Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)
1972-12-01 / nr. 284
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE e la căminul cultural din o activitate vie şi permanentă Aniversarea Republicii este un eveniment de o deosebită importanţă in viaţa poporului nostru, în cinstea căruia toate instituţiile culturale din judeţ au datoria să organizeze manifestări artistice şi educative, cu un conţinut bogat şi variat, care să polarizeze atenţia şi preocupările tuturor oamenilor muncii din fiecare localitate. Ele trebuie organizate intr-un asemenea mod incit să-şi dovedească pe deplin eficienţa, să aducă în dezbatere o arie problematică atotcuprinzătoare din toate domeniile: politic, ideologic, economic, educativ, să stimuleze avîntul creator al sutelor şi miilor de artişti amatori din judeţ. La căminul cultural din comuna Batoş am întîlnit o activitate , capabilă să răspundă într-o mare măsură acestor deziderate majore. Deşi, practic, întreaga intelectualitate a fost mobilizată în campania agricolă, unii în activitatea productivă propriu-zisă, alţii — în special cadrele didactice — prin informări politice, discuţii la locul de muncă, activitatea la căminul cultural n-a stagnat, cunoscînd, mai ales în ultima vreme, un reviriment remarcabil. Astfel în luna noiembrie s-a desfăşurat un interesant jurnal, vorbit intitulat „Politica P.C.R. în problema naţională", susţinut de prof. Traian Togan, directorul Şcolii generale, dr. Maksai Iosif, Szabó Ştefan, învăţător şi prof. Aurelia Sămărghitan, care au subliniat în cuvîntul lor frăţia în muncă şi în viaţa de fiecare zi dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, referindu-se la unele aspecte concrete din viaţa locuitorilor comunei. Deosebit de interesantă şi utilă a fost discuţia „Munca în societatea socialistă“, care de asemenea a îmbrăcat aspecte concrete, desprinse din activitatea tineretului din comună, luîndu-se exemple atît de tineri harnici, conştiincioşi, care fac cinste comunei, cit şi de unele abateri de la principiile normei comuniste, ca cele săvîrşite de tînărul Ioan Bogdan, condamnat în mai multe rînduri pentru parazitism social şi furturi din avutul personal al cetăţenilor. Din agenda manifestărilor dedicate evenimentului de la 30 Decembrie nu lipsesc nici cele legate de activitatea brigăzii ştiinţifice, nici cele care au ca obiectiv popularizarea realizărilor obţinute în anii Republicii, de locuitorii comunei, concretizate prin concursul„Cine ştie, cîştigă“, intitulat „Ce ştim despre satul nostru“, ce va avea loc în ziua de 27 decembrie. Formaţiile artistice vor fi prezente şi elevi pe scena căminului cultural în cadrul unor programe artistice adecvate dintre care menţionăm cele pregătite de formaţiile de teatru în limba româncă ca şi în limba maghiară, cu piesele „Comedie cu olteni" de Gheorghe Vlad, „Tunelul“ de Mihail Davidoglu, inspirată din activitatea comuniştilor din ilegalitate şi respectiv. „Pasărea cîntătoare“ de Tamasi Aron, în ziua de 30 Decembrie, spectatorii vor putea viziona un spectacol la care vor fi prezente toate formaţiile artistice din comună, în cadrul căruia va fi prezentat montajul literar-muzical „Te cvit, Românie socialistă“ precum şi suitele de dansuri populare româneşti şi germane aflate în cursde pregătire. Fie şi din simpla înşiruire ai acestor date, reiese că la ţăminul cultural din comuna Batoş se desfăşoară o activitate febrilă, menită să contribuie la lărgirea orizontului cultural-artistic al locuitorilor comunei, să aducă un preţios omagiu apropiatei sărbători a proclamării Republicii. Rămîne de datoria conducerii căminului cultural ca aceste manifestări să devină şi în viitor prezenţe permanente, să se îmbogăţească continuu, pentru ca cetăţenii comunei să-şi facă un obicei statornic şi permanent de fi prezenţi în sala căminului cultural. ION CIURDARU Sesiunea Filiala Mureş a Societăţii de Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România organizează o amplă sesiune ştiinţifică ce se va desfăşura duminică, 3 decembrie, ora 10, la Tg.-Mureş, în str. Nicolae Iorga nr. 1. Sesiunea va avea loc concomitent pe trei secţii. în sala nr. 104 vor fi prezentate comunicările: Zorela Bogdan — La relation Nature — métaphysique. Le sentiment de la nature dans les Contemplations de V. Hugo; Sienerth Ştefan — Aufgehobene Tradition: Die Lyrik des E. Schullerus; Ajtaj Ileana — La negation verbale en franţais contemporain. ín sala nr. 100, vor fi prezentate comunicările: Vasile Cigher — Dizortografia şcolară; Cornel Sâmpălean — Cuprivire la predarea locuţiunilor; Alexandru Toşa — Exoteric şi acromatic; Ceuşean Radu Maria — Poemul liric în proză, în sala nr. 10, vor fi prezentate comunicările: Gabriela Bogdan —■ Aspecte ale problematizării în cadrul orelor de limbă şi literatură la clasele V—X; Serafim Duicu — Vladimir Streinu şi himera poeziei; Ion Sabău — Din folclorul literar al Cîmpiei Transilvaniei: producţii poetice lirico-narative ale emigranţilor; Sanda Veris — Parnasianismul —• structură a contopirii. Concert de cameră în organizarea Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş va avea loc vineri, 1 decembrie, la ora 20, în sala mică a Palatului culturii, un concert de muzică de cameră. Soliştii concertului vor fi Papp ■ Toth Maria (soprană), Könnyű Sándor (vioară), Hamza Magda şi Papp Dániel (pian), care vor interpreta sonate şi lieduri de Beethoven, Schumann, Enescu, Bartók şi compozitorul târgumureşean Kozma Matei. Cinema VINERI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Călăreţii. Select. Mesagerul. Progresul! Provincialii. Tineretului. Lumea animalelor. Unirea. Pantoful Cenuşăresei. SIGHIŞOARA — Lumina. Fuga (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra. Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului republicii. SARMAŞU — Popular: Cromwell. REGHIN — Patria: Doamna şi vagabondul. Victoria: Inima e un vînător singuratic. TÎRNAVENI — Melodia: Drum în penumbră. SOVATA — Doina: Naufragiaţi în spaţiu. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Oraşul visurilor. FÎNTÎNELE — Patria: Locotenentul Bullitt. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Osceola. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Nu pot trăi fără muzică. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Albă ca Zăpada, secţia română, ora 16: Scufiţa Roşie. Televiziune 9,00 — Telex: 9,05 — Teleenciclopedia; 9,50 — Virtuozi şi instrumente. Toni Iordache la ţambal; 10,00 — Curs de limbă germană; 10,30 — Comentariu la 40 de steme. Judeţul Maramureş; 10,50 — Revista literară TV; 11,20 — Film artistic: „Rolul“ — producţie a studiourilor poloneze; 11,50 — Muzică populară; 12,00 — Teleglob: Kozara; 12,20 - Selecţiuni din „Promenada duminicală“: 12,45 — Telejurnal; 15.00 — Tenis: „Turneul campionilor“, înregistrare; 16,30 — Teleşcoală. Fizică, literatură română; 17,30 — Curs de limbă engleză; 18.00 — Atenţie la ... neatenţie. Jurnal de protecţia muncii; 18,30 — Tragerea Loto; 18,40 — Muzică populară; 18,50 — Teleconferinţă de presă; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal. În cinstea aniversării Republicii — cronica marii întreceri; 20,00 —Reflector; 20,15 — Film artistic: Omicron (producţie italiană distinsă cu „Palmette d’or“ la Festivalul filmului comic de la Bordighera ( 1964); 21,45 — Universitatea TV; 22,20— Imagini din Republica Africa Centrală; 22,30 — 24 de ore; 22,45 — Tenis: „Turneul campionilor“. Transmisiune directă de la Barcelona. Radio Tg.-Mureş SÎMBÂTA, 2 DECEMBRIE In limba română: 6,30—7: Orizont economic. Varietăţi muzicale. 16,30—18: Cronica actualităţii. La microfon formaţiile „Mondial“ şi „Phoenix“. Profiluri contemporane. Doine şi jocuri populare. Magazin radio, în limba maghiară: 6—6,30. Prin lăcaşurile de cultură. Muzică uşoară. 18—19.30: Cronica actualităţii. Cum vorbim? Ne întîlnim sîmbătă. Jocuri populare. AGENDĂ 80 de ani de la naștere Cezar Petrescu Când în 1937 E. Lovinescu îl alinia pe Cezar Petrescu sămănătorismului pe motiv că am găsi în literatura lui „poezia amintirii și a regretului", marele critic săvîrşea un gest numai pe jumătate adevărat. E drept că scrisul de început al lui Cezar Petrescu vine cu o tematică sadoveniană, fapt pentru care „Scrisorile unui răzeş“ (1922) au şi fost primite cu multă căldură de un public conformat sămănătorist. Axate pe tema dezrădăcinării, a reîntoarcerii la glie, la stările de lucru patriarhale, povestirile lui Cezar Petrescu aduc o soluţie de ordin sufletesc pentru marea nemulţumire a întregii generaţii. Prin această viziune se produce în fond o răsturnare a iluziilor sămănătoriste despre tihna paradisiacă a satului văzut tradiţional. Experienţa lui de gazetar îi facilitează o abordare realistă a vieţii satului. Descompunerea tihnei patriarhale este o trăsătură definitorie pentru „Drumul cu plopi“, cel de al doilea ciclu de nuvele al prozatorului. Se poate spune, fără nici o exagerare, că acest volum e o replică polemică, prin mijlocirea destinelor umane, dată imaginii idilice sămănătoriste asupra satului, reminiscenţa modalităţii descoperindu-se doar într-un anume regret după patriarhalitatea care s-a dus. In rest, totul este critică socială la modul cel mai direct. De altfel, însuşi scriitorul va mărtursi în 1929 că primele sale volume, „pînă la romanul întunecare, inclusiv acest roman, n-au fost altceva decît lichidarea acestui proces de degajare... Cu Scrisorile unui răzeş a început pentru mină lichidarea semănătorismului...“ Chiar dacă nu definitiv, note sămănătoriste puţind fi detectate şi în „Apostol“, şi în „Oraş patriarhal“, şi în ..1907“, eliberarea scriitorului se produce totuşi. Un rol de seamă în acest proces îl are războiul. Iluzia unui război purificator îl va înşela şi pe el, ziaristul atît de bine orientat în conflictele de epocă. într-o scrisoare din 1930 scriitorul arăta că toate operele sale din prima perioadă sunt un ecou al participării sale la „drama generaţiei care a aşteptat de la război o purificare morală şi o justă valorificare a umanităţii şi cu disperare a văzut că nimic nu s-a schimbat în lume“. Este, în .«fond, înşelarea lui Radu Comşa din „întunecare“, romanul cel mai de seamă al său şi unul dintre cele mai realizate romane de război din literatura noasttră întreagă. Otomanul însemna un mare succes al autorului, care înfăptuia, pentru prima dată în anii de după primul război mondial, o secţiune transversală şi longitudinală în societatea românească, aducînd pe masa disecţiei cîteva din marile ei probleme şi construind cîteva tipuri reprezentative. Scriitorul a găsit cu greu un editor pentru romanul său, datorită celor peste 800 de pagini de text, propuse spre publicare toate la un loc. Era cel mai lung roman din cite apăruseră pînă atunci, toatecelelalte de dimensiuni asemănătoare fiind publicate in volume succesive. Autorul era un scriitor de largă respiraţie şi din lecţia „întunecării“ va trage concluzii. Astfel, îşi va concepe opera pe cicluri care urmau să aibă continuitate nu în subiect ori în destinul personajelor, ci înproblematica socială. El afirmă în 1929 intenţia unui ciclu de romane, în felul balzacian ori zollist, dar şi în felul lui Paul Morand, care avea să fie numit de