Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)
1972-12-01 / nr. 284
OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P . R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢ ÎNFĂPTUIM HOTARIRILE PLENAREI C.C AL P.C.R. DIN 20-21 NOIEMBRIE 1972 SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Au îndeplinit planul anual 6 secţii de la S.M.A. Bahnea Ieri, şase secţii de mecanizare de la S.M.A. Bahnea au anunţat îndeplinirea planului anual de venituri. Printre acestea se numără secţia ce deserveşte cooperativa agricolă din Idrifaia, condusă de Bancsiko Andrei, care şi-a realizat planul în proporţie de 120 la sută. Dintre mecanizatorii secţiei cu cele mai bune rezultate la lucrările în cîmp s-au înscris loan Bruslea, Sándor Mihai, Székely Béla, loan Lup şi alţii. Cu realizări bune se înscriu şi secţiile de mecanizare ce deservesc C.A.P. Gogan (110 la sută), Corpisînmărtin (125 la sută) şi altele, în prezent mecanizatorii participă activ la transportul produselor din cîmp și la intensificarea arăturilor destinate culturilor de primăvară. Cooperativa „Metalul In ziua de 28 noiembrie, cooperativa „Metalul“ din Tg.-Mureş, printr-o telegramă trimisă redacţiei ne-a anunţat, cu satisfacţia datoriei împlinite, realizarea planului anual la producţia marfă. Fină la sfîrşitul anului se va realiza peste prevederi o producţie marfă în valoare de 3,8 milioane lei. Depăşirile din anul 1971 cumulate cu cele din acest an vor contribui ca în 1973 să se realizeze nivelul producţiei anului 1975. Succesele amintite, pe care meşteşugarii cooperativei le închină aniversării Republicii, se datoresc în bună parte rezultatelor deosebite obţinute de atelierele autoservice, televizoare şi lăcătuşerie. De asemenea la realizarea cincinalului înainte de termen va contribui lărgirea activităţii de deservire, a colaborării cu comerţul şi întreprinderile de stat, a lărgirii exportului, care în 1973 va spori cu 531 la sută față de 1972. U I SÎSS LUCRĂRI URGENTE PE OGOARE "Immuni produselor din cihip ■ mobile din Cooperativele agricole de producţie din zona oraşului Luduş grăbesc predarea porumbului la Baza de recepţie Lipsă de răspundere in folosirea mijloacelor de transport 80 tone de sfeclă pe cîmp, sub cerul liber 42 ha de porumb necules In aceste zile, pretutindeni pe ogoare se depun eforturi în vederea folosirii tuturor mijloacelor şi forţei de muncă pentru a se încheia cît mai operativ recoltarea porumbului de pe ultimele hectare şi scoaterea operativă a ştiuleţilor din :■imp. O asemenea preocupare ar trebui să fie și la cooperativa agricolă din Cuştelnic. Cu toate că aeastă unitate are în cultură porumbul doar pe 164 ha, cu tot timpul înaintat, încă recoltarea nu s-a încheiat. In brigada de la Subpădure, porumbul mai trebuie cules de pe încă 35 ha. Dacă la cules treaba „merge“ ceva mai bine, în schimb la transportul ştiuleţilor din cîmp cît şi la achitarea obligaţiilor la fondul de stat se acţionează deosebit de lent. Miercuri, de exemplu, am găsit multe atelaje nefolosite la transportul produselor din cîmp. La întrebarea pusă lui Dumitru Babeş, conductor de atelaje, de ce nu merge să ajute la transport în brigada din Subpădure, ne-a răspuns că ..nici ei nu au venit la noi“. Iată cîtă lipsă de colaborare este între brigăzi, şi te mai miri de ce sunt aşa de rămaşi în urmă cu lucrările agricole. Slab este organizat şi transportul porumbului în contul obligaţiilor la fondul de stat. Pentru a ajuta cooperativa agricolă din Cuştelnic în această problemă, de la S.M.A. Tîrnăveni a fost scos din producţie un autocamion, şi trimis pentru cîteva REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Fiind o unitate mică, cooperativa agricolă de producţie din Laslău, în această toamnă, a fost lăsată mai ales la transportul produselor din cîmp să se descurce singură. Era şi firesc deoarece sfecla şi cartofii îi avea în cultură doar pe 30 ha fiecare iar porumbul pe alte 144 hectare. Dar iată că această încredere, acum în pragul iernii, se vede că nu a fost