Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)

1972-12-07 / nr. 289

PREGĂTIRI NNTEIUSE PENTRU PRODUCŢIE ANULUI 1973, AN HOTĂRITOR 1IAIFĂPTUIREA CUVLOIDI ÎNAINTE DE TERMEN întreprinderea „Electromureş“ din Tg.-Mureş face parte din rândul unităţilor care, in decursul ultimilor ani, şi-a sporit substanţial baza tehnică a producţiei, beneficiind de o dotare care determină utilizarea judicioasă a acesteia în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii, a eficienţei economice în general. Pentru anul 1973 sarcina de creştere a productivităţii muncii pune în faţa colectivului, a comitetului oamenilor muncii necesitatea elaborării, încă de pe acum, a unor măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure o sporire considerabilă a rodniciei muncii. Despre aceste măsuri am avut o discuţie cu tovarăşul ing. Ioan Olteanu, directorul întreprinderii. — Avînd în vedere sarcinile sporite, pe deplin realizabile, stabilite de recenta plenară a C.C. al P.C.R. pentru anul 1973, faptul că planul trebuie îndeplinit la nivelul său maximal ne determină să conjugăm mai bine eforturile şi preocupările colectivului în direcţia creşterii producţiei şi productivităţii muncii. Noi, comitetul oamenilor muncii, specialiştii, muncitorii noştri de înaltă calificare cunoaştem foarte bine direcţiile în care — corespunzător specificului întreprinderii — trebuie să acţionăm pentru sporirea substanţială şi constantă a eficienţei economice a producţiei în 1973. Este vorba, în principal, de extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii la toate nivelele întreprinderii pînă la fiecare loc de muncă. Măsurile înscrise intr-un plan elaborat recent de comitetul oamenilor muncii prevăd, în acest sens, o serie de modalităţi şi direcţii precise de acţiune. Aşa, de pildă. In scopul reducerii substanţiale a manoperei pe produs, la fabrica de aparate electrocalorice vom realiza, pe calea autoutilării, o linie tehnologică pentru fabricarea rezistenţelor In tub. Acelaşi scop este urmărit şi prin aplicarea măsurilor prevăzute pentru tipizarea fabricării unor elemente ale aparatelor electrocedorice. Fără îndoială că, în privinţa îmbunătăţirii indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie, în special a maşinilor-unelte, avem încă importante rezerve de sporire a productivităţii muncii. Studiul elaborat recent în această privinţă vizează cu precădere acţiuni menite să contribuie la reducerea stagnărilor din cauza defecţiunilor accidentale. Răspunzind unei alte întrebări, trebuie să arăt că şi pînă în prezent între preocupările noastre s-a aflat extinderea largă a acordului global sau una din pîrghiile importante de stimulare a creşterii productivităţii muncii. Experienţa de până acum ne-a dat posibilitatea ca în prezent peste 40 la sută din salariaţii întreprinderii să lucreze în acord globaL Rezultatele obţinute de către aceştia pe linia creşterii productivităţii muncii au constituit argumentele care ne-au determinat ca în anul viitor întreaga muncă în cadrul fabricilor de maşini de calcul, de conductoare electrice şi de aparate electrocelorice să fie organizată în acord global. Desigur că anul 1973, prin sarcinile ce revin întreprinderii noastre, reclamă măsuri şi acţiuni eficiente şi în direcţia ridicării nivelului de calificare a muncitorilor, pe de o parte, şi întăririi disciplinei în producţie, pe de altă parte. Acţiunea calificării se desfăşoară pe două direcţii! în prezent avem la cursuri de şcolarizare în şcoli profesionale 200 de tineri, iar alţi 140 se califică prin ucenicie la locul de muncă. Pentru cadrele de muncitori mai vechi, urmărim organizarea unor cursuri de ridicare a gradului de calificare şi polispecializare, mai ales în meseriile de bază: strungari, frezori, extruderişti, presatori, lăcătuşi etc. In încheiere doresc să mai arăt că toate aceste măsuri organizatorice îşi vor putea amplifica efectele pozitive asupra creşterii productivităţii muncii numai în cazul în care ele vor fi susţinute de o mai intensă activitate politico-educativă desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid din întreprindere în vederea întăririi disciplinei în muncă, creşterii răspunderii personale faţă de îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plen. *1. BARDAŞANU Măsuri şi acţiuni concrete pentru creşterea productivităţii muncii SI IN SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE La fel ca majoritatea unităţilor economice din judeţul nostru şi cooperativa „Progresul" din Reghin a obţinut succese deosebite în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. La 22 septembrie a.c. s-a realizat planul anual de livrări către fondul pieţii, la 26 octombrie s-a realizat planul anual la producţia marfă, iar la 5 noiembrie s-a realizat planul anual de beneficii. Aceste succese au o semnificaţie cu multmai largă, mai complexă decit o simplă consemnare statistică. In ele este înglobată munca vie a întregului colectiv, care de multe ori a solicitat eforturi susţinute, organizare, disciplină şi in plus o conştiinţă tot mai îneltă. Acestea sunt atuurile cooperatorilor meşteşugari de la „Progresul“ prin care s-au obţinut rezultatele amintite, nemaiîntîlnite în istoria cooperativei. Vorbindu-ne despre succesele înregistrate şi despre cele în curs de realizare, Coloman Brassay, preşedintele cooperativei ne spunea: „Succesele obţinute pînă în prezent sînt o urmare firească a muncii entuziaste, pline de răspundere a marii majorităţi a membrilor cooperativei, care nu au precupeţit nimic pentru a-şi face datoria de proprietari şi producători ai bunurilor materiale, pentru traducerea întocmai în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului şi a plenarei din 20— 21 noiembrie a.c. — care cheamă colectivele de muncă să sporească eficienţa întregii activităţi economice. îmi este foarte greu să evidenţiez pe cineva in mod deosebit, însă totuşi merită a fi subliniată activitatea depusă de tovarăşul vicepreşedinte Alexandru Pop în organizarea muncii, asigurarea cu comenzi şi materii prime a secţiilor confecţii-serie şi a celei de tăbăcitor găsit. Astfel, toate secţiile au fost acoperite cu comenzi, iar cu o serie de I.C.R.T.I.-uri din ţară s-au încheiat contracte suplimentare pentru încărcarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie, la care trebuie adăugate aprovizionarea directă de la producători şi întreţinerea în stare bună a utilajelor, sens în care am fost sprijiniţi în mod deosebit de comitetele orăşenesc de partid şi cel al cooperativei. Ca urmare a acestei activităţi prodigioase, în care s-a evidenţiat întregul colectiv, pînă la sfîrşitul anului vom realiza peste plan 8 milioane de lei la producţia marfă, 13 milioane lei la livrările către fondul pieţii, iar exportul îl vom depăşi cu 1 la sută, obţinindu-se peste prevederi un beneficiu de peste 500.000 lei. O bună parte a sporurilor de producţie arătate mai sus se datoreşte creşterii productivităţii muncii — care faţă de plan este mai mare cu 32 la sută — şi reducerii cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă, care în primele 10 luni din acest an au fost diminuate cu 29 lei, numai la materii prime şi auxiliare obţinîndu-se economii de 120.000 lei. Important de amintit că în timpul Conferinţei Naţionale a partidului, la secţia confecţii s-a lucrat o zi numai cu materiale economisite. De asemenea, prin aprovizionarea directă de la producători s-au făcut economii de 400.000 lei. Concomitent cu realizarea sporurilor de producţie amintite se fac pregătiri intense şi pentru producţia anului 1973, care este cu peste 48 la sută mai mare decit cea din 1972. Acest spor se va realiza pe seama creşterii productivităţii muncii şi dezvoltării secţiei tabăcit-argusit care începînd cu luna ianuarie a anului viitor va realiza 500 de piei zilnic — faţă de 25—30 cîte se realizau la mijlocul acestui an. Majoritatea secţiilor sînt acoperite cu comenzi pe întregul an, mai slab stînd secţia confecţii-serie care are asigurată producţia numai pe primele două luni din 1973. O atenţie deosebită vom acorda deservirii populaţiei, sector in care urmează să înfiinţăm noi secţii şi în unele din cele existente să introducem două schimburi. De asemenea, ne vom ocupa în mod serios de educarea gustului pentru frumos la populaţie, confecţionînd la comandă articole de bună calitate care să ducă la sporirea numărului clienţilor, sector în care mai avem multe de făcut“. I. HUSAR noima om toate târile, uwrt-vÂ r ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞAL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 289 (4.574) Joi, 7 decembrie 1972 4 pagini, SOde bani O nouă afirmare a şcolii româneşti de canto Concursul internaţional „Francisco Vinas“ de la Barcelona, recent încheiat, a prilejuit o nouă afirmare şcolii româneşti de canto. Trei concurenţi români, în competiţie cu numeroşi tineri din diferite ţări, şi-au înscris numele in palmaresul acestei manifestări, ale cărei ediţii precedente au prilejuit frumoase succese pentru alţi cîntăreţi din România. De astă dată, printre laureaţi se numără Rodica Ana Mitrică, membră a corului „Madrigal“ al Conservatorului bucureştean, care a obţinut premiul II, Gerda Spireanu, membră a aceluiaşi cor, căreia i-a fost decernat premiul special pentru cea mai bună soprană de coloratură şi Mihai Panghe, solist la Opera Română din Bucureşti, distins cu premiul III şi medalia „Carlos Gomez“. Se cuvine, de asemenea, menţionat faptul că Întreg lotul de concurenţi români, acompaniaţi la pian de Martha Joja şi Doina Prodan Hiom, de la Conservatorul din Bucureşti, a promovat în etapa a doua a concursului. (Agerpres) Elevii Liceului Industrial de chimie dind „viaţă" reacţiilor învăţate la curs. IOSIF SELYEM, maşinist la întreprinderea poligrafică din Tg.-Mureş, fruntaş în întrecere VEDERE DIN SIGHIŞOARA (Fotó L KONC) IN CINSTEA ANIVERSARII REPUBLICII Ritmuri superioare Harnicele colective din întreprinderile municipiului Sighişoara desfăşoară o largă acţiune pentru realizarea exemplară a sarcinilor elaborate de Congresul al X-lea al partidului, înfrăţiţi In muncă şi In idealuri, oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, obţin succese tot mai însemnate. Înscriu realizări de seamă în bătălia pentru îndeplinirea cinci naiului înainte de termen. Un tablou grăitor al hărniciei sighişoreniilor ni-l prezintă rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor acestui cincinal. Astfel, în 1971, la producţia industrială s-au depăşit prevederile de plan cu 41 milioane lei. In acest an, pe cele 11 luni, acelaşi indicator a fost depăşit cu 112 milioane de lei. De remarcat faptul că sunt asigurate toate condiţiile pentru realizarea şi depăşirea angajamentului de 120 de milioane lei la producţia marfă, concretizată în confecţii şi diferite ţesături, în peste 2 milioane de articole de sticlărie-faianţă şi altele. însufleţită Întrecere socialistă desfăşurată în cinstea aniversării Republicii, pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, îşi găseşte expresia In viaţa colectivelor din municipiu care s-au angajat să realizeze sarcinile actualului cincinal in patru ani şi trei luni la producţia globală industrială şi In patru ani şi cinci luni la producţia marfă. In fruntea marii Întreceri se află colectivul Fabricii de confecţii care realizează cincinalul la producţia globală şi marfă In numai patru ani. Totodată, pe cele 11 luni din acest an, la nivelul municipiului, productivitatea muncii a fost depăşită cu 3,2 la sută, producţia globală cu 10,9 la sută iar producţia marfă vîndută şi încasată cu 8,7 la sută, înregistrlndu-se ritmuri superioare anilor precedenţi. O iniţiativă soldată cu economii O lăudabilă iniţiativă şi-a găsit curs la Fabrica de confecţii din Tg.-Mureş, menită a antrena colectivul de aici la folosire® cu maximă eficienţă a materiilor prime şi materialelor. Iniţiativa cere fiecărui lucrător să muncească In aşa fel Incit la fiecare produs să se realizeze un centimetru de ţesături economii. Această minimă economie înseamnă de-a lungul unui an întreg peste 6.500 m de ţesături ecomisite din care s-ar putea confecţiona peste 2.600 bucăţi confecţii. In întrecerea ce s-a iscat în fabrică s-a generalizat folosirea desenelor combinate, şi duble, încadrarea raţională a ţesăturilor, sortarea ţesăturilor pe lungime de şpan şi lăţime, îmbunătăţirea utilizării cupoanelor şi altor rezerve interne. Un bilanţ al activităţii din perioada trecută din acest an arată că harnicul colectiv de aici a reuşit să realizeze economii de materii prime de 147.000 mp din care se pot confecţiona mai mult de 5.000 bucăţi confecţii bărbăteşti. Atrăgind în circuitul economic ateste importante economii de materii prime şi materiale colectivul fabricii tîrgumureşene şi-a propus sa lucreze o zi pe trimestru din material economisit. Noi cantine-restaurant In vederea îmbunătăţirii aprovizionării salariaţilor la locurile da muncă sau în apropierea acestora, pe lîngă cele existente în judeţul nostru s-a prevăzut organizarea a Încă 12 cantine-restaurant, şi anume: pe şantierul din Tirgu-Mureş al Trustului de construcţii din Cluj, la Staţiunea experimentală Sîngeorgiu de Mureş, la Complexul de selecţie şi testare a porcinelor din Gorjeşti, pe lîngă Casa agronomului Iernut, la I.A.S.urile din Sighişoara, Reghin, Sîncrai, Senca, Batoş, Zagăr şi „Avicola“ Ungheni. Recent, la cantina-restaurant „Azomureş“ s-a organizat un schimb de experienţă cu factorii responsabili ai organizaţiilor comerciale, respectiv cu reprezentanţii organizaţiilor economice pe lîngă care funcţionează sau vor funcţiona cantinele-restaurant ale salariaţilor. S-au stabilit totodată cîteva jaloane pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu, ca dezvoltarea bazei tehnice-materiale a cantinelor, dotarea lor cu utilaj şi maşini necesare în procesul de producţie şi depozitare, ustensile etc. S-a propus, de asemenea, generalizarea a 2—3 meniuri la masa de prînz, servirea micului dejun şi cinei, extinderea punctelor alimentare din incinta întreprinderilor, desfacerea produselor tip „Gospodina“, înfiinţarea de noi gospodării anexe şi extinderea celor existente. La fel, s-a prevăzut calificarea personalului prin cursuri organizate de M.C.I., detașări ale unor lucrători cu o înaltă calificare pentru instruirea personalului cantinelor-restaurant etc. ALBERT RIES În pag. a 3-a: Conferinţa organizaţiei comunale de partid Cuci m muniei Unul din multiplele atribute ale democratismului socialist din patria noastră este larga audienţă a organelor de partid şi de stat la doleanţele populaţiei. In 6 luni din anul curent, la Biroul de reclamaţii şi sesizări din cadrul Consiliului popular judeţean au fost înregistrate peste 2.800 de scrisori (cereri, reclamaţii, sesizări, etc.) şi au fost primiţi în audienţă de către tovarăşi cu munci de răspundere din Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean peste 1.500 de cetăţeni. Numărul mare de scrisori, respectiv păsuri expuse oral dovedeşte încrederea cu care cetăţenii se adresează acestui organ executiv, cit şi Biroului de reclamaţii şi sesizări, veritabil „seismograf" al doleanţelor populaţiei. Din aceste scrisori, cereri sau sesizări (inclusiv cele expuse cu prilejul audienţelor) circa 30 la sută au fost rezolvate favorabil, iar restul — după cum ne informează tovarăşul Măndoki Carol, şeful biroului — neincadrîndu-se în prevederile legale, au primit răspunsuri negative. Procentul de 30 nu este prea mare, urmînd ca mai jos să analizăm cîteva din cazurile acestei situaţii. Este demn de remarcat faptul că tot mai multe scrisori se referă la probleme obşteşti, de interes general, la felul în care îşi desfăşoară activitatea asociaţiile de locatari, probleme de gospodărie comunală, amenajarea unor străzi, alei, locuri de joacă pentru copii, probleme de sistematizare şi urbanistică, de aprovizionare etc, ceea ce dovedeşte largul interes alpopulaţiei faţă de rezolvarea problemelor obşteşti. Alte scrisori se referă la normele de convieţuire socială, respectiv la atitudinea organelor de stat în unele probleme. De pildă, cetăţenii noului cartier Gheorghe Doja din Tg.-Mureş (cu o populaţie de peste 4.000 de locuitori), au sugerat construirea unei grădiniţe de copii. Propunerea fiind întemeiată, ea a fost înfăptuită. La 1 octombrie a.c. s-a şi dat în folosinţă aici o grădiniţă cu cămin şi creşă pentru 240, respectiv 100 de copii. Din nefericire insă, proiectanţii „au uitat“ pur şi simplu că o asemenea instituţie are nevoie şi de pivniţă. In consecinţă, înmagazinarea alimentelor pentru iarnă nu e posibilă, o misiune care generează la rîndul ei, noi reclamaţii. Măsuri eficiente s-au luat şi în asemenea probleme cu poluarea mediului înconjurător. La sesizarea unui grup de cetăţeni din municipiul Sighişoara, de pildă, s-a dispus înălţarea coşului unităţii din cadrul întreprinderii „Industria cărnii“, pentru ca locatarii din împrejurimi să fie feriţi de fum. La fel, este în studiu modalitatea înlăturării poluării atmosferei de către Topitoria de in din Albeşti, problemă ridicată de un grup de cetăţeni din partea locului. In schimb, continuă să sosească numeroase sesizări privind poluarea aerului de către Fabrica de granulit din Tg.-Mureş, problemă a cărei rezolvare întirzie în mod nepermis, cu toate intervenţiile energice ale organelor competente şi ale presei. S-ar putea da încă multe exemple privind modalităţile de rezolvare a scrisorilor cetăţenilor. In cele ce urmează însă ne-am propus să insistăm şi asupra unei alte probleme, şi anume, asupra greutăţilor pe care le poate provoca insuficienta cunoaştere a legilor ţării, a pierderilor de timp din partea a numeroşi funcţionari, specialişti, oameni cu funcţii de răspundere etc. şi consumării de materiale din cauza unora care abuzează pur şi simplu de dreptul lor de a se adresa autorităţilor cu păsurile lor. De pildă, foarte multe cereri din partea cetăţenilor unor comune se referă la repararea sau întreţinerea drepturilor locale, probleme care, în baza Legii nr. 20/1971, trebuie rezolvată pe plan local, cu contribuţia cetăţenilor. Desigur, o atenţie mare se acordă şi rezolvării problemelor personale ale cetăţenilor, dar unii dintre aceştia se adresează organelor centrale şi locale, solicitând sprn- ŞTEFAN IZSÁK (Continuare în pag. a 3-a)