Steaua Roşie, februarie 1973 (Anul 24, nr. 25-48)

1973-02-01 / nr. 25

Actualitatea în învăţămîntul de partid Studierea şi dezbaterea ,­ hotăririlor Conferinţei judeţene de partid Eveniment de o deosebită impor­tanţă, în viaţa comuniştilor din ju­deţul Mureş, Conferinţa organiza­ţiei judeţene de partid a prilejuit o amplă analiză şi dezbatere a mo­dului în care organele şi organi­zaţiile de partid au militat pentru realizarea măsurilor elaborate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. Conferinţa a exprimat adeziunea plenară a celor ce muncesc pe a­­ceste plaiuri la politica internă şi internaţională marxist-leninistă a partidului, faţă de conducerea par­tidului nostru în frunte cu secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Conferinţa a constatat că pe fundalul entuziastei angajări a întregului popor de a da viaţă is­toricelor hotărîri ale partidului, comuniştii, oamenii muncii — ro­mâni, maghiari, germani — au ob­ţinut realizări de seamă în toate sferele creaţiei materiale şi spiri­tuale, aducîndu-şi o însemnată con­tribuţie la înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cin­cinal. Darea de seamă prezentată de to­varăşul Nicolae Vereş, prim secre­tar al Comitetului judeţean Mureş al Partidului Comunist Român, a re­liefat succesele obţinute de la pre­cedenta conferinţă, scoţînd în evi­denţă importanţa rezultatelor obţi­nute în primii doi ani ai actualu­lui cincinal, realizarea unei pro­ducţii industriale suplimentare de 1,1 miliarde lei, asigurîndu-se astfel un avans de 45 de zile în înfăp­tuirea în patru ani şi jumătate a prevederilor cincinalului, — anga­jament reafirmat cu hotărîre de conferinţă. De asemenea, au fost apreciate rezultatele însemnate obţinute de lucrătorii ogoarelor, care au reali­zat în ultimii doi ani, la grîu, po­rumb şi sfeclă de zahăr, cele mai mari producţii din istoria acestor locuri. Remarcabile succese au fost do­­bîndite în dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a oamenilor, în ştiinţă, artă şi cultură, în creşterea nivelului de trai al populaţiei. Făcînd bilanţul realizărilor obţi­nute, Conferinţa a scos în evidenţă totodată, persistenţa unor deficienţe in munca organizaţiilor de partid, marile rezerve de care dispune eco­nomia judeţului nostru, sarcinile multiple care ne revin. Se impune, ca o îndatorire de stringentă actualitate pentru toate formele învăţămîntului de partid şi U.T.C., studierea, dezbaterea şi în-FRANCISC GRÜN — director GHEORGHE GOZARU — director adjunct al Cabinetului judeţean de partid (Continuare în pag. a 3-a) rchetul Visa, sectorul Băs­­se lucrează din plin la ea lemnului. otografie, motoristul loan debitînd un brad secular. PROT­ETARI DTN TOATE TARTEE, tMNTTT-VA ! ORGAN ALCOMITETULUI JUDETEAN MUMS AL SI AL CONSILIULUI POPULAR s • — ^ J ^ i- A Anul XXV Nr. 25 (4.620) Joi, 1 februarie 1973 4 pagini, 30 de bani Consiliului de control muncitoresc şi comisiilor pe domenii să li asigure un cîmp larg de consecvenţi ideii de promovare continuă a unor forme şi metode de conducere corespunzătoare la toate nivelele vieţii economico-so­­ciale. Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie anul trecut a hotărît înfi­inţarea in întreprinderi a consili­ilor de control muncitoresc şi a co­misiilor pe domenii. Ca noi instru­mente de lucru ale comitetelor oa­menilor muncii cu un pronunţat ca­racter democratic ce-şi propun să dinamizeze activitatea întreprinde­rilor şi să promoveze pe scară largă iniţiativa şi spiritul novator în va­lorificarea rezervelor interne, consi­liul de control muncitoresc şi comi­siile pe probleme, odată înfiinţate, vor trebui să treacă operativ la ac­ţiune, dovedindu-şi încă de la în­ceput eficienţa, forţa polarizantă, vitalizatoare. Ne aflăm in preajma adunărilor generale ale salariaţilor şi în cu­­rînd aceste consilii şi comisii vor primi forma definitivă cît şi man­datul de acţiune. Intrucit atît pro­gramul de lucru cit şi componenţa lor a fost creionată deja, am purtat pe această temă o discuţie cu ing. Dumitru Turcu, preşedintele comite­tului oamenilor muncii de la Fabri­ca de zahăr Luduş. — Cum aţi conceput consiliul şi comisiile şi cine face parte din ele? — Consiliul de control muncito­resc al activităţii economico-sociale va avea 15 membri dintre cei mai buni muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti. In cazul întreprinderii noastre am considerat necesară constituirea a 5 comisii care să co­respundă specificului activităţii noastre, şi anume: organizarea producţiei şi a muncii; economică şi de bună gospodărire; mecanizare şi automatizare a producţiei; cali­tatea produselor; investiţii şi dez­voltare. Cu toate că aceste organis­me cuprind, cum e şi firesc, o mare varietate de specialişti, ponderea cea mai mare o deţin muncitorii di­rect productivi. Iată de pildă, din I­CISMAS (Continuare în pag. a 3-a) se acţiune înainte de termen Fabrica de geamuri Tîrnăveni Menţinînd un ritm înalt şi con­stant al producţiei, colectivul a­­cestei întreprinderi a raportat la 29 ianuarie îndeplinirea planu­lui de producţie pe această lună. Din calculele preliminare, se va realiza suplimentar o producţie în valoare de peste un milion de lei, concretizată, printre altele, în 26.000 mp geam laminat, 200 m geam şlefuit şi 5.000 m profile din sticlă. O contribuţie mai im­portantă la aceste realizări şi-au adus secţiile de geam tras, li­niile de laminare şi şlefuitoria plană. Paralel cu activitatea de reali­zare a sarcinilor de plan, aten­ţia colectivului este îndreptată spre executarea şi terminarea înainte de termen şi de bună ca­litate a reparaţiilor programate la cuptorul nr. 3 de geam tras. Se urmăreşte, mai ales, ca după redarea in exploatare a cupto­rului să se îmbunătăţească sub­stanţial calitatea geamului, asi­gurîndu-se astfel suplimentarea livrărilor la export. Turneu! păpuşarilor tîrpmureşeni Zilele acestea, colectivul secţiei române a Teatrului de stat de păpuşi din Tg.-Mureş întreprinde un turneu prin ţară cu piesa Cei şase mici pinguini“ pentru interpretarea căreia a obţinut, a­­nul trecut medalia de argint la Festivalul internaţional de la Varna, în localul teatrului „Ţăndărică“ din Capitală actorii tîrgumu­­reşeni au prezentat un spectacol de gală, cu participarea unor dra­maturgi şi altor specialişti de artă păpuşărească La întoarcere ei au făcut popasuri în două oraşe care au teatru permanent de păpuşi — Ploieşti şi Braşov. Patru decenii de la marile bătălii de clasă din ianuarie-februarie 1933 Prin amploarea şi caracterul lor combativ, prin forţa şi nivelul de organizare, prin bogatele învăţă­minte şi înrîuriri avute asupra vieţii sociale şi politice, luptele munci­torilor din anii 1929—33 care au culminat cu cele ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuarie—februarie 1933 au ridicat pe o treaptă mai înaltă tradiţiile revoluţionare ale clasei muncitoare, au constituit un moment important în viaţa poporu­lui român. Dependenţa României faţă de ca­pitalul străin a făcut ca criza să se repercuteze acut şi la noi cu grave urmări în toate domeniile. Produc­ţia industrială a scăzut la jumă­tate. Au loc numeroase crahuri bancare, falimente ale multor în­treprinderi, concedieri masive de muncitori. Clasele exploatatoare ur­măreau ieşirea din criză pe seama maselor muncitoare. Faimoasele „curbe de sacrificiu“ impuse pentru plata datoriilor externe, repetatele reduceri de salariu, concedierile ma­sive, mărirea impozitelor, scumpirea articolelor necesare pentru consum au generat o stare de nemulţumire generală. In Întreaga ţară anii 1929 —33 sunt marcaţi de greve neîntre­rupte, acţiuni de protest ale dife­ritelor categorii de oameni ai mun­cii. In anii 1931—32 au fost orga­nizate puternice greve şi acţiuni de luptă in rindul metalurgiştilor, mi­nerilor, textiliştilor şi muncitorilor de la transporturi. In ansamblul e­­fervescenţei revoluţionare pe prim plan se situează acţiuni viguroase ale ceferiştilor şi petroliştilor, de­taşamente principale ale proletaria­tului român. In 1930—32 au loc de­monstraţii ceferiste la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Tg.-Mureş, Galaţi, Brăila, Paşcani, Simeria, Sibiu etc. La sfîrşitul lui ianuarie şi înce­putul lui februarie 1933 au avut loc eroicele lupte ale petroliştilor din Valea Prahovei care desfăşu­­rindu-se concomitent cu cele ale ceferiştilor s-au influenţat reciproc. ST­ELIAN POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) DE LA CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID Joi, 1 februarie ora 17, va a­­vea loc la sediul din str. Lungă, pregătirea lectorilor şi propa­gandiştilor din Învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mu­reş. Fac excepţie propagandiştii cadrelor didactice şi cei de la cursurile de studiere a Istoriei P.C.R. a căror pregătire se va ţine in ziua de 6 februarie. în pagina a 2-a Rubrica S­C­O . La S.M.A. Reghin Reparaţiile sunt pe terminate — în cîmp lucrările continuă cu intensitate S.M.A. Reghin se numără printre unităţile fruntaşe din cadrul Trus­tului judeţean pentru mecanizarea agriculturii. Unitatea a realizat pla­nul pe 1972 în proporţie de 118 la sută, în timp ce cheltuielile la mia de lei venituri au fost reduse faţă de anul 1971 cu 45 lei. Semnificativ este faptul că toate cele 8 secţii de mecanizare şi-au realizat şi depăşit planurile de venituri. Dar în afară de realizările economico-financiare proprii, munca mecanizatorilor se reflectă, mai ales, în creşterea pro­ducţiilor în cooperativele agricole deservite, care, în anul care a tre­cut au depăşit planul producţiei la toate culturile principale. Coopera­tiva agricolă din Reghin, de pildă, unde lucrează secţia condusă de Ioan Mera (care şi-a depăşit planul cu 32 la sută) se numără printre u­­nităţile cu cele mai mari producţii pe judeţ. La recoltele de 3.500 kg grîu, 4.800 kg porumb, 23.000 kg car­tofi şi 68.000 kg sfeclă de zahăr, ob­ţinute în medie la ha, o contribuţie de seamă şi-au adus-o mecanizato­rii. Rezultate bune în sporirea producţiei a înregistrat şi C.A.P. Dedrad, unitate deservită de secţia a III-a de mecanizare, condusă de Dionisie Vaida, care şi-a depăşit planul anual cu 31 la sută. Realizările anului trecut, ca şi do­rinţa de a obţine şi în viitor pro­ducţii sporite, le-au dat cooperato­rilor şi mecanizatorilor un imbold şi mai mare în muncă. In aceste zile se constată pretutindeni un entu­ziasm crescînd în toate sectoarele de activitate ale unităţilor de me­canizare. Pe cîmp, în ateliere, me­canizatorii se întrec, care mai de care, să-şi îndeplinească şi să-şi de­păşească angajamentele, sarcinile ce le revin din hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie '72 pri­vind realizarea exemplară a planu­lui maximal pe 1973 — an hotăritor pentru înfăptuirea cincinalului îna­inte de termen. După cum ne infor­mează ing. Eugen Ujfalusi, directo­rul S.M.A. Reghin, prin măsurile luate, prin rezultatele obţinute în prima lună a anului, mecanizatorii de aici vor fi la înălţimea sarcinilor care le revin. In aceste zile de iar­nă, cînd se lucrează intens în ate­liere, în toate secţiile S.M.A. şi in cîmp s-a întreprins o vastă acţiune de fertilizare a solului în toate uni­tăţile deservite. In­formaţii de lu­cru, toate remorcile şi maşinile ac­ţionează din plin la transportul şi împrăştiatul în cîmp a îngrăşămin­telor naturale şi chimice. La coope­rativa din Reghin lucrează o for­maţie compusă dintr-un graifer, 4 remorci şi 3 maşini MIC, transpor­­tîndu-se pînă acum peste 2.000 tone de îngrăşăminte naturale. Aceleaşi acţiuni se desfăşoară şi la coopera­tivele din Dedrad, Gurghiu, Beica şi Solovăstru. — La plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972, secretarul ge­neral al partidului preciza că: „O atenţie deosebită trebuie acordată folosirii raţionale a parcului tractoare şi maşini agricole, întreţi­nerii şi exploatării acestuia­ măsuri se întreprind în această pri­vinţă şi care este stadiul şi calita­tea reparaţiilor? TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) de Co C­HEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, in sesiu­nea din 30 ianuarie 1973 a dez­bătut intr-o atmosferă de exi­genţă şi responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor eco­nomice şi a bugetului local pe anul 1972, precum şi prevede­rile planului de dezvoltare eco­­nomico-socială în profil teritorial şi ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din cooperativa agricolă de producţie, din unităţile de co­merţ şi prestări de servicii, din instituţiile de învăţămînt, sănă­tate şi cultură, toţi locuitorii co­munei, au obţinut în anul care a trecut succese însemnate în spo­rirea producţiei vegetale şi ani­male, în buna aprovizionare şi servire a populaţiei, în domenii­le edilitar-gospodăresc, al invă­­ţămintului, sănătăţii, culturii, e­­ducaţiei socialiste şi sportului, care au creat o puternică bază materială şi spirituală pentru dezvoltarea în continuare a co­munei. Ca urmare a organizării pro­ducţiei şi a muncii, pe baza a­­cordului global, a eforturilor de­puse şi a folosirii unor tehnologii moderne, cooperativa agricolă de producţie din comuna noastră a obţinut in anul 1972 o producţie medie la hectar, în teren ne­irigat, de 4.655 kg grîu faţă de planul de 3.600 kg; 4.827 kg po­rumb boabe faţă de 4.000 kg planificat; 41.067 kg sfeclă zahăr faţă de 30 000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrşitul anului au fost realizate în proporţie de 104 la sută la bo­vine şi de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci fura­jate s-a obţinut o producţie me­die de 3.070 litri lapte pe cap de vacă, faţă de 3.000 litri plani­ficat. Rezultatele obţinute în produc­ţia agricolă au creat posibilita­tea livrării la fondul de stat a unor cantităţi de: 4.060 t cerea­le, cu 1.050 t peste plan; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan; 656 t carne, mai mult cu 230 t faţă de planul stabilit; 15.009 hl lapte, cu 2.509 hl peste plan şi a altor însemnate canti­tăţi de produse agroalimentare. Livrarea către stat a acestor can­tităţi sporite de produse a făcut (Continuare în pag. a 3-a) II PENTRU REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA SARCINILOR ECONOMICE, EDILITARE Şl SOCIAL-CULTURALE PE ANUL 1973 Telegrama adresată de sesiunea Consiliului popular al comunei Stoicăneşti * Comitetului Central al Partidilui Comunist Român, Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Gospodarii din Stoicăneşti, jude­ţul Olt, — unde există una din cele mai vechi cooperative agricole din ţară, distinsă pentru a 4-a oară cu Ordinul Muncii clasa I — reuniţi marţi în sesiune­a Consiliului popu­lar comunal, au hotărît să cheme la întrecere socialistă toate consi­liile populare, pe toţi cetăţenii din comunele şi satele patriei, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor e­­conomice, edilitare şi social-cultu­­rale pe anul 1973. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune: Deputaţii Consiliului popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, în­truniţi în sesiune pentru dezbate­rea planului de dezvoltare econo­­mico-socială şi a bugetului pe anul 1973, vă adresează, mult iubite şi stimate tovarăşe Ceauşescu, in nu­mele tuturor locuitorilor de aici, ce­le mai calde simţăminte de dra­goste, devotament şi neţărmurită preţuire pentru tot ceea ce faceţi în fruntea partidului şi statului, in nu­mele celor mai scumpe idealuri ale poporului de înflorire continuă a patriei, de dezvoltare a tuturor lo­calităţilor ţării, în cadrul măreţu­lui program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Noi, stoicăneştenii, n-am­ uitat şi nu vom uita niciodată ce ne-aţi spus la înfiinţarea C.A.P., în 1949, cînd am avut fericita ocazie ca la acest important eveniment din viaţa sa­tului să fiţi in mijlocul nostru, să ne arătaţi calea ce trebuie s-o ur­măm împreună cu întreaga ţără­nime a ţării. Cuvintele rostite a­­tunci în faţa obştei satului, îndru­mările şi indicaţiile date ulterior cu prilejul altor vizite, rezultatele ob­ţinute ne dau obligaţia cetăţenească ca celui care este — aşa cum se spune la noi — naşul celor peste 5.100 locuitori ai comunei să-i adu­cem calda noastră mulţumire por­nită din piepturile tuturor stoică­­neştenilor, de la mic la mare, profun­da recunoştinţă şi dragoste fierbin­te ce i-o acordăm. Cum vă putem mulţumi dumneavoastră, care nu tot ceea ce aţi făcut pentru noi aţi pus ceva din toată fiinţa, decit prin a vă raporta, iubite conducător, că noi, cei din Cîmpia Boianului, a griului şi a dropiilor, ne-am ţinut de cuvînt şi am sporit an de an averea C.A.P. şi odată cu ea a crescut comuna şi oamenii. Analizînd cu grijă şi înaltă răs­pundere, ne-am propus ca, printr-o muncă susţinută, plină de entuziasm, să lucrăm in acest an şi mai bine pămintul şi să obţinem o depăşire de 750 kg la hectarul de grîu faţă de 4.000 kg producţie planificată, un spor de 600 kg la hectarul de porumb faţă de 4.800 kg, o creştere de 6.500 kg la hectarul de sfeclă de zahăr faţă de 35.000 kg planificat, precum şi o depăşire a producţiei medii la lapte, cu 250 litri faţă de 3.000 litri planificat. Putem astfel să livrăm statului peste plan 700 tone cereale, 1.300 tone sfeclă de zahăr, 1.200 hl de lapte şi 150 tone carne, la care se adaugă importante cantităţi de produse animaliere con­tractate şi livrate statului peste plan de locuitorii comunei. Însufleţiţi de sarcinile mobiliza­toare pe care Conferinţa Naţională şi Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972 le pun în faţa agriculturii, a satului în general, am hotărît, în­­tr-o atmosferă de puternic ataşa­ment faţă de partid, faţă de dum­neavoastră, tovarăşe secretar gene­ral, să lansăm o chemare la între­cere către toate consiliile populare, către toţi locuitorii comunelor şi sa­telor patriei noastre, ştiind că şi alte cooperative agricole şi comune din Banat, Transilvania, Dobrogea, din întreaga ţară, au obţinut rezul­tate bune şi foarte bune şi că tot mai multe unităţi se angajează in marea întrecere a recoltelor bogate, a dezvoltării multilaterale a locali­tăţilor rurale. Ştiind că în această patriotică în­trecere cîştigă omul, cooperativa de producţie, comuna, ţara, vă asigu­răm iubite tovarăşe Ceauşescu, să nu precupeţim nici un efort, să răs­pundem cu fapte, aşa cum dumnea­voastră ne-aţi învăţat, marii cinste ce o avem de a lansa această che­mare, să muncim cu pasiune, abne­gaţie şi totală dăruire, pentru a în­făptui în mod exemplar obiectivele ce ne-am propus, fiind convinşi că astfel ne aducem contribuţia la ri­dicarea ţării noastre pe cele mai înalte culmi de prosperitate şi ci­vilizaţie. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI Adunarea festivă consacrată aniversării ziarului „România Liberă“ Sala de marmură a „Casei Scîn­­teii“ a găzduit, miercuri la amiază, adunarea festivă, organizată cu pri­lejul aniversării a trei decenii de la apariţia primului număr al zia­rului „România Liberă“. La festivitate au participat tova­răşii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., secretar­­al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Nestor Ignat, pre­şedintele Uniunii Ziariştilor, condu­cători ai principalelor cotidiene, ai revistelor şi publicaţiilor editate în limba română şi în limbile naţiona­lităţilor conlocuitoare, activişti de partid şi ai unor organizaţii de ma­să şi obşteşti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cultural­­artistice, vechi colaboratori, redac­tori şi corespondenţi voluntari ai ziarului „România Liberă“, redactori ai presei centrale,­­ai Agenţiei Ro­mâne de Presă — „Agerpres“, Radio­­televiziunii, muncitori tipografi, alţi lucrători din presă. Au luat cuvin­tul Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, Oc­­tavian Paler, redactor-şef al „Româ­niei Libere“, Virgil Dăneiulescu, se­cretar general de redacţie la ziarul „Scînteia“, Eugen Florescu, redac­torul şef al ziarului ,,Scînteia tine­retului“, Szilágyi Dezideriu, redacto­rul şef al ziarului „Elei­e“, Anton Breitenhofer, redactorul şef al zia­rului „Neuer Weg“, şi Constantin Teodorescu, muncitor tipograf. Intr-o atmosferă însufleţită, cei prezenţi au adresat o telegramă Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Agerpres)

Next