Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-01 / nr. 49

I De la Casa corpului didactic , tineri, 2 martie, ora 11, la Liceul „Bolyai" va avea loc pen­tru profesorii de biologie o lecţie demonstrativă in care se va apli­ca problematizarea, susţinută de prof. Maria Şerban. Lecţia se va desfăşura în limba română. „ Tot vineri, 2 martie, la acelaşi liceu, la ora 12, va avea loc pentru profesorii de biologie, tot o lecţie demonstrativă cu aplicarea problematizării, susţinută de prof. Kiss József, in limba maghiară. „­­ineri, 2 martie, de la ora 11, la Casa corpului didactic va avea loc o expunere insoţită de proiecţii, cu tema „Impresii de că­lătorie de la Sarmisegetu­ a lui Decebal, la Columna lui Traian“, pentru profesorii de geografie. Va expune lector univ. doctorand Oliviu Marcu, de la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş. „ Tot la Casa corpului didactic, in aceeaşi zi de la ora 18, se va desfăşura un simpozion pentru învăţătorii de la secţiile de limbă română, cu tema „Formarea limbajului matematic *şi a gindirii logi­ce prin predarea matematicii la clasele I—IV“. Tema va fi susţinută de Ana Benţa, învăţătoare şi Ioana Seniciu, profesoară.­­ La Staţiunea experimentală I.C.Z. Singeorgiu de Mureş, du­­minică, 4 martie, de la ora 9, va avea loc o expunere pentru pro­­fesorii de agricultură şi biologie, cu tema „Direcţiile de dezvoltare e­,ei Pe Plan naţional- sarcinile şi rezultatele obţinute la Singeorgiu de Mureş". Vor expune d­r. Emil Silvaş, directo­rul staţiunii şi dr. Victor Mihu, cercetător ştiinţific. „ Duminică, 4 martie, de la ora 10, la Casa corpului didactic L ,° ‘Demonstraţia Practică pentru profesorii de muzică, cu . ”a ”.Met°da solfegiere a lui Weber, aplicată în predarea mu- 22! ’ ? maghiară. Tema va fi prezentată de lector univ. Szász Karoly, de la Institutul pedagogic de 1­1 ani din Tg.-Mureș. • La Tirnăveni, luni, 5 martie, de la ora 12, la Liceul nr. 2, va avea loc o expunere pentru profesorii de matematică, cu tema „Mate­matