Steaua Roşie, februarie 1973 (Anul 24, nr. 25-48)

1973-02-01 / nr. 25

PAGINĂ 2 STEAUA ROȘIE" ►4H Educaţia permanentă se înscrie printre preocupările majore ale so­cietăţii moderne în general şi ale celei socialiste în special. Comanda socială a epocii pune în faţa şcolii sarcini sporite legate de pregătirea unor cadre menite să facă faţă cu succes cerinţelor mereu crescânde ale societăţii. In lumina acestei ce­rinţe, cadrelor didactice de toate gradele le revine un rol însemnat în opera de educare şi de formare a ti­nerei generaţii. Documentele de par­tid, mai ales din ultimii doi ani, accentuează rolul care îi revine în­­­văţămîntului pentru realizarea unei pregătiri multilaterale a copiilor şi tinerilor, în conformitate cu cerin­ţele educaţiei comuniste. Această pregătire presupune în prealabil o preocupare permanentă a tuturor cadrelor didactice pentru continua perfecţionare a muncii pe care o desfăşoară cu elevii. Una din formele de bază ale ridicării nivelului politic şi profesional o constituie pregătirea pentru obţine­rea gradelor didactice. In special lu­crarea de gradul I este rezultatul u­­nor preocupări deosebite metodico­­ştiinţifice legate de ridicarea măies­triei pedagogice, reflectînd totodată rez­ultatele obţinute în munca cu e­­levii. La nivelul judeţului s-au manifes­tat astfel de preocupări, ceea ce constituie o latură pozitivă a acti­vităţii cadrelor didactice şi a grijii dovedite de inspectoratul şcolar în acest sens.­­ Aşa, de exemplu, din rîndurile învăţătorilor s-au remar­cat în această direcţie cei care s-au înscris pentru obţinerea gradului di­dactic I. Tovarăşe învăţătoare ca: Ana Benţa, de la Şcoala generală nr. 11 Tîrgu-Mureş, Valeria Bîndea, de la Şcoala generală nr. 1 Tîrnă­­veni şi Aurelia Buda, de la Liceul nr. 2 Tîrnăveni se evidenţiază prin preocupările lor manifestate pentru îmbunătăţirea continuă a muncii instructiv-educative. Conţinutul lu­crărilor prezentate pentru obţinerea gradului didactic I se remarcă prin interesul deosebit manifestat în di­recţia educării politico-ideologice a elevilor şi a înzestrării acestora cu deprinderi şi obişnuinţe de muncă, încă din primii ani de şcoală. Din lucrarea „Probleme specifice privind formarea bazelor deprinde­rilor de citire şi scriere la elevii din clasa I in condiţiile şcolarizării la 11 ani“ se desprinde în mod deosebit fundamentarea psihologică a rezul­tatelor care se pot obţine cu copiii de 6 ani, în direcţia formării pri­melor deprinderi şi obişnuinţe de însuşire a scris-cititului, apelîndu-se la procedeele originale utilizate la nivelul Şcolii generale nr. 6 din Tîrgu-Mureş. Aspectul educativ al muncii cu şcolarii mici se reliefea­ză pregnant în lucrarea „Contribu­ţia organizaţiei de pionieri la edu­caţia elevilor în spiritul moralei co­muniste“, scoţîndu-se în evidenţă acţiunile practice desfăşurate în a­­cest scop şi rolul deosebit pe care îl are pionieria în realizarea sarci­nilor educative. Formarea concepţiei materialist­­dialectice despre lume este o pro­blemă complexă şi de lungă du­rată, realizabilă însă din plin la ni­velul şcolii. Preocupări în acest sens trebuie să existe încă de la intrarea elevului în şcoală. Pe această linie se înscrie lucrarea „Organizarea şi desfăşurarea orelor de clasă in ca­drul disciplinei Cunoaşterea mediu­lui înconjurător, la elevii din cla­sa I“. Lucrarea este axată pe legă­tura care trebuie să existe între conţinutul lecţiilor şi mediul natu­ral, activitatea practică­ productivă, reuşind să ilustreze concret modul cum se realizează această conexiu­ne. Avînd un pronunţat caracter practic, aplicativ, lucrarea ar putea servi şi ca îndrumător pentru pre­darea disciplinei de cunoaştere a mediului înconjurător la clasa I. Ultimele două lucrări menţionate scot în evidenţă preocupările şcoli­lor din­ Tîrnăveni pentru găsirea celor mai adecvate soluţii la pro­blemele ridicate de pregătirea ele­vilor pentru viaţă. Experienţa pozitivă a unor astfel de cadre didactice va găsi cu sigu­ranţă forme de popularizare la ni­velul localităţii şi al judeţului. Ini­ţierea unor simpozioane, mese ro­tunde, dezbateri în cercuri pedago­gice şi în comisii metodice va servi drept mijloc util de schimb de ex­perienţă şi de promovare a noului, de modernizare a învăţămîntului. Înscrierea pentru obţinerea gra­dului didactic I este o acţiune meri­torie. Insă faptul că doar trei învă­ţători s-au înscris în acest an la ni­velul judeţului (anul trecut tot trei), raportat la numărul mare de învă­ţători existenţi, nu ne poate mul­ţumi pe deplin. Este bine ca şi alţi învăţători să-şi valorifice şi în a­­cest fel preocupările didactice, pu­tind beneficia în prealabil de îndru­marea Institutului Central de Per­fecţionare a Personalului Di­dactic, Filiala Cluj, îndruma­re care se dă ori de cîte ori este nevoie. In felul acesta preocu­parea pentru o educaţie permanentă pe tot parcursul activităţii didactice îşi va găsi o şi mai largă expresie, aşa după cum partidul şi statul nos- tru o cere. lector univ. VASILE STANCA lector univ. TITUS ŞUTEU I.C.P.P.D. — Filiala Cluj e om­.­n Lucrările de gradul I ale învăţătorilor rol al educaţiei permanente Concursul nostru pentru corespondenţii voluntari Pledoarie pentru istoria locală Un bulgăre de pămînt, plămădit din huma pămîntului, în care abia s-au măcinat de vreme oasele stră­bunilor, amestecat cu cîntecul şi lacrimile olarului, modelat din for­mele sufletului său, rumenit la ar­şiţa focului — aşa s-a născut cea mai mare parte a obiectelor de o­­lărie făurite de mina omului, dez­gropate cu migală de acei care cau­tă în ţărîna trecutului. Am pornit de la o ulcică şi cî­­teva fragmente deosebit de fru­moase, descoperite întimplător în­­tr-o excursie locală. S-a creat o e­­mulaţie generală de descoperire, de cercetare şi s-a ajuns azi la un muzeu sătesc în care sunt adăDOS-­ţite obiecte şi colecţii deosebit de interesante Acesta este, pe scurt, începutul activităţii muzeistice la Băgaciu. Un mănunchi de elevi, cu o ma­re doză de energie şi spirit de cer­cetare, specifice tinereţii cuteză­­toare, au pornit pe urmele trecu­tului, convinşi că vor descoperi oi­nă şi comori. In vacanţele de vară au săpat pe „şantierul arheologic“, scoţînd la i­­veală numeroase fragmente de va­se, artistic lucrate, aparţinînd cul­turii „Coţofeni II“, silexuri, topoare de piatră, greutăţi pentru fus, ce­ramică locală grosolană şi ceramică fină pictată, de origine romană, dar n-au descoperit nici o comoară. Au umblat din casă în casă şi au adu­nat de la cetăţeni o serie de lu­cruri vechi printre care rîşniţe de piatră, mobilier din secolul al XVII-lea, obiecte de îmbrăcăminte de sute de ani, obiecte de uz casnic de diverse întrebuinţări, uitate de oameni şi de vreme. Oamenii s-au despărţit cu greu de aceste lucruri rămase din strămoşi, dar au făcut-o cu credinţa că a­­dunate la un loc vor fi mult mai utile tinerei generaţii, care trebuie să descopere, să înţeleagă şi să respecte trecutul. Din documente au descifrat, înnu­­dind firul evenimentelor, istoria lo­calităţii al cărei început se pierde în negura timpului. Silexul şi molarii de mamut des­coperiţi dovedesc începutul din zorii istoriei, al luptei omului pentru e­­xistenţa pe aceste meleaguri. Obiec­tele de uz casnic, atît de migălos lucrate, atestă necesitatea pentru u­­til şi frumos, iar monedele din se­colul al XVI-lea dovedesc un co­merţ înfloritor. Tăvălugul războaielor a trecut de mai multe ori peste strămoşi, nimi­­cindu-le localitatea, împuţinindu-i. Dar au rămas de fiecare dată aici, îngropîndu-şi morţii şi crestindu-şi urmaşii în dragoste de ţară şi res­pect faţă de înaintaşi, convinşi că prin exemplul lor de dîrzenie şi cu­raj vor fi pildă pentru generaţiile viitoare. Acestea sunt şi convingerile mici­lor cercetători care au înţeles că is­toria este intr-adevăr un­­ „testa­ment lăsat de străbuni nepoţilor pentru tălmăcire şi povaţă“, din ca­re au de învăţat doar lucruri bune. Iar „comoara“ e micul lor mu­zeu, în care, pentru ei, un ciob de vas este la fel de important şi preţios ca tezaurul de la Pietroasa, pentru că l-au descoperit şi l-au în­ţeles ei iar în faţa acestei înţele­geri ciobul şi aurul au aceeaşi va­loare prof. MIRCEA ISTRATE corespondent voluntar Băgaciu In librăriile şi chioşcurile de difuzare a presei din întreaga ţară a apărut broşura cuprinzind „PROGRAMELE CONCURSULUI DE ADMITERE IN LICEELE DE SPECIALITATE, ŞCOLILE PROFESIO­NALE ŞI UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA“, PENTRU SESIUNI­LE ANULUI 1973. Elaborată de Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, broşura pune la dispoziţia promovaţilor clasei a VIII-a a şcolii generale programele examenelor la limba română, matematică, fizică, chi­mie, ştiinţe biologice, geografia patriei şi desen. De asemenea, sunt menţionate probele scrise şi orale în vederea aceluiași concurs. In perioada scursă de la alegerile de deputaţi în consiliile populare judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale, în viaţa unor deputaţi au intervenit unele schimbări, cir­cumscripţiile respective rămînînd astfel fără deputaţi. Pentru comple­tarea locurilor devenite vacante, prin decret, Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România a hotă­­rît să se efectueze alegeri parţiale, data acestora fiind stabilită pen­tru 4 martie 1973. Ca şi în întreaga ţară, în ulti­mele zile, în circumscripţiile elec­torale judeţene, municipale, orăşe­neşti şi comunale din judeţul nos­tru, rămase fără deputaţi, au a­­vut loc adunări populare pentru propunerea de candidaţi în locurile devenite vacante. Pentru alegerile parţiale de depu­taţi în Consiliul popular judeţean au fost propuşi candidaţi ai Fron­tului Unităţii Socialiste tovarăşii Dumitru Moldovan, secretar al Con­siliului judeţean Mureş al U.G.S.R. în circumscripţia electorală nr. 2 din Tg.-Mureş; Egyed Balázs, prim vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al muni­cipiului Tg.-Mureş, in circumscrip­ţia electorală nr. 7 din Tg.-Mureş; Szalmán Lorant, dirijor, directorul Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş, în circumscripţia electorală nr. 19 din Tg.-Mureş; Mircea Purenciu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean al U.T.C., în circumscripţia e­­lectorală nr. 21 din Tg.-Mureş; co­lonel Ioan Scrieciu, în circumscrip­ţia electorală nr. 30 din Tg.-Mureş; Vasilică Lanţoş, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, în circumscripţia electorală nr. 41 din Tg.-Mureş; ing. Ioan Catarig, director general al Di­recţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a jude­ţului Mureş, în circumscripţia elec­torală nr. 145 Orşova; Viorel Mol­dovan, directorul Direcţiei pentru problemele de muncă şi ocrotiri so­ciale, în circumscripţia electorală nr. 178 Ulieşu; Ioan Haţiu, inspec­tor şcolar general al Inspectoratu­lui şcolar judeţean, în circumscrip­ţia nr. 1911 Singer; Bogdan Cioancă, director tehnic la Termocentrala din Iernut, în circumscripţia elec­torală nr. 205 Iernut. In adunări pe circumscripţii elec­torale au fost propuşi şi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile parţiale in consiliile popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale, acolo unde există locuri vacante. Peste tot, adunările electorale au­­prilejuit ample dezbateri asupra problemelor gospodăreşti-edilitare din circumscripţiile respective, con­sfătuiri cu un pronunţat caracter de lucru. Susţinînd candidaturile, cetă­ţenii din circumscripţii au vorbit despre realizările obţinute în ultimii ani, au scos în evidenţă neajunsu­rile şi lipsurile care mai persistă într-un domeniu sau altul de acti­vitate, propunînd soluţiile şi căile pentru îmbunătăţirea muncii. Mun­citorii, inginerii, tehnicienii, ţăranii cooperatori şi alte categorii de oa­meni ai muncii, dînd glas voinţei colectivelor în care îşi desfăşoară activitatea, s-au angajat să sprijine candidatul, să-i acorde mandatul de a-i reprezenta în organele locale ale puterii de stat, precum și de a munci neobosit pentru înfăptuirea politicii partidului și statului, pen­tru realizarea sarcinilor din actualul cincinal înainte de termen. I­a patinoarul de la Complexul sportiv şi de agrement „Mureşul" din Tg.-Mureş e mare animaţie în aceste zile. (Foto: A. CZERAN) Pentru intensificarea activităţii de control obştesc în baza măsurilor stabilite de plenara Consiliului municipal Tg.­­Mureş al Frontului Unităţii Socia­liste, care a avut loc în luna de­cembrie, recent, Biroul executiv al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste a trecut la inten­sificarea activităţii de control ob­ştesc. In acest scop, au fost convo­caţi conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor supuse controlului ob­ştesc precum şi ai celor care au echipe de control obştesc, preşedin­ţii comitetelor sindicatelor, precum şi membrii comisiei de coordonare. Totodată, s-a­ trecut la instruirea membrilor echipelor de control ob­ştesc. Aceasta se face de specialişti din industria producătoare de bu­nuri de consum, din comerţ şi ali­mentaţia publică, din cooperaţia meşteşugărească, din domeniul ocro­tirii sănătății, transportului în co­mun etc. luna cârţii la sate la a 111­­-a ediţie ..... în ţara noastră s-a format un public larg, com­petent, receptiv la arta profundă, avid de cărţi care să-i înaripeze mintea, să-i stimuleze gîndirea şi fan­tezia, să-i insufle idei şi sentimente înalte". (NICOLAE CEAUŞESCU) Aceste cuvinte ale conducătorului partidului şi statului nostru, izvo­­rîte din amplu­ program de dinami­zare a procesului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate, conturat cu o înaltă responsa­bilitate în lucrările Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. din 19—21 iulie 1972, constituie o chemare şi un bun prilej pentru toţi slujitorii aşe­zămintelor culturale, ca în a XIII-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“ să în­­­scrie pe agenda acţiunilor sale sar­cini de natură să apropie şi să fa­miliarizeze cele mai largi pături de oameni ai muncii cu valorile ştiin­ţifice, artistice, educaţionale, naţio­nale şi mondiale, pe care pagina ti­părită le adaugă culturii oricărui ci­titor. A treisprezecea ediţie a tradiţio­nalei manifestări de masă „Luna cărţii la sate“, organizată sub auspi­ciile Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste şi a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, în strînsă colaborare cu C.C. al Uniu­nii Tineretului Comunist, îşi propu­ne ca, începînd cu întîi februarie, toate acţiunile, manifestările de ma­să cu cartea, întîlnirile între cititori şi diferite categorii de oameni de cultură, scriitori, redactori, ziarişti etc., să contribuie la informarea lar­gă a locuitorilor satelor cu privire 1—7 februarie „Cartea social-politică, sprijin preţios în formarea conştiinţei socialiste". 8—14 februarie „Cartea agrozootehnică — deschiză­toare de drumuri în obţinerea de recolte bogate". 15—21 februarie „Cartea beletristică contemporană — izvor de cunoaştere a valorilor spirituale create de orînduirea socialistă". 22—28 februarie „Tineretului de la sate — cultură, educaţie, civilizaţie prin carte“, la problemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, la popularizarea şi punerea în valoare a cărţii social­­politice, a cărţii agrozootehnice de masă şi de specialitate, a cărţii des­tinate educării şi instruirii tinere­tului, la cunoaşterea celor mai va­loroase creaţii beletristice naţionale şi ale lumii contemporane. Programul manifestărilor „Lunii cărţii la sate“ va fi eşalonat pe ur­mătoarele etape: Comitetul judeţean pentru cultu­ră şi educaţie socialistă, ca principal coordonator al manifestărilor orga­nizate în cadrul „Lunii cărţii la sa­te“ în strînsă conlucrare cu ceilalţi factori care concură în mod direct la buna reuşită a acţiunilor cuprin­se în planul de măsuri comun, a căutat să dea manifestărilor un ne­îndoielnic spor de entuziasm tine­resc care va face ca această tradi­ţională sărbătoare a cărţii să fie o lună de recolte spirituale demne de cultura unei ţări în plină desfăşu­rare a construcţiei sale socialiste. Din planul de măsuri al comisiei judeţene am spicuit doar cîteva din principalele manifestări ce vor fi organizate în perioada 1—28 februa­rie. Librarii şi difuzorii de carte din mediul rural vor participa la ampli­ficarea şi diversificarea metodelor şi formelor de popularizare şi difu­zare a cărţii în cadrul unor acţiuni care s-au dovedit foarte eficiente: „Cartea zilei“, „Formarea de biblio­teci personale“, prin intermediul autolibrăriei, prin colective­ de elevi în şcoli, întîlniri cu scriitorii etc. In ziua de 20 februarie, Editura Dacia, prin reprezentanţii săi, va fi pre­zentă în mijlocul cititorilor d­in co­muna Vărgata, unde va prezenta volumul de poeme în limba maghia­ră „Certitudini“ de Saszet Géza. Redactori ai revistelor literare locale „Vatra“, „Igaz Szó“, „Uj Biet“ şi scriitorii tîrgumureşeni se vor în­­tîlni cu oamenii din localităţile: Glodeni, Glăjărie, Deda, Crăieşti, Ghindari, Sărmaşu şi Stînceni. De asemenea, merită să eviden­ţiem acţiunea ce va fi organizată de către Comitetul judeţean U.T.C. în cadrul „Săptămînii cărţii pentru ti­neret“, cînd tinerii din comunele Sîngeorgiu de Pădure şi Deda se vor întîlni cu redactori de la Edi­tura „Albatros“. Ceea ce ni se pare nou şi credem că se vor bucura de o frumoasă reu­şită vor fi manifestările de mai mare amploare, „Duminici ale căr­ţii“, organizate în localităţile Ibă­­neşti-Pădure (4 februarie), Batoş (10 februarie), Saschiz (11 februarie), Bahnea (17 februarie), Miercurea Ni­­rajului (18 februarie) şi Iernut (25 februarie). La căminele culturale şi bibliote­cile comunale din judeţul nostru vor fi organizate dezbateri, con­cursuri, manifestări artistice închi­nate cărţii,­­„Tribuna cititorului“ — părerile acestora despre lucrări con­sacrate construirii societăţii socialis­te multilateral dezvoltate; „Scriito­rii despre viaţa satului românesc contemporan“ şi cititorii lor: „Ti­puri de eroi ai construcţiei socialis­te oglindiţi în literatură“, şezători literare, expoziţii, prezentări de cărţi apărute în ultimii 2-3 ani ca şi vitrine permanente cu literatura de bază pe profilul respectiv la cen­trele şi punctele de informare şi documentare în domeniul ştiinţelor social-politice, agrozootehnice şi de tineret de pe lingă cercurile de în­­văţămînt ideologic şi la cluburi. Complexitatea şi caracterul con­cret al planului de măsuri întocmit pentru „Luna cărţii la sate“ ediţia 1973 asigură acestei manifestări cul­turale de amploare o bună bază pentru o reuşită deplină. Nu ne în­doim că toţi cei chemaţi să ducă la îndeplinire planul, ca şi cei ce par­ticipă la acţiunile „Lunii cărţii“ din anul acesta, în condiţiile speci­fice, vor transforma în succese re­marcabile intenţii şi sentimente din­tre ele mai nobile şi frumoase. prof. SOLOMON FRATILA director Biblioteca municipală Tg.-Mureş DIN PARTEA DE NORD A MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ, CIT ŞI DIN COMUNELE SINCRAIU DE MUREŞ, SlNTANA DE MU­REŞ ŞI PANET, CU TOATE SATELE APARŢINĂTOARE. Duminică, 4 februarie 1973, cu începere de la ora 6 dimineaţa, va avea loc alegerea­­unui deputat în Marea Adunare Naţională, în circumscripţia electorală nr. II Tîrgu-Mureş Nord. Alegătorii din circumscripţia electorală menţionată sunt chemaţi să se prezinte la vot, după locul domicilierii, la secţiile de votare enumerate mai jos. In municipiul Tîrgu-Mureş, secţiile de votare sunt următoarele: Nr. . . secţiei Sediul secţiei de vo­ de votare tare Străzile care aparţin secţiei de votare 1. Şcoala generală nr. 16 din cartierul Aleea Carpaţi. Aleea Carpaţi, blocurile nr. 41, 43, 45, 47, 53, 55, 51. 2. Liceul agricol str. Kossuth L. nr. 108. Aleea Carpaţi, blocurile nr. 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 25, 25/A, 27, 27/A, 29, 31, 31/A, 33, 35, 37, 39. Şcoala generală nr. 8, stra­da Remetea nr. 35. Străzile din cartierul Remetea (fost Beşa), Remetea, Zambilei, Zarandului, Gladiolelor, Cetinei, Fînaţelor, Gurghiului, Trifoiului, Lucernei, Inului, Finului, Pajiş­­tei, Frunzişului, Ceangăilor, Po­milor, Cotiturei de Jos. Căminul de zi din str. Voi­­nicenilor nr. 43. Străzile: Serg. maj. loan Roman, Serg. maj. Ionel Giurchi, Flori­lor, Serg. maj. Lazăr Blejnari, Pit. adj. David Rusu, Agriculto­rilor, Benefalău, Șoimilor, Plo­pilor, Leacului, Serg. maj. Mircea Robu, Verde, Sîntana, Voinice­­nilor 91—139, 78—136. Şcoala generală din Bărăganului nr. 2,­a. str. Străzile, Voinicenilor 2—76, 1—89, Ciucului, Apaductului, Măcinişu­­lui, Bărăganului, Mureşului, Cor­­năţel, Podeni, Potopului, Apelor, Cotului. Şcoala generală nr. 5 din strada Kossuth L. nr. 105, Străziler Kossuth Lajos 75—109, 50—126, Uzinei, Morii, Piaţa Ma­tei Corvin, Parcul 23 August, Elba, Insulei, Putnei, Somnului, Sălciilor, Sebeşului, Belşugului, Sibiului, Şincai, Cuza Vodă 73— 109, 56—­80, Ghiocelului, Govora, Pîrîului. Consiliul sindical local str. Cuza Vodă nr. 22. 8. Şcoala generală nr. 12, str. Libertăţii nr. 36/a. 9. Şcoala de şoferi amatori şi prof. din str. Ady Endre nr. 1 (cantina). 10. Şcoala de şoferi amatori şi prof. din str. Ady Endre nr. 1. 11. Liceul nr. 5, str. Ialomi­ţei nr. 11-Străzile: Cuza Vodă 1—71, 2—54, Tuşnad, Tineretului. Enescu, Sfa­tului, Libertăţii 1—33, 2—32, Tán­csics, T. Vladimirescu 1—57, 2—56, Simo Geza (fost Rînduni­­cii) Inimei. Crişan, E. Varga, Piaţa Eroilor Sovietici. Străzile: Rodnei 27—91, 26—86, Colentina, Bulgarilor, Lavandei, Bodor Peter inclusiv blocurile 2, 4, 6, 8, 22, 24, 26 28, str. Să­­vineşti inclusiv blocurile 1—13, 2—16, str. Azurului, Libertăţii 34,­72, 35—79, Primăverii, Pîinii, Cîmpului, Strada Aeroportului, Piaţa Arma­tei, inclusiv blocurile 26, A, 26 B, 26/C, 26/D, strada Bernath An­drei, Berzei, E. Rădulescu, Fur­­tunei, Ialomiţei inclusiv blocu­rile, Jiului, F. J. Curie, Lebedei, Mioriţei inclusiv blocurile 57— 59, Piaţa Oneşti, strada Partizani­lor, Libertăţii nr. 81—101, 74— 120, Siretului, Salcîmilor, Sitari­lor, Zidarilor, Zînelor şi Ţesă­torilor. Strada Aradului inclusiv blocu­rile 6—12, Ady Endre inclusiv blocurile 18—34, 45—51. Străzile: Ştefan Gheorghiu, Cio­­cîrliei, Pasteura Frunzei, Some­şului, Bicazului, Madach I., Ca­­ragiale, Delavrancea, Trotuşului, Oltului N. Bălcescu blocurile 2, 4, 6, 8, 10.

Next