Steaua Roşie, februarie 1973 (Anul 24, nr. 25-48)
1973-02-01 / nr. 25
Actualitatea în învăţămîntul de partid Studierea şi dezbaterea , hotăririlor Conferinţei judeţene de partid Eveniment de o deosebită importanţă, în viaţa comuniştilor din judeţul Mureş, Conferinţa organizaţiei judeţene de partid a prilejuit o amplă analiză şi dezbatere a modului în care organele şi organizaţiile de partid au militat pentru realizarea măsurilor elaborate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. Conferinţa a exprimat adeziunea plenară a celor ce muncesc pe aceste plaiuri la politica internă şi internaţională marxist-leninistă a partidului, faţă de conducerea partidului nostru în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Conferinţa a constatat că pe fundalul entuziastei angajări a întregului popor de a da viaţă istoricelor hotărîri ale partidului, comuniştii, oamenii muncii — români, maghiari, germani — au obţinut realizări de seamă în toate sferele creaţiei materiale şi spirituale, aducîndu-şi o însemnată contribuţie la înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Nicolae Vereş, prim secretar al Comitetului judeţean Mureş al Partidului Comunist Român, a reliefat succesele obţinute de la precedenta conferinţă, scoţînd în evidenţă importanţa rezultatelor obţinute în primii doi ani ai actualului cincinal, realizarea unei producţii industriale suplimentare de 1,1 miliarde lei, asigurîndu-se astfel un avans de 45 de zile în înfăptuirea în patru ani şi jumătate a prevederilor cincinalului, — angajament reafirmat cu hotărîre de conferinţă. De asemenea, au fost apreciate rezultatele însemnate obţinute de lucrătorii ogoarelor, care au realizat în ultimii doi ani, la grîu, porumb şi sfeclă de zahăr, cele mai mari producţii din istoria acestor locuri. Remarcabile succese au fost dobîndite în dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor, în ştiinţă, artă şi cultură, în creşterea nivelului de trai al populaţiei. Făcînd bilanţul realizărilor obţinute, Conferinţa a scos în evidenţă totodată, persistenţa unor deficienţe in munca organizaţiilor de partid, marile rezerve de care dispune economia judeţului nostru, sarcinile multiple care ne revin. Se impune, ca o îndatorire de stringentă actualitate pentru toate formele învăţămîntului de partid şi U.T.C., studierea, dezbaterea şi în-FRANCISC GRÜN — director GHEORGHE GOZARU — director adjunct al Cabinetului judeţean de partid (Continuare în pag. a 3-a) rchetul Visa, sectorul Băsse lucrează din plin la ea lemnului. otografie, motoristul loan debitînd un brad secular. PROTETARI DTN TOATE TARTEE, tMNTTT-VA ! ORGAN ALCOMITETULUI JUDETEAN MUMS AL SI AL CONSILIULUI POPULAR s • — ^ J ^ i- A Anul XXV Nr. 25 (4.620) Joi, 1 februarie 1973 4 pagini, 30 de bani Consiliului de control muncitoresc şi comisiilor pe domenii să li asigure un cîmp larg de consecvenţi ideii de promovare continuă a unor forme şi metode de conducere corespunzătoare la toate nivelele vieţii economico-sociale. Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut a hotărît înfiinţarea in întreprinderi a consiliilor de control muncitoresc şi a comisiilor pe domenii. Ca noi instrumente de lucru ale comitetelor oamenilor muncii cu un pronunţat caracter democratic ce-şi propun să dinamizeze activitatea întreprinderilor şi să promoveze pe scară largă iniţiativa şi spiritul novator în valorificarea rezervelor interne, consiliul de control muncitoresc şi comisiile pe probleme, odată înfiinţate, vor trebui să treacă operativ la acţiune, dovedindu-şi încă de la început eficienţa, forţa polarizantă, vitalizatoare. Ne aflăm in preajma adunărilor generale ale salariaţilor şi în curînd aceste consilii şi comisii vor primi forma definitivă cît şi mandatul de acţiune. Intrucit atît programul de lucru cit şi componenţa lor a fost creionată deja, am purtat pe această temă o discuţie cu ing. Dumitru Turcu, preşedintele comitetului oamenilor muncii de la Fabrica de zahăr Luduş. — Cum aţi conceput consiliul şi comisiile şi cine face parte din ele? — Consiliul de control muncitoresc al activităţii economico-sociale va avea 15 membri dintre cei mai buni muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti. In cazul întreprinderii noastre am considerat necesară constituirea a 5 comisii care să corespundă specificului activităţii noastre, şi anume: organizarea producţiei şi a muncii; economică şi de bună gospodărire; mecanizare şi automatizare a producţiei; calitatea produselor; investiţii şi dezvoltare. Cu toate că aceste organisme cuprind, cum e şi firesc, o mare varietate de specialişti, ponderea cea mai mare o deţin muncitorii direct productivi. Iată de pildă, din ICISMAS (Continuare în pag. a 3-a) se acţiune înainte de termen Fabrica de geamuri Tîrnăveni Menţinînd un ritm înalt şi constant al producţiei, colectivul acestei întreprinderi a raportat la 29 ianuarie îndeplinirea planului de producţie pe această lună. Din calculele preliminare, se va realiza suplimentar o producţie în valoare de peste un milion de lei, concretizată, printre altele, în 26.000 mp geam laminat, 200 m geam şlefuit şi 5.000 m profile din sticlă. O contribuţie mai importantă la aceste realizări şi-au adus secţiile de geam tras, liniile de laminare şi şlefuitoria plană. Paralel cu activitatea de realizare a sarcinilor de plan, atenţia colectivului este îndreptată spre executarea şi terminarea înainte de termen şi de bună calitate a reparaţiilor programate la cuptorul nr. 3 de geam tras. Se urmăreşte, mai ales, ca după redarea in exploatare a cuptorului să se îmbunătăţească substanţial calitatea geamului, asigurîndu-se astfel suplimentarea livrărilor la export. Turneu! păpuşarilor tîrpmureşeni Zilele acestea, colectivul secţiei române a Teatrului de stat de păpuşi din Tg.-Mureş întreprinde un turneu prin ţară cu piesa Cei şase mici pinguini“ pentru interpretarea căreia a obţinut, anul trecut medalia de argint la Festivalul internaţional de la Varna, în localul teatrului „Ţăndărică“ din Capitală actorii tîrgumureşeni au prezentat un spectacol de gală, cu participarea unor dramaturgi şi altor specialişti de artă păpuşărească La întoarcere ei au făcut popasuri în două oraşe care au teatru permanent de păpuşi — Ploieşti şi Braşov. Patru decenii de la marile bătălii de clasă din ianuarie-februarie 1933 Prin amploarea şi caracterul lor combativ, prin forţa şi nivelul de organizare, prin bogatele învăţăminte şi înrîuriri avute asupra vieţii sociale şi politice, luptele muncitorilor din anii 1929—33 care au culminat cu cele ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuarie—februarie 1933 au ridicat pe o treaptă mai înaltă tradiţiile revoluţionare ale clasei muncitoare, au constituit un moment important în viaţa poporului român. Dependenţa României faţă de capitalul străin a făcut ca criza să se repercuteze acut şi la noi cu grave urmări în toate domeniile. Producţia industrială a scăzut la jumătate. Au loc numeroase crahuri bancare, falimente ale multor întreprinderi, concedieri masive de muncitori. Clasele exploatatoare urmăreau ieşirea din criză pe seama maselor muncitoare. Faimoasele „curbe de sacrificiu“ impuse pentru plata datoriilor externe, repetatele reduceri de salariu, concedierile masive, mărirea impozitelor, scumpirea articolelor necesare pentru consum au generat o stare de nemulţumire generală. In Întreaga ţară anii 1929 —33 sunt marcaţi de greve neîntrerupte, acţiuni de protest ale diferitelor categorii de oameni ai muncii. In anii 1931—32 au fost organizate puternice greve şi acţiuni de luptă in rindul metalurgiştilor, minerilor, textiliştilor şi muncitorilor de la transporturi. In ansamblul efervescenţei revoluţionare pe prim plan se situează acţiuni viguroase ale ceferiştilor şi petroliştilor, detaşamente principale ale proletariatului român. In 1930—32 au loc demonstraţii ceferiste la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Tg.-Mureş, Galaţi, Brăila, Paşcani, Simeria, Sibiu etc. La sfîrşitul lui ianuarie şi începutul lui februarie 1933 au avut loc eroicele lupte ale petroliştilor din Valea Prahovei care desfăşurindu-se concomitent cu cele ale ceferiştilor s-au influenţat reciproc. STELIAN POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) DE LA CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID Joi, 1 februarie ora 17, va avea loc la sediul din str. Lungă, pregătirea lectorilor şi propagandiştilor din Învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş. Fac excepţie propagandiştii cadrelor didactice şi cei de la cursurile de studiere a Istoriei P.C.R. a căror pregătire se va ţine in ziua de 6 februarie. în pagina a 2-a Rubrica SCO . La S.M.A. Reghin Reparaţiile sunt pe terminate — în cîmp lucrările continuă cu intensitate S.M.A. Reghin se numără printre unităţile fruntaşe din cadrul Trustului judeţean pentru mecanizarea agriculturii. Unitatea a realizat planul pe 1972 în proporţie de 118 la sută, în timp ce cheltuielile la mia de lei venituri au fost reduse faţă de anul 1971 cu 45 lei. Semnificativ este faptul că toate cele 8 secţii de mecanizare şi-au realizat şi depăşit planurile de venituri. Dar în afară de realizările economico-financiare proprii, munca mecanizatorilor se reflectă, mai ales, în creşterea producţiilor în cooperativele agricole deservite, care, în anul care a trecut au depăşit planul producţiei la toate culturile principale. Cooperativa agricolă din Reghin, de pildă, unde lucrează secţia condusă de Ioan Mera (care şi-a depăşit planul cu 32 la sută) se numără printre unităţile cu cele mai mari producţii pe judeţ. La recoltele de 3.500 kg grîu, 4.800 kg porumb, 23.000 kg cartofi şi 68.000 kg sfeclă de zahăr, obţinute în medie la ha, o contribuţie de seamă şi-au adus-o mecanizatorii. Rezultate bune în sporirea producţiei a înregistrat şi C.A.P. Dedrad, unitate deservită de secţia a III-a de mecanizare, condusă de Dionisie Vaida, care şi-a depăşit planul anual cu 31 la sută. Realizările anului trecut, ca şi dorinţa de a obţine şi în viitor producţii sporite, le-au dat cooperatorilor şi mecanizatorilor un imbold şi mai mare în muncă. In aceste zile se constată pretutindeni un entuziasm crescînd în toate sectoarele de activitate ale unităţilor de mecanizare. Pe cîmp, în ateliere, mecanizatorii se întrec, care mai de care, să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească angajamentele, sarcinile ce le revin din hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie '72 privind realizarea exemplară a planului maximal pe 1973 — an hotăritor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. După cum ne informează ing. Eugen Ujfalusi, directorul S.M.A. Reghin, prin măsurile luate, prin rezultatele obţinute în prima lună a anului, mecanizatorii de aici vor fi la înălţimea sarcinilor care le revin. In aceste zile de iarnă, cînd se lucrează intens în ateliere, în toate secţiile S.M.A. şi in cîmp s-a întreprins o vastă acţiune de fertilizare a solului în toate unităţile deservite. Informaţii de lucru, toate remorcile şi maşinile acţionează din plin la transportul şi împrăştiatul în cîmp a îngrăşămintelor naturale şi chimice. La cooperativa din Reghin lucrează o formaţie compusă dintr-un graifer, 4 remorci şi 3 maşini MIC, transportîndu-se pînă acum peste 2.000 tone de îngrăşăminte naturale. Aceleaşi acţiuni se desfăşoară şi la cooperativele din Dedrad, Gurghiu, Beica şi Solovăstru. — La plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972, secretarul general al partidului preciza că: „O atenţie deosebită trebuie acordată folosirii raţionale a parcului tractoare şi maşini agricole, întreţinerii şi exploatării acestuia măsuri se întreprind în această privinţă şi care este stadiul şi calitatea reparaţiilor? TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) de Co CHEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, in sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut intr-o atmosferă de exigenţă şi responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economice şi a bugetului local pe anul 1972, precum şi prevederile planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial şi ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din cooperativa agricolă de producţie, din unităţile de comerţ şi prestări de servicii, din instituţiile de învăţămînt, sănătate şi cultură, toţi locuitorii comunei, au obţinut în anul care a trecut succese însemnate în sporirea producţiei vegetale şi animale, în buna aprovizionare şi servire a populaţiei, în domeniile edilitar-gospodăresc, al invăţămintului, sănătăţii, culturii, educaţiei socialiste şi sportului, care au creat o puternică bază materială şi spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării producţiei şi a muncii, pe baza acordului global, a eforturilor depuse şi a folosirii unor tehnologii moderne, cooperativa agricolă de producţie din comuna noastră a obţinut in anul 1972 o producţie medie la hectar, în teren neirigat, de 4.655 kg grîu faţă de planul de 3.600 kg; 4.827 kg porumb boabe faţă de 4.000 kg planificat; 41.067 kg sfeclă zahăr faţă de 30 000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrşitul anului au fost realizate în proporţie de 104 la sută la bovine şi de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obţinut o producţie medie de 3.070 litri lapte pe cap de vacă, faţă de 3.000 litri planificat. Rezultatele obţinute în producţia agricolă au creat posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantităţi de: 4.060 t cereale, cu 1.050 t peste plan; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan; 656 t carne, mai mult cu 230 t faţă de planul stabilit; 15.009 hl lapte, cu 2.509 hl peste plan şi a altor însemnate cantităţi de produse agroalimentare. Livrarea către stat a acestor cantităţi sporite de produse a făcut (Continuare în pag. a 3-a) II PENTRU REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA SARCINILOR ECONOMICE, EDILITARE Şl SOCIAL-CULTURALE PE ANUL 1973 Telegrama adresată de sesiunea Consiliului popular al comunei Stoicăneşti * Comitetului Central al Partidilui Comunist Român, Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Gospodarii din Stoicăneşti, judeţul Olt, — unde există una din cele mai vechi cooperative agricole din ţară, distinsă pentru a 4-a oară cu Ordinul Muncii clasa I — reuniţi marţi în sesiunea Consiliului popular comunal, au hotărît să cheme la întrecere socialistă toate consiliile populare, pe toţi cetăţenii din comunele şi satele patriei, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale pe anul 1973. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune: Deputaţii Consiliului popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, întruniţi în sesiune pentru dezbaterea planului de dezvoltare economico-socială şi a bugetului pe anul 1973, vă adresează, mult iubite şi stimate tovarăşe Ceauşescu, in numele tuturor locuitorilor de aici, cele mai calde simţăminte de dragoste, devotament şi neţărmurită preţuire pentru tot ceea ce faceţi în fruntea partidului şi statului, in numele celor mai scumpe idealuri ale poporului de înflorire continuă a patriei, de dezvoltare a tuturor localităţilor ţării, în cadrul măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Noi, stoicăneştenii, n-am uitat şi nu vom uita niciodată ce ne-aţi spus la înfiinţarea C.A.P., în 1949, cînd am avut fericita ocazie ca la acest important eveniment din viaţa satului să fiţi in mijlocul nostru, să ne arătaţi calea ce trebuie s-o urmăm împreună cu întreaga ţărănime a ţării. Cuvintele rostite atunci în faţa obştei satului, îndrumările şi indicaţiile date ulterior cu prilejul altor vizite, rezultatele obţinute ne dau obligaţia cetăţenească ca celui care este — aşa cum se spune la noi — naşul celor peste 5.100 locuitori ai comunei să-i aducem calda noastră mulţumire pornită din piepturile tuturor stoicăneştenilor, de la mic la mare, profunda recunoştinţă şi dragoste fierbinte ce i-o acordăm. Cum vă putem mulţumi dumneavoastră, care nu tot ceea ce aţi făcut pentru noi aţi pus ceva din toată fiinţa, decit prin a vă raporta, iubite conducător, că noi, cei din Cîmpia Boianului, a griului şi a dropiilor, ne-am ţinut de cuvînt şi am sporit an de an averea C.A.P. şi odată cu ea a crescut comuna şi oamenii. Analizînd cu grijă şi înaltă răspundere, ne-am propus ca, printr-o muncă susţinută, plină de entuziasm, să lucrăm in acest an şi mai bine pămintul şi să obţinem o depăşire de 750 kg la hectarul de grîu faţă de 4.000 kg producţie planificată, un spor de 600 kg la hectarul de porumb faţă de 4.800 kg, o creştere de 6.500 kg la hectarul de sfeclă de zahăr faţă de 35.000 kg planificat, precum şi o depăşire a producţiei medii la lapte, cu 250 litri faţă de 3.000 litri planificat. Putem astfel să livrăm statului peste plan 700 tone cereale, 1.300 tone sfeclă de zahăr, 1.200 hl de lapte şi 150 tone carne, la care se adaugă importante cantităţi de produse animaliere contractate şi livrate statului peste plan de locuitorii comunei. Însufleţiţi de sarcinile mobilizatoare pe care Conferinţa Naţională şi Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 le pun în faţa agriculturii, a satului în general, am hotărît, într-o atmosferă de puternic ataşament faţă de partid, faţă de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, să lansăm o chemare la întrecere către toate consiliile populare, către toţi locuitorii comunelor şi satelor patriei noastre, ştiind că şi alte cooperative agricole şi comune din Banat, Transilvania, Dobrogea, din întreaga ţară, au obţinut rezultate bune şi foarte bune şi că tot mai multe unităţi se angajează in marea întrecere a recoltelor bogate, a dezvoltării multilaterale a localităţilor rurale. Ştiind că în această patriotică întrecere cîştigă omul, cooperativa de producţie, comuna, ţara, vă asigurăm iubite tovarăşe Ceauşescu, să nu precupeţim nici un efort, să răspundem cu fapte, aşa cum dumneavoastră ne-aţi învăţat, marii cinste ce o avem de a lansa această chemare, să muncim cu pasiune, abnegaţie şi totală dăruire, pentru a înfăptui în mod exemplar obiectivele ce ne-am propus, fiind convinşi că astfel ne aducem contribuţia la ridicarea ţării noastre pe cele mai înalte culmi de prosperitate şi civilizaţie. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI Adunarea festivă consacrată aniversării ziarului „România Liberă“ Sala de marmură a „Casei Scînteii“ a găzduit, miercuri la amiază, adunarea festivă, organizată cu prilejul aniversării a trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România Liberă“. La festivitate au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., secretaral Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, conducători ai principalelor cotidiene, ai revistelor şi publicaţiilor editate în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, activişti de partid şi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturalartistice, vechi colaboratori, redactori şi corespondenţi voluntari ai ziarului „România Liberă“, redactori ai presei centrale,ai Agenţiei Române de Presă — „Agerpres“, Radioteleviziunii, muncitori tipografi, alţi lucrători din presă. Au luat cuvintul Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, Octavian Paler, redactor-şef al „României Libere“, Virgil Dăneiulescu, secretar general de redacţie la ziarul „Scînteia“, Eugen Florescu, redactorul şef al ziarului ,,Scînteia tineretului“, Szilágyi Dezideriu, redactorul şef al ziarului „Eleie“, Anton Breitenhofer, redactorul şef al ziarului „Neuer Weg“, şi Constantin Teodorescu, muncitor tipograf. Intr-o atmosferă însufleţită, cei prezenţi au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Agerpres)