justificată. încă 80 tone de sfeclă se mai află pe cîmp, unde din cauza terenului desfundat, de multe zile nu se mai face nimic. Culesul porumbului de pe ultimele 42 ha după cum ne spune președintele Dumitru Crainea, nu va fi terminat mai repede de săptămîna viitoare. Deocamdată principala preocupare aici la Laslău este culesul porumbului şi transportul ştiuleţilor din cîmp. La această acţiune, miercuri 29 noiembrie, au fost antrenate 6 remorci şi un autocamion din care 3 remorci venite în ajutor de la C.A.P. Sîntioana. Din cauza terenului desfundat, remorcile încărcate sunt tractate din tarla pînă la şosea de 2—3 tractoare. Pentru a se realiza o circulaţie rapidă măcar unde se poate, la Baza de recepţie din Bahnea, conducerea C.A.P. a trimis o echipă formată din Vintilă Eugen, Agristean Antonie și Jors Sabin care au descărcat operativ toate remorcile care au transportat porumbul aici. Un alt fapt pozitiv demn de consemnat este și acela că în urmă cu R. NAZNE.VNU (Continuare în pag. a 3-a) MmmM toate yj&if; uv/rß va / sun sose Direcțiile pregătirii producţiei anului 1973 la Fabrica de conductoare; ■ Diversificarea și modernizarea ■ Economisirea fondurilor valutare Convorbire cu inginerul Ioan Chioreanu, șeful serviciului producție al Fabricii de conductoare din cadrul Electromureş — Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 20—21 noiembrie pune în faţa organizaţiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor sarcina pregătirii temeinice a bazei producţiei anului 1973. In ce direcţii principale v-aţi orientat pregătirile, ce s-a întreprins şi se întreprinde concret pentru folosirea deplină a întregului potenţial al fabricii? Ing. loan Chioreanu: — Hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. au jalonat cîteva direcţii fundamentale de acţiune pe care noi ni le-am însuşit. In mod deosebit voi sublinia faptul că anul 1973 va însemna pentru noi realizarea unei producţii cu 100 milioane de lei mai mare decât în anul acesta. Accentul pregătirilor, pe care le-am început de mult, cade pe diversificarea producției, orientarea spre produse cu un grad ridicat de complexitate, spre economisirea fondurilor valutare, dezvoltarea capacităţilor de producţie. — Diversificarea cuprinde întreaga fabricaţie sau numai un sector? — In anul 1973 vom realiza conductori electrici de forţă de 1 KV şi conductori pentru conexiuni. In acelaşi timp, creşte simţitor capacitatea secţiei de cablaje auto. In vederea realizării acestor produse se află în lucru o maşină de cablat conductori de forţă şi cuptorul de recoacere a sîrmei de cupru în flux continuu. Subliniez faptul că ne-am propus să asimilăm toate capetele terminale metalice ale cablajelor, adică circa 48 tipuri care pînă acum se aduceau din import. Deci, vom face o importantă economie de fonduri valutare prin efort propriu. Au fost asimilate capetele terminale şi cutiile terminale din mase plastice, în colaborare cu alte întreprinderi din ţară. Un loc important în producţia anului 1973 îl ocupă diversificarea gamei cablajelor. Vom asigura toate tipurile de cablaje auto pentru „Roman" Diesel, pentru toate tractoarele pe care le produc Uzinele de tractoare Braşov şi pe care le exportă în zeci de ţări. In acelaşi timp, asigurăm cablajele electrice pentru toate produsele de folosinţă îndelungată din uzul casnic. — In plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie se pune un deosebit accent pe nominalizarea producţiei, pe temeinica pregătire a fabricaţiei. In ce stadiu vă aflaţi? — Suntem în stadii avansate cu execuţia maşinii de cablat şi a cuptorului de recoacere a sîrmei de cupru. Tot prin autodotare se va executa un extruder bicolor pentru lărgirea gamei de cablaje auto. In cursul anului viitor ne propunem să înzestrăm liniile de izolare a conductorilor cu o serie de aparate de măsură și control pentru încercarea la tensiune pînă la 15.000 volţi, în flux continuu, măsurarea diametrului conductorilor în flux şi verificarea centricităţii. Ne organizăm astfel ca toate utilajele de izolat conductori să producă în 3 schimburi. De asemenea, şi utilajele de trefilat şi liţat cupru vor lucra tot în 3 schimburi. Potrivit programului ne-am stabilit şi asupra grupei de produse pe care o vom fabrica. — A fost contractată producţia anului viitor. Sunt precis stabiliţi beneficiarii? — Pînă în prezent s-au perfectat contracte pentru 77 la sută din producţia trimestrului I. Stăm însă slab cu contractarea producţiei destinate exportului. întreprinderea de comerţ exterior Maşiniimport nu ne-a asigurat din vreme contractele, deci mi am putut defalca producţia pe toţi beneficiarii. — Intrucît baza fabricaţiei este strîns legată de aprovizionare, Se cunosc precis cantităţile de materiale, sunt create stocurile, cel puţin pentru prima lună a trimestrului I? — Aproape 80 la sută din materiale sunt contractate. In schimb vom întîmpina greutăţi cu polietilena întrucît Grupul industrial de petrochimie Ploieşti nu a contractat cu noi polietilena. Funiile de cupru pentru conductori traşi nu sunt contractate cu Fabrica de materiale electroizolante Bucureşti. Perfecţionarea tehnologiilor joacă un rol important în ridicarea performanţelor tehnice ale produselor şi ridicarea productivităţii muncii. Ce se întreprinde în această direcţie? Ing. Ioan Chioreanu şi ing. Sandor Nicolae: — In cursul anului 1973 vom înlocui actualele maşini de luat cu altele realizate la noi prin autoutilare şi care au un asemenea randament incit înlocuiesc 2 maşini vechi. „Ne preocupăm, de asemenea, remarca inginerul Sándor, le realizarea transportului pneumatic al materialelor termoplastice şi de introducerea concentratelor de culori. Pe această cale se va îmbunătăţi depozitarea materialelor şi recepţia lor. Ne preocupăm de problema livrării paletizate şi containerizate chiar din hala de fabricaţie. In hala de producţie a conductorilor se fac pregătiri pentru containerizare“. Am remarcat la colectivul fabricii preocuparea pentru generalizarea sistemului de muncă în acord global, pentru formarea cadrelor prin ucenicie la locul de muncă. Se impune însă pentru încheierea pregătirilor să se impulsioneze contractarea materiei prime și a materialelor termoplastice și a funiilor de cupru. GH. BARBULESCU Plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri a avut loc plenara lărgită a Consiliului Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor agricole de producţie. Pe lingă membrii şi membrii supleanţi ai consiliului, la plenară au participat preşedinţii consiliilor populare comunale, aparatul U.J.C.A.P., directorii întreprinderilor intercooperatiste, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, reprezentanţi ai Direcţiei agricole judeţene, ai instituţiilor şi întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în agricultura judeţului. La lucrările plenarei au luat parte tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean de partid, Iosif Szász, şef de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid. Potrivit ordinei de zi adoptate, în cadrul plenarei au fost prezentate informări cu privire la îndeplinirea indicatorilor economico-financiari in cadrul cooperativelor agricole şi asociaţiilor intercooperatiste pe primele 10 luni şi premisele realizării acestora pe anul în curs; realizarea programului judeţean de creştere a animalelor, situaţia producţiei zootehnice pe 10 luni şi perspectivele îndeplinirii planului în acest sector pînă la sfîrşitul anului; situaţia şi sarcinile privind lucrările curente în agricultură. In cadrul plenarei s-a relevat faptul că, deşi în 1972 s-au obţinut realizări însemnate atît în producţia vegetală cît şi in zootehnie, trebuie depuse eforturi susţinute pentru a ridica activitatea agriculturii cooperatiste la nivelul cerinţelor actuale, al sarcinilor trasate de partid privind dezvoltarea acestei importante ramuri a economiei noastre naţionale. In acest context s-a subliniat necesitatea terminării grabnice a recoltării şi transportului produselor de pe cîmp în unităţile rămase în urmă, pentru ca în cel mai scurt timp Întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. Paralel cu grăbirea eliberării terenurilor, trebuie luate măsuri pentru executarea în ritm rapid a arăturilor de toamnă. Conducerile cooperativelor agricole şi ale asociaţiilor intercooperatiste trebuie să acorde o atenţie deosebită asigurării bazei furajere, valorificării şi gospodăririi raţionale a tuturor resurselor de nutreţuri. Relevînd realizările obţinute în dezvoltarea zootehniei, participanţii la dezbateri au subliniat că trebuie depuse eforturi pentru creşterea rentabilităţii şi ridicarea producţiei animaliere în toate unităţile, pentru asigurarea integrală a efectivelor planificate, înfăptuirea şi depăşirea sarcinilor la producţia de carne şi lapte. In cadrul plenarei s-a subliniat, de asemenea, necesitatea pregătirii din timp şi in bune condiţiuni a producţiei anului viitor, atît în sectorul vegetal cît şi în zootehnie, pentru ca sarcinile sporite pe 1973 să poată fi îndeplinite şi chiar depăşite. Se îmbogăţeşte reţeaua cooperaţiei de consum Reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum din judeţul Mureş s-a îmbogăţit în acest an cu noi magazine care dispun de raioane cu produse alimentare, industriale, prestaţii de servicii şi unităţi de alimentaţie publică. La Gurghiu s-a dat în folosinţă un supermagazin cu autoservire, iar în comunele Bogata, Papiu Ilarian, Crăieşti au fost construite şi date în folosinţă magazine moderne cu bufete. In alte 12 localităţi din judeţ şi-au început activitatea magazine mixte săteşti. Peste 80 de magazine existente au fost modernizate, urmîndu-se folosirea mai eficientă a spaţiilor comerciale şi specializarea lor pe produse. Dintre acestea 63 au fost dotate cu mobilier nou, adecvat introducerii unor metode moderne de deservire a populaţiei cum sunt autoservirea, expunerea deschisă a produselor, accesul direct al cumpărătorilor la raft, îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei de consum, prin introducerea de metode rapide de deservire a populaţiei, cît şi buna aprovizionare a magazinelor cu mărfuri agroalimentare şi industriale, a făcut ca unităţile cooperaţiei de consum mureşene să desfacă în perioada trecută din acest an mărfuri cu 40 milioane mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cooperaţia de consum va cunoaşte în continuare o continuă dezvoltare şi modernizare. In prezent la Luduş, Gorneşti, Acrămuş, Ernei şi în alte localități din județ se află în construcție noi magazine. II I. I ...—— Prin consultarea largă a cumpărătorilor Consultarea largă a masei de cumpărători a devenit o metodă eficientă de fundamentare a sarcinilor de producţie de către numeroase unităţi producătoare de bunuri de consum. O experienţă pozitivă în acest sens a fost cîştigată de colectivul fabricii de confecţii „Tîrnava“ din municipiul Sighişoara, care şi-a făcut o practică în ultimii ani în a organiza periodic în diferite centre comerciale ale ţării expoziţii cu produse ce urmează a fi asimilate în producţie de serie. Cu asemenea prilejuri se solicită cumpărătorilor sugestii şi propuneri de care se ţine seama în alcătuirea nomenclatoarelor de produse ce urmează a fi fabricate. Pe baza unor asemenea consultări largi cu cumpărătorii, creatorii din fabrică au definitivat noile colecţii cu produse ce vor fi fabricate în prima parte a anului viitor. Colecţiile cuprind peste 300 de modele noi de cămăşi, pijamale şi alte articole de lenjerie pentru bărbaţi, la alcătuirea cărora s-a avut în vedere utilizarea unor ţesături noi, neşifonabile, într-o paletă largă de desene şi culori. Consultarea permanentă cu masa de cumpărători a făcut ca produsele fabricii sighişorene să fie mult solicitate de comerţ. Numai în acest an, pe baza unor comenzi ferme, fabrica a livrat suplimentar produse în valoare de peste 60 milioane lei, urmînd ca pînă la finele anului să se mai realizeze o producţie suplimentară de peste 30 milioane lei. irgu-Mur VEDERE DIN FRUMOSUL CARTIER TIRGUMUREŞEAN TUDOR VLADIMIRESCU