Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)

1972-12-01 / nr. 284

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE e la căminul cultural din o activitate vie şi permanentă Aniversarea Republicii este un eveniment de o deosebită impor­tanţă in viaţa poporului nostru, în cinstea căruia toate instituţiile culturale din judeţ au datoria să organizeze manifestări artistice şi educative, cu un conţinut bogat şi variat, care să polarizeze a­­tenţia şi preocupările tuturor oa­menilor muncii din fiecare loca­litate. Ele trebuie organiz­ate in­tr-un asemenea mod incit să-şi dovedească pe deplin eficienţa, să aducă în dezbatere o arie pro­blematică atotcuprinzătoare din toate domeniile: politic, ideolo­gic, economic, educativ, să sti­muleze avîntul creator al sutelor şi miilor de artişti amatori din judeţ. La căminul cultural din comu­na Batoş am întîlnit o activitate , capabilă să răspundă într-o ma­re măsură acestor deziderate ma­jore. Deşi, practic, întreaga in­telectualitate a fost mobilizată în campania agricolă, unii în acti­vitatea productivă propriu-zisă, alţii — în special cadrele didac­tice — prin informări politice, discuţii la locul de muncă, acti­vitatea la căminul cultural n-a stagnat, cunoscînd, ma­i ales în ultima vreme, un reviriment re­marcabil. Astfel în luna noiem­brie s-a desfăşurat un interesant jurnal, vorbit intitulat „Politica P.C.R. în problema naţională", susţinut de prof. Traian Togan, directorul Şcolii generale, d­r. Maksai Iosif, Szabó Ştefan, învă­ţător şi prof. Aurelia Sămărghi­­tan, care au subliniat în cuvîntul lor frăţia în muncă şi în viaţa de fiecare zi dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, referindu-se la unele aspecte con­crete din viaţa locuitorilor comu­nei. Deosebit de interesantă şi utilă a fost discuţia „Munca în societatea socialistă“, care de a­­semenea a îmbrăcat aspecte con­crete, desprinse din activitatea tineretului din comună, luîndu-se exemple atît de tineri harnici, conştiincioşi, care fac cinste co­munei, cit şi de unele abateri de la principiile normei comuniste, ca cele săvîrşite de tînărul Ioan Bogdan, condamnat în mai multe rînduri pentru parazitism social şi furturi din avutul personal al cetăţenilor. Din agenda manifestărilor de­dicate evenimentului de la 30 Decembrie nu lipsesc nici cele legate de activitatea brigăzii şti­inţifice, nici cele care au ca o­­biectiv popularizarea realizărilor obţinute în anii Republicii, de lo­cuitorii comunei, concretizate prin concursul­­„Cine ştie, cîştigă“, intitulat „Ce ştim despre satul nostru“, ce va avea loc în ziua de 27 decembrie. Formaţiile artistice vor fi pre­zente şi ele­vi pe scena căminului cultural în cadrul unor progra­me artistice adecvate dintre care menţionăm cele pregătite de for­maţiile de teatru în limba româ­ncă ca şi în limba maghiară, cu piesele „Comedie cu olteni" de Gheorghe Vlad, „Tunelul“ de Mi­hail Davidoglu, inspirată din ac­tivitatea comuniştilor din ilega­litate şi respectiv. „Pasărea cîn­­tătoare“ de Tamasi Aron, în ziua de 30 Decembrie­, spectatorii vor putea viziona un spectacol la ca­re vor fi prezente toate forma­ţiile artistice din comună, în ca­drul căruia va fi prezentat mon­tajul literar-muzical „Te cvit, Ro­mânie socialistă“ precum şi sui­tele de dansuri populare româ­neşti şi germane aflate în curs­­de pregătire. Fie şi din simpla înşiruire ai a­­cestor date, reiese că la ţămi­­nul cultural din comuna Batoş se desfăşoară o activitate febri­lă, menită să contribuie la lăr­girea orizontului cultural-artistic al locuitorilor comunei, să aducă un preţios omagiu apropiatei săr­bători a proclamării Republicii. Rămîne de datoria conducerii căminului cultural ca aceste ma­nifestări să devină şi în viitor prezenţe permanente­, să se­ îm­bogăţească continuu, pentru ca cetăţenii comunei să-şi facă un obicei statornic şi permanent de fi prezenţi în sala căminului cultural. ION CIURDARU Sesiune­a Filiala Mureş a Societăţii de Ştiinţe Filologice din Republica Socialistă România organizează o amplă sesiune ştiinţifică ce se va desfăşura duminică, 3 de­cembrie, ora 10, la Tg.-Mureş, în str. Nicolae Iorga nr. 1. Sesiunea va avea loc concomi­tent pe trei secţii. în sala nr. 104 vor fi prezentate comunică­rile: Zorela Bogdan — La relation Nature — métaphysique. Le sen­timent de la nature dans les Contemplations de V. Hugo; Sienerth Ştefan — Aufgehobene Tradition: Die Lyrik des E. Schullerus; Ajtaj Ileana — La negation verbale en franţais con­­temporain. ín sala nr. 100, vor fi prezen­tate comunicările: Vasile Cigher — Dizortografia şcolară; Cornel Sâmpălean — Cu­­privire la pre­darea locuţiunilor; Alexandru To­­şa — Exoteric şi acromatic; Ceuşean Radu Maria — Poemul liric în proză, în sala nr. 10, vor fi prezen­tate comunicările: Gabriela Bog­dan —■ Aspecte ale problemati­zării în cadrul orelor de limbă şi literatură la clasele V—X; Serafim Duicu — Vladimir Strei­­nu şi himera poeziei; Ion Sabău — Din folclorul literar al Cîmpiei Transilvaniei: producţii poetice lirico-narative ale emigranţilor; Sanda Veris­ — Parnasianismul —• structură a contopirii. Concert de cameră în organizarea Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş va avea loc vineri, 1 decembrie, la ora 20, în sala mică a Palatului culturii, un concert de muzică de cameră. Soliştii concertului vor fi Papp ■ Toth Maria (soprană), Könnyű Sándor (vioară), Hamza Magda şi Papp Dániel (pian), care vor interpreta sonate şi lieduri de Beethoven, Schumann, Enescu, Bartók şi compozitorul târgumu­­reşean Kozma Matei. Cinema VINERI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Călăre­ţii. Select. Mesagerul. Progresul! Provincialii. Tineretului. Lumea animalelor. Unirea. Pantoful Ce­­nuşăresei. SIGHIŞOARA — Lu­mina. Fuga (ambele serii). LU­DUŞ — Flacăra. Mărturisirile u­­nui comisar de poliţie făcute pro­curorului republicii. SARMAŞU — Popular: Cromwell. REGHIN — Patria: Doamna şi vagabon­dul. Victoria: Inima e un vînă­­tor singuratic. TÎRNAVENI — Melodia: Drum în penumbră. SO­­VATA — Doina: Naufragiaţi în spaţiu. SlNGEORGIU DE PĂDU­RE — Popular: Oraşul visurilor. FÎNTÎNELE — Patria: Locote­nentul Bullitt. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: Osceola. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Nu pot trăi fără muzică. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Albă ca Ză­pada, secţia română, ora 16: Scufiţa Roşie. Televiziune 9,00 — Telex: 9,05 — Teleenci­­clopedia; 9,50 — Virtuozi şi in­­strumente. Toni Iordache la ţam­bal; 10,00 — Curs de limbă ger­mană; 10,30 — Comentariu la 40 de steme. Judeţul Maramureş; 10,50 — Revista literară TV; 11,20 — Film artistic: „Rolul“ — producţie a studiourilor polone­ze; 11,50 — Muzică populară; 12,00 — Teleglob: Kozara; 12,20 -­ Selecţiuni din „Promenada duminicală“: 12,45 — Telejurnal; 15.00 — Tenis: „Turneul campio­nilor“, înregistrare; 16,30 — Tele­­şcoală. Fizică, literatură română; 17,30 — Curs de limbă engleză; 18.00 — Atenţie­ la ... neatenţie. Jurnal de protecţia muncii; 18,30 — Tragerea Loto; 18,40 — Mu­zică populară; 18,50 — Telecon­­ferinţă de presă; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal. În cin­stea aniversării Republicii — cro­nica marii întreceri; 20,00 —­­Re­flector; 20,15 — Film artistic: Omicron (producţie italiană dis­tinsă cu „Palmette d’or“ la Fes­tivalul filmului comic de la Bor­­dighera ( 1964); 21,45 — Univer­sitatea TV; 22,20— Imagini din Republica Africa Centrală; 22,30 — 24 de ore; 22,45 — Tenis: „Turneul campionilor“. Transmi­siune directă de la Barcelona. Radio Tg.-Mureş SÎMBÂTA, 2 DECEMBRIE In limba română: 6,30—7: Ori­zont economic. Varietăţi muzi­cale. 16,30—18: Cronica actuali­tăţii. La microfon formaţiile „Mondial“ şi „Phoenix“. Profi­luri contemporane. Doine şi jo­curi populare. Magazin radio, în limba maghiară: 6—6,30. Prin lăcaşurile de cultură. Mu­zică uşoară. 18—19.30: Cronica ac­tualităţii. Cum vorbim? Ne întîl­­nim sîmbătă. Jocuri populare. A­GENDĂ 80 de ani de la naștere Cezar Petrescu Când în 1937 E. Lovinescu îl ali­nia pe Cezar Petrescu sămănătoris­mului pe motiv că am găsi în li­teratura lui „poezia amintirii și a regretului", marele critic săvîrşea un gest numai pe jumătate adevă­rat­. E drept că scrisul de început al lui Cezar Petrescu vine cu o tematică sadoveniană, fapt pentru care „Scrisorile unui răzeş“ (1922) au şi fost primite cu multă căldură de un public conformat sămănăto­rist. Axate pe tema dezrădăcinării, a reîntoarcerii la glie, la stările de lucru patriarhale, povestirile lui Ce­zar Petrescu aduc o soluţie de or­din sufletesc pentru marea nemul­ţumire a întregii generaţii. Prin a­­ceastă viziune se produce în fond o răsturnare a iluziilor sămănătoris­te despre tihna paradisiacă a sa­tului văzut tradiţional. Experienţa lui de gazetar îi facilitează o a­­bordare realistă a vieţii satului. Descompunerea tihnei patriarhale este o trăsătură definitorie pentru „Drumul cu plopi“, cel de al doi­lea ciclu de nuvele al prozatorului. Se poate spune, fără nici o exa­gerare, că acest volum e o repli­că polemică, prin mijlocirea desti­nelor umane, dată imaginii idilice sămănătoriste asupra satului, remi­niscenţa modalităţii descoperindu-se doar într-un anume regret după patriarhalitatea care s-a dus. In rest, totul este critică socială la modul cel mai direct. De altfel, însuşi scri­itorul va mărtursi în 1929 că pri­mele sale volume, „pînă la romanul întunecare, inclusiv acest roman, n-au fost altceva decît lichidarea a­­cestui proces de degajare... Cu Scrisorile unui răzeş a început pen­tru mină lichidarea semănătoris­­mului...“ Chiar dacă nu definitiv, note sămănătoriste puţind fi detec­tate şi în „Apostol“, şi în „Oraş patriarhal“, şi în ..1907“, eliberarea scriitorului se produce totuşi. Un rol de seamă în acest proces îl are războiul. Iluzia unui război purifi­cator îl va înşela şi pe el, ziaristul atît de bine orientat în conflictele de epocă. într-o scrisoare din 1930 scriitorul arăta că toate operele sale din prima perioadă sunt un ecou al participării sale la „drama genera­ţiei care a aşteptat de la război o purificare morală şi o justă valori­ficare a umanităţii şi cu disperare a văzut­ că nimic nu s-a schimbat în lume“. Este, în .«fond, înşelarea lui Radu Comşa din „întunecare“, romanul cel mai de seamă al său şi unul dintre cele mai realizate ro­mane de război din literatura noast­­tră întreagă. Otomanul însemna un mare succes al autorului, care în­­făptuia, pentru prima dată în anii de după primul război mondial, o secţiune transversală şi longitudina­lă în societatea românească, adu­­cînd pe masa disecţiei cîteva din marile ei probleme şi construind cî­teva tipuri reprezentative. Scriito­rul a găsit cu greu un editor pen­tru romanul său, datorită celor peste 800 de pagini de text, propuse spre publicare toate la un loc. Era cel mai lung roman din cite apăruseră pînă atunci, toate­­celelalte de di­mensiuni asemănătoare fiind publi­cate in volume succesive. Autorul era un scriitor de largă respiraţie şi din lecţia „întunecării“ va trage concluzii. Astfel, îşi va concepe o­­­pera pe cicluri care urmau să aibă continuitate nu în subiect ori în destinul personajelor, ci în­­proble­matica socială. El afirmă în 1929 intenţia unui ciclu de romane,­ în felul balzacian ori zollist, dar şi în felul lui Paul Morand, care avea să fie numit de el „Cronica româ­nească a secolului XX“. Aceasta ur­ma să fie alcătuită dintr-o serie, de­­romane „menite să înfăţişeze as­pectele vieţii româneşti contempo­rane, stăruind nu asupra proble­melor sociale .... cît asupra anali­zei şi conflictelor psihologice“. A­­cestora le-ar urma un roman „din atmosfera atît de pitorească, necu­noscută şi dramatică a regiunilor petrolifere“, apoi „un roman al mo­ravurilor politice“, unu al „mora­vurilor de presă“ altul „al vieţii provinciale“ şi altul „al căsătoriei“. Totul ar fi trebuit să însumeze 15— 20 de romane. ......unele de inves­tigaţie orizontală în realităţile şi procesele sociale, altele de investi­gaţie verticală, în realităţile şi în procesele psihologice ale individului“. Din această cronică ar face parte: „întunecare“, „Plecat fără adresă“, „Simfonia fantastică“, „Calea Victo­riei“, „Comoara regelui Dromichet“, „Baletul mecanic“ urmate de: „O­­raş patriarhal“, „Apostol“, „Aurul negru“, „Duminica orbului“, „Cheia visurilor“, „1907“, „Ochii strigoiu­lui“, „Carlton“ şi de cîteva proiec­te nerealizate: „Catoblepas“, „Ca­davrul“,, , Madala“, „Căpitanul Har­­tular“, „Sosit fără adresă“, „Taina a şasea“ ş a. Neîncadrate în ciclu, ci simple amuzamente erau: „Greta Garbo“, „La Paradis general“, „Ne­poata­ hatmanului Toma“, „Floare de agave“ precum şi proiectatele: „Excelenţa sa domnul ministru“ şi „Pămîntul, marele cotidian inde­pendent“. Planul acestui edificiu era în adevăr uriaş. Autorul nu s-a pu­tut ţine de el, cu toată puterea lui, remarcată de Călinescu, de a face literatură din orice. Un anume spi­rit comercial l-a dus pe Cezar Pe­trescu la revărsări uriaşe de cu­vinte, pe întinderi mari în spaţiu, la belşug şi în acelaşi timp la ri­sipă, uneori la o lipsă totală de compoziţie. O mare forţă creatoare este minată de tot atît de mari de­fecte. Lipsită de sondarea în adîn­­cime a sufletului omenesc, această operă, lovită de o inflaţie, verbală cade tot mai mult în desuetudine şi face dire­­puto­r,pareg ,un scriitor din celălalt veac. ’ Curgerea timpului­ îi e defavorabilă tocmai prin lipsa de concentrare, prin haina mult prea largă pentru un trup subţirel. Dar oricum, cel puţin cu „întunecare“ şi cu alte cîteva romane de-ale sale Cezar Petrescu marchează o treap­tă importantă în evoluţia romanu­lui românesc. SERAFIM DUICU Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de mi­nus 1 grad. TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi rece, cu cerul variabil. Vînt slab din vest. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între mi­nus 4 şi minus 2 grade, maxi­mele între 3—7 grade. Dimineaţa izolat ceaţă. O carte pe săptămînă: 33ZILELE și de RADU CIOBANU , începînd cu acest număr al coti­dianului „Steaua roșie“ îmi revine deosebita plăcere de a prezenta cititorilor, săptămînal, printr-o scur­tă recenzie, o operă beletristică din literatura română contemporană, o­­peră care prin ansamblul ei să se distanţeze valoric de numeroasele nume şi titluri ce apar permanent în librărie. Sper ca astfel, încetul cu încetul, să antrenez pe cititorii devotaţi ai cotidianului, şi ştiu că aceştia sînt foarte mulţi, să citească o carte pe săptămînă odată cu mi­ne. Referindu-mă la cititorii coti­dianului care m-ar putea urma în această temerară dar atît de cu fo­los întreprindere mă gîndesc la toți cei care, indiferent de vîrstă, de profesie sau de preocupare, au a­­juns să simtă ca pe al lor gindul bătrîniului cronicar Miron Costin care, acum trei secole, scria că „nu iaste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului ză­bavă decît cetitul cărţilor“. Dintre cărţile apărute în ultima săptămînă în librărie mă opresc as­tăzi asupra romanului fostului meu coleg de facultate şi bun amic, profesorul de limba română de la un liceu din Hunedoara, Radu Cio­­banu — „Zilele“ Pentru autor această operă este a treia carte publicată, după un vo­lum de nuvele trecut anonim, ,,Du­­pă-amiaza bătrînului domn“, şi după un roman, „Crepuscul“, lucrare de certă valoare, deţinătoare de altfel a unuia dintre premiile pentru pro­ză acordate pe 1971 de Uniunea Scri­itorilor din R.S. România. Dacă primul roman îşi propunea să surprindă prin intermediul unei vechi familii ardelene apusul, cre­pusculul unei epoci şi al unei clase şi deci implicit procesul de zămis­lire al unor vremuri noi, al doi­lea roman are cu totul altă pro­blematică, altă atmosferă. Cartea es­te, aşa cum se spune cu o binecu­noscută formulă, o lucrare inspirată din stricta actualitate. Oamenii ei sînt cîţiva intelectuali dintr-un oră­şel de provincie, staţiune balneocli­materică, profesori de liceu, medici, personal medical, jurişti, scriitori ,e­­ievi, artişti veleitari de la „Casa de cultură“ etc. Pentru cititorul care urmăreşte în orice carte citită doar „story“-ul, subiectul, întîmplările, lucrarea lui Radu Ciobanu oferă suficiente pri­lejuri de satisfacţie căci personaje­le, deşi trăiesc într-un orăşel liniş­tit, unele avînd de altfel permanent nosta­lgia marilor, oraşe, trepidante, totuşi treptat toate sunt antrenate într-un conflict acut ce determină în final o tragedie dureroasă, apă­sătoare. Un cititor avizat găseşte în cartea lui Radu Ciobanu, dincolo de apa­renţe, o carte de atmosferă şi o meditaţie îndelungă asupra destinu­lui unor oameni ai zilelor noastre. Axul întregii cărţi îl constituie ideea trecerii implacabile a timpu­lui, (de aici şi titlul ei — „Zilele“) a acestui timp care nu iartă pe ni­meni, a acestui timp care ne aduce uneori nenorocirea dar şi puterea de a o depăşi, de a ne vindeca, a timpului care nui poate fi învins decît de cei care nu-l lasă să trea­că zadarnic şi îl materializează în ceva zidit trudnic cu mina sau cu mintea lor. Spuneam mai înainte că romanul lui Radu Ciobanu este în egală mă­sură şi o carte de atmosferă. De fapt realizarea unei anume atmos­fere, a unui anumit climat spiritual, este una dintre reuşitele constante ale autorului. în această carte ro­mancierul reuşeşte să contureze treptat atmosfera unui orăşel ce aminteşte parcă de tîrgurile de provincie ale lui Sadoveanu, de „lo­curile unde nu se întîmplă nimic“. Polemizînd în subtext cu­ o aseme­nea părere, cartea ne demonstrează că în astfel de orăşele trăiesc oa­meni a căror viaţă e departe de monotonia aparentă, oameni care muncesc, speră, sînt fericiţi sau trăiesc încercări dureroase. Spiri­tului corosiv al autorului nu-i sca­pă însă anumite defecte omeneşti ca: meschinăria, înclinarea spre bîr­­fă, aroganţă, apatia, vulgaritatea etc. Căci autorul cărţii face parte, poate involuntar, din categoria scri­itorilor moralişti pe care i-a dat li­teraturii noastre mai ales Ardealul. După impresia mea Radu Cioba­nu este un scriitor minuţios, pe­dant chiar, un bun meşteşugar ce-şi lucrează cu grijă în filigran fin a­­proape toate personajele, cele mai viabile, deşi nu de prim plan, ră­­mînînd figurile de bătrîni intelec­tuali ardeleni plini de tabieturi în comportament, cu o exprimare pro­tocolară, uşor pitorească, dialectală (mă refer de pildă la bătrînul scri­itor Caius Popp). Dacă acest roman al lui Radu Ciobanu nu se ridică la înălţimea cărţii precedente, el îmi întăreşte totuşi convingerea că autorul este un scriitor matur,­ grav, care ob­servă cu atenţie lumea din jur şi-i caută cu perseverenţă semnificaţiile, sensurile dincolo de aparenţe, în perspectiva timpului, a istoriei. Toc­mai de aceea întrevăd în Radu Cio­banu un scriitor cu un larg şi con­stant succes la publicul cititor. AUGUSTINA PĂUN Ţesătoria de mătase Sighişoara str. N. Titulescu nr. 8 angajeaza PRIN TRANSFER IN INTERESUL SERVICIULUI un tehnician principal proiectant in specialitatea construcţii maşini, cu respectarea prevederilor H.C.M. 914/1968 şi a Legii nr. 12/1971. Informaţii la telefon 16-10 serviciul salarizare. . E. Tîrgu-M­ureş şantierul construcţii-montaj angajează MUNCITORI NECALI­FICAŢI PENTRU CALIFICARE PRIN CURS DE GR. I. IN MESERIA DE ELECTRICIAN. Condiţii: — candidaţii să aibă 8 (7) clase, — stagiu militar satisfăcut şi — domiciliul în judeţul Mureş Lămuriri suplimentare la serviciul personal — Tg.-Mureș str. Elba nr. 3 .— Telefon: 1.42.11. In atenţia locatarilor din blocuri: AVÎND ÎN VEDERE GREUTĂȚILE ALIMENTARII CU APA A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE CENTRALA, Direcţiunea I.L.P. aduce la cunoştinţa locatarilor că este interzisă folosirea apei din sistemul de încălzire, fiindcă pierderile de apă din sistem, atrag după sine de­fectarea sistemului de încălzire și totodată este periculos și din­ punct de vedere igienic. „Decada cărţii româneşti'' „Decada cărţii româneşti“ se desfăşoară anul acesta în perioa­da 1—10 decembrie sub egida A­­nului Internaţional al Cărţii şi este închinată celei de a XXV-a aniversări a proclamării Repu­blicii. Cu prilejul deschiderii decadei, astăzi, la ora 11, în holiul cine­matografului „Arta“ din Tg.-Mu­­reş, va avea loc vernisajul „Ex­poziţiei de carte“ organizate de Comitetul judeţean pentru cul­tură şi educaţie socialistă, Cen­trul de librării din Tg.-Mureş, Biblioteca municipală. Expoziţia va fi deschisă pe par­cursul întregii decade, perioadă în care tot­ la cinematograful „Arta“ va funcționa şi un stand de carte cu vînzare. de Expoziţie arta plastică medicilor în cinstea aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, comitetul sindicatului de la Institutul de medicină şi farmacie şi Casa de cultură a sin­dicatelor din Tg.-Mureş organi­zează o expoziţie de artă plasti­că a medicilor din municipiu. Vernisajul expoziţiei va avea loc în ziua de 2 decembrie, la ora 18, în holul de la etajul al doilea al Casei de cultură a sin­dicatelor din localitate. Seară cultural­­distractiva pentru tineret Scena sălii de spectacole a Ca­sei de cultură a sindicatelor din Tg.-M­ureş va găzdui sîmbătă, 2 decembrie, o seară cultural-e­­ducativă şi distractivă dedicată tinerilor muncitori de la Ipro­­fil „23 August“. La programul ar­tistic — recitări, scenete vesele, cîntece şi jocuri populare etc. — îşi vor da concursul formaţiile de amatori ale întreprinderii precum şi ale Casei de cultură. Tragerea excepțională LOTO din 5 decembrie 1972 ATRIBUIE IN NUMĂR NELIMITAT CÎȘTIGURI IN BANI DE VALOARE FIXA de 25.000 lei, 10.000 lei etc. CÎȘTIGURI IN BANI DE VALOARE VARIABILA, AUTOTURISME : Dacia 1300 și­­Dacia 1100. Se efectuează 4 extrageri. Se extrag în total 29 de numere. Se atribuie 9 categorii de cîștiguri. Banca pentru agricultură şi industrie alimentară, filialele LUDUŞ şi SIGHIŞOARA ANGAJEAZA PRIN CONCURS inspectori pentru serviciul de credite Condiţii de angajare conform H.C.M. 914 1968 si Legii nr. 12 1972. Studii superioare sau vechime în munci economice de 8 ani pentru studii medii de specialitate. întreprinderea industrială „Prodcomplex“ TÂRGU MUREŞ, str. Arany János nr. 18 PUNE LA DISPOZIŢIA CUMPĂRĂTORILOR ŞI CONSUMATORILOR sticlă geam de 2 mm DE ASEMENEA EXECUTA pentru unităţile agricole, gea­muri destinate serelor, răsadniţelor, ochiuri geam pentru grajduri etc., de diverse dimensiuni. Doritorii se pot prezenta cu comandă fermă la adresa secției o­­glinda sau la telefon nr. 1.41.69. Combinatul de îngrășăminte azotoase Tg.-Mureș, angajează prin concurs — un tehnician șef de garaj auto încadrarea conform Legii nr. 12/1971. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968 Concursul are loc la sediul combinatului în data de 05.12.1972.

Next