el „Cronica românească a secolului XX“. Aceasta urma să fie alcătuită dintr-o serie, deromane „menite să înfăţişeze aspectele vieţii româneşti contemporane, stăruind nu asupra problemelor sociale .... cît asupra analizei şi conflictelor psihologice“. Acestora le-ar urma un roman „din atmosfera atît de pitorească, necunoscută şi dramatică a regiunilor petrolifere“, apoi „un roman al moravurilor politice“, unu al „moravurilor de presă“ altul „al vieţii provinciale“ şi altul „al căsătoriei“. Totul ar fi trebuit să însumeze 15— 20 de romane. ......unele de investigaţie orizontală în realităţile şi procesele sociale, altele de investigaţie verticală, în realităţile şi în procesele psihologice ale individului“. Din această cronică ar face parte: „întunecare“, „Plecat fără adresă“, „Simfonia fantastică“, „Calea Victoriei“, „Comoara regelui Dromichet“, „Baletul mecanic“ urmate de: „Oraş patriarhal“, „Apostol“, „Aurul negru“, „Duminica orbului“, „Cheia visurilor“, „1907“, „Ochii strigoiului“, „Carlton“ şi de cîteva proiecte nerealizate: „Catoblepas“, „Cadavrul“,, , Madala“, „Căpitanul Hartular“, „Sosit fără adresă“, „Taina a şasea“ ş a. Neîncadrate în ciclu, ci simple amuzamente erau: „Greta Garbo“, „La Paradis general“, „Nepoata hatmanului Toma“, „Floare de agave“ precum şi proiectatele: „Excelenţa sa domnul ministru“ şi „Pămîntul, marele cotidian independent“. Planul acestui edificiu era în adevăr uriaş. Autorul nu s-a putut ţine de el, cu toată puterea lui, remarcată de Călinescu, de a face literatură din orice. Un anume spirit comercial l-a dus pe Cezar Petrescu la revărsări uriaşe de cuvinte, pe întinderi mari în spaţiu, la belşug şi în acelaşi timp la risipă, uneori la o lipsă totală de compoziţie. O mare forţă creatoare este minată de tot atît de mari defecte. Lipsită de sondarea în adîncime a sufletului omenesc, această operă, lovită de o inflaţie, verbală cade tot mai mult în desuetudine şi face direputor,pareg ,un scriitor din celălalt veac. ’ Curgerea timpului îi e defavorabilă tocmai prin lipsa de concentrare, prin haina mult prea largă pentru un trup subţirel. Dar oricum, cel puţin cu „întunecare“ şi cu alte cîteva romane de-ale sale Cezar Petrescu marchează o treaptă importantă în evoluţia romanului românesc. SERAFIM DUICU Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de minus 1 grad. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi rece, cu cerul variabil. Vînt slab din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 2 grade, maximele între 3—7 grade. Dimineaţa izolat ceaţă. O carte pe săptămînă: 33ZILELE și de RADU CIOBANU , începînd cu acest număr al cotidianului „Steaua roșie“ îmi revine deosebita plăcere de a prezenta cititorilor, săptămînal, printr-o scurtă recenzie, o operă beletristică din literatura română contemporană, operă care prin ansamblul ei să se distanţeze valoric de numeroasele nume şi titluri ce apar permanent în librărie. Sper ca astfel, încetul cu încetul, să antrenez pe cititorii devotaţi ai cotidianului, şi ştiu că aceştia sînt foarte mulţi, să citească o carte pe săptămînă odată cu mine. Referindu-mă la cititorii cotidianului care m-ar putea urma în această temerară dar atît de cu folos întreprindere mă gîndesc la toți cei care, indiferent de vîrstă, de profesie sau de preocupare, au ajuns să simtă ca pe al lor gindul bătrîniului cronicar Miron Costin care, acum trei secole, scria că „nu iaste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decît cetitul cărţilor“. Dintre cărţile apărute în ultima săptămînă în librărie mă opresc astăzi asupra romanului fostului meu coleg de facultate şi bun amic, profesorul de limba română de la un liceu din Hunedoara, Radu Ciobanu — „Zilele“ Pentru autor această operă este a treia carte publicată, după un volum de nuvele trecut anonim, ,,După-amiaza bătrînului domn“, şi după un roman, „Crepuscul“, lucrare de certă valoare, deţinătoare de altfel a unuia dintre premiile pentru proză acordate pe 1971 de Uniunea Scriitorilor din R.S. România. Dacă primul roman îşi propunea să surprindă prin intermediul unei vechi familii ardelene apusul, crepusculul unei epoci şi al unei clase şi deci implicit procesul de zămislire al unor vremuri noi, al doilea roman are cu totul altă problematică, altă atmosferă. Cartea este, aşa cum se spune cu o binecunoscută formulă, o lucrare inspirată din stricta actualitate. Oamenii ei sînt cîţiva intelectuali dintr-un orăşel de provincie, staţiune balneoclimaterică, profesori de liceu, medici, personal medical, jurişti, scriitori ,eievi, artişti veleitari de la „Casa de cultură“ etc. Pentru cititorul care urmăreşte în orice carte citită doar „story“-ul, subiectul, întîmplările, lucrarea lui Radu Ciobanu oferă suficiente prilejuri de satisfacţie căci personajele, deşi trăiesc într-un orăşel liniştit, unele avînd de altfel permanent nostalgia marilor, oraşe, trepidante, totuşi treptat toate sunt antrenate într-un conflict acut ce determină în final o tragedie dureroasă, apăsătoare. Un cititor avizat găseşte în cartea lui Radu Ciobanu, dincolo de aparenţe, o carte de atmosferă şi o meditaţie îndelungă asupra destinului unor oameni ai zilelor noastre. Axul întregii cărţi îl constituie ideea trecerii implacabile a timpului, (de aici şi titlul ei — „Zilele“) a acestui timp care nu iartă pe nimeni, a acestui timp care ne aduce uneori nenorocirea dar şi puterea de a o depăşi, de a ne vindeca, a timpului care nui poate fi învins decît de cei care nu-l lasă să treacă zadarnic şi îl materializează în ceva zidit trudnic cu mina sau cu mintea lor. Spuneam mai înainte că romanul lui Radu Ciobanu este în egală măsură şi o carte de atmosferă. De fapt realizarea unei anume atmosfere, a unui anumit climat spiritual, este una dintre reuşitele constante ale autorului. în această carte romancierul reuşeşte să contureze treptat atmosfera unui orăşel ce aminteşte parcă de tîrgurile de provincie ale lui Sadoveanu, de „locurile unde nu se întîmplă nimic“. Polemizînd în subtext cu o asemenea părere, cartea ne demonstrează că în astfel de orăşele trăiesc oameni a căror viaţă e departe de monotonia aparentă, oameni care muncesc, speră, sînt fericiţi sau trăiesc încercări dureroase. Spiritului corosiv al autorului nu-i scapă însă anumite defecte omeneşti ca: meschinăria, înclinarea spre bîrfă, aroganţă, apatia, vulgaritatea etc. Căci autorul cărţii face parte, poate involuntar, din categoria scriitorilor moralişti pe care i-a dat literaturii noastre mai ales Ardealul. După impresia mea Radu Ciobanu este un scriitor minuţios, pedant chiar, un bun meşteşugar ce-şi lucrează cu grijă în filigran fin aproape toate personajele, cele mai viabile, deşi nu de prim plan, rămînînd figurile de bătrîni intelectuali ardeleni plini de tabieturi în comportament, cu o exprimare protocolară, uşor pitorească, dialectală (mă refer de pildă la bătrînul scriitor Caius Popp). Dacă acest roman al lui Radu Ciobanu nu se ridică la înălţimea cărţii precedente, el îmi întăreşte totuşi convingerea că autorul este un scriitor matur, grav, care observă cu atenţie lumea din jur şi-i caută cu perseverenţă semnificaţiile, sensurile dincolo de aparenţe, în perspectiva timpului, a istoriei. Tocmai de aceea întrevăd în Radu Ciobanu un scriitor cu un larg şi constant succes la publicul cititor. AUGUSTINA PĂUN Ţesătoria de mătase Sighişoara str. N. Titulescu nr. 8 angajeaza PRIN TRANSFER IN INTERESUL SERVICIULUI un tehnician principal proiectant in specialitatea construcţii maşini, cu respectarea prevederilor H.C.M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971. Informaţii la telefon 16-10 serviciul salarizare. . E. Tîrgu-Mureş şantierul construcţii-montaj angajează MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU CALIFICARE PRIN CURS DE GR. I. IN MESERIA DE ELECTRICIAN. Condiţii: — candidaţii să aibă 8 (7) clase, — stagiu militar satisfăcut şi — domiciliul în judeţul Mureş Lămuriri suplimentare la serviciul personal — Tg.-Mureș str. Elba nr. 3 .— Telefon: 1.42.11. In atenţia locatarilor din blocuri: AVÎND ÎN VEDERE GREUTĂȚILE ALIMENTARII CU APA A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE CENTRALA, Direcţiunea I.L.P. aduce la cunoştinţa locatarilor că este interzisă folosirea apei din sistemul de încălzire, fiindcă pierderile de apă din sistem, atrag după sine defectarea sistemului de încălzire și totodată este periculos și din punct de vedere igienic. „Decada cărţii româneşti'' „Decada cărţii româneşti“ se desfăşoară anul acesta în perioada 1—10 decembrie sub egida Anului Internaţional al Cărţii şi este închinată celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Cu prilejul deschiderii decadei, astăzi, la ora 11, în holiul cinematografului „Arta“ din Tg.-Mureş, va avea loc vernisajul „Expoziţiei de carte“ organizate de Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Centrul de librării din Tg.-Mureş, Biblioteca municipală. Expoziţia va fi deschisă pe parcursul întregii decade, perioadă în care tot la cinematograful „Arta“ va funcționa şi un stand de carte cu vînzare. de Expoziţie arta plastică medicilor în cinstea aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, comitetul sindicatului de la Institutul de medicină şi farmacie şi Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş organizează o expoziţie de artă plastică a medicilor din municipiu. Vernisajul expoziţiei va avea loc în ziua de 2 decembrie, la ora 18, în holul de la etajul al doilea al Casei de cultură a sindicatelor din localitate. Seară culturaldistractiva pentru tineret Scena sălii de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş va găzdui sîmbătă, 2 decembrie, o seară cultural-educativă şi distractivă dedicată tinerilor muncitori de la Iprofil „23 August“. La programul artistic — recitări, scenete vesele, cîntece şi jocuri populare etc. — îşi vor da concursul formaţiile de amatori ale întreprinderii precum şi ale Casei de cultură. Tragerea excepțională LOTO din 5 decembrie 1972 ATRIBUIE IN NUMĂR NELIMITAT CÎȘTIGURI IN BANI DE VALOARE FIXA de 25.000 lei, 10.000 lei etc. CÎȘTIGURI IN BANI DE VALOARE VARIABILA, AUTOTURISME : Dacia 1300 șiDacia 1100. Se efectuează 4 extrageri. Se extrag în total 29 de numere. Se atribuie 9 categorii de cîștiguri. Banca pentru agricultură şi industrie alimentară, filialele LUDUŞ şi SIGHIŞOARA ANGAJEAZA PRIN CONCURS inspectori pentru serviciul de credite Condiţii de angajare conform H.C.M. 914 1968 si Legii nr. 12 1972. Studii superioare sau vechime în munci economice de 8 ani pentru studii medii de specialitate. întreprinderea industrială „Prodcomplex“ TÂRGU MUREŞ, str. Arany János nr. 18 PUNE LA DISPOZIŢIA CUMPĂRĂTORILOR ŞI CONSUMATORILOR sticlă geam de 2 mm DE ASEMENEA EXECUTA pentru unităţile agricole, geamuri destinate serelor, răsadniţelor, ochiuri geam pentru grajduri etc., de diverse dimensiuni. Doritorii se pot prezenta cu comandă fermă la adresa secției oglinda sau la telefon nr. 1.41.69. Combinatul de îngrășăminte azotoase Tg.-Mureș, angajează prin concurs — un tehnician șef de garaj auto încadrarea conform Legii nr. 12/1971. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968 Concursul are loc la sediul combinatului în data de 05.12.1972.