Ne preocupăm de problema livrării paleti­­zate şi containerizate chiar din hala de fabri­caţie. In hala de pro­ducţie a conductorilor se fac pregătiri pentru containerizare“. Am remarcat la co­lectivul fabricii preocu­parea pentru generaliza­rea sistemului de muncă în acord global, pentru formarea cadrelor prin ucenicie la locul de muncă. Se impune însă pentru încheierea pre­gătirilor să se impulsio­neze contractarea mate­riei prime și a materia­lelor termoplastice și a funiilor de cupru. GH. BARBULESCU Plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri a avut loc plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene Mu­reş a cooperativelor agricole de­ producţie. Pe lingă mem­brii şi membrii supleanţi ai con­siliului, la plenară au participat preşedinţii consiliilor populare co­munale, aparatul U.J.C.A.P., direc­torii întreprinderilor intercoopera­­tiste, staţiunilor pentru mecaniza­rea agriculturii, reprezentanţi ai Di­recţiei agricole judeţene, ai institu­ţiilor şi întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în agricultu­ra judeţului. La lucrările plenarei au luat parte tovarăşii Nicolae Ve­­reş, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid, Iosif Szász, şef de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid. Potrivit ordinei de zi adoptate, în cadrul plenarei au fost prezentate informări cu privire la îndeplinirea indicatorilor economico-financiari in cadrul cooperativelor agricole şi asociaţiilor intercooperatiste pe pri­mele 10 luni şi premisele realizării acestora pe anul în curs; realizarea programului judeţean de creştere a animalelor, situaţia producţiei zoo­tehnice pe 10 luni şi perspectivele îndeplinirii planului în acest sec­tor pînă la sfîrşitul anului; situaţia şi sarcinile privind lucrările cu­rente în agricultură. In cadrul plenarei s-a relevat faptul că, deşi în 1972 s-au obţinut realizări însemnate atît în produc­ţia vegetală cît şi in zootehnie, tre­buie depuse eforturi susţinute pen­tru a ridica activitatea agriculturii cooperatiste la nivelul cerinţelor ac­tuale, al sarcinilor trasate de par­tid privind dezvoltarea acestei im­portante ramuri a economiei noas­tre naţionale. In acest context s-a subliniat necesitatea terminării grab­nice a recoltării şi transportului produselor de pe cîmp în unităţile rămase în urmă, pentru ca în cel mai scurt timp Întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. Paralel cu gră­birea eliberării terenurilor, trebuie luate măsuri pentru executarea în ritm rapid­ a arăturilor de toamnă. Conducerile cooperativelor agricole şi ale asociaţiilor intercooperatiste trebuie să acorde o atenţie deose­bită asigurării bazei furajere, valo­rificării şi gospodăririi raţionale a tuturor resurselor de nutreţuri. Relevînd realizările obţinute în dezvoltarea zootehniei, participanţii la dezbateri au subliniat că trebuie depuse eforturi pentru creşterea rentabilităţii şi ridicarea producţiei animaliere în toate unităţile, pentru asigurarea integrală a efectivelor planificate, înfăptuirea şi depăşirea sarcinilor la producţia de carne şi lapte. In cadrul plenarei s-a subliniat, de asemenea, necesitatea pregătirii din timp şi in bune condiţiuni a producţiei anului viitor, atît în sec­torul vegetal cît şi în zootehnie, pentru ca sarcinile sporite pe 1973 să poată fi îndeplinite şi chiar de­păşite. Se îmbogăţeşte reţeaua cooperaţiei de consum Reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum din ju­deţul Mureş s-a îmbogăţit în acest an cu noi ma­gazine care dispun de raioane cu produse alimentare, industriale, prestaţii de servicii şi unităţi de alimen­taţie publică. La Gurghiu s-a dat în folosinţă un supermagazin cu autoservire, iar în comunele Bogata, Papiu Ilarian, Crăieşti au fost construite şi date în folosinţă magazine moderne cu bufete. In alte 12 lo­calităţi din judeţ­ şi-au început activitatea magazine mixte săteşti. Peste 80 de magazine existente au fost modernizate, urmîndu-se folosirea mai eficientă a spaţiilor comerciale şi specializarea lor pe produse. Dintre acestea 63 au fost dotate cu mobilier nou, a­­decvat introducerii unor metode moderne de deser­vire a populaţiei cum sunt autoservirea, expunerea deschisă a produselor, accesul direct al cumpărători­lor la raft, îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei de consum, prin introducerea de metode rapide de de­servire a populaţiei, cît şi buna aprovizionare a ma­gazinelor cu mărfuri agroalimentare şi industriale, a făcut ca unităţile cooperaţiei de consum mureşene să desfacă în perioada trecută din acest an mărfuri cu 40 milioane mai multe faţă de aceeaşi perioadă a a­­nului trecut. Cooperaţia de consum va cunoaşte în continuare o continuă dezvoltare şi modernizare. In prezent la Luduş, Gorneşti, Acrămuş, Ernei şi în alte localități din județ se află în construcție noi magazine. I­I I. I ...—— Prin consultarea largă a cumpărătorilor Consultarea largă a masei de cumpărători a deve­nit o metodă eficientă de fundamentare a sarcinilor de producţie de către numeroase unităţi producătoare de bunuri de consum. O experienţă pozitivă în acest sens a fost cîştigată de colectivul fabricii de confecţii „Tîrnava“ din municipiul Sighi­şoara, care şi-a făcut o practică în ultimii ani în a organiza periodic în diferite centre comerciale ale ţării expoziţii cu produse ce urmează a fi asimilate în producţie de serie. Cu asemenea prilejuri se soli­cită cumpărătorilor sugestii şi propuneri de care se ţine seama în alcătuirea nomenclatoarelor de produse ce urmează a fi fabricate. Pe baza unor asemenea consultări largi cu cumpărătorii, creatorii din fabrică au definitivat noile colecţii cu produse ce vor fi fa­bricate în prima parte a anu­lui viitor. Colecţiile cu­prind peste 300 de modele noi de cămăşi, pijamale şi alte articole de lenjerie pentru bărbaţi, la alcătuirea cărora s-a avut în vedere utilizarea unor ţesături noi, neşifonabile, într-o paletă largă de desene şi culori. Consultarea permanentă cu masa de cumpărători a făcut ca produsele fabricii sighişorene să fie mult so­licitate de comerţ. Numai în acest an, pe baza unor comenzi ferme, fabrica a livrat suplimentar pro­duse în valoare de peste 60 milioane lei, urmînd ca pînă la finele anului să se mai realizeze o producţie suplimentară de peste 30 milioane lei. irgu-Mur VEDERE DIN FRUMOSUL CARTI­ER TIRGUMUREŞEAN TUDOR VLADIMIRESCU

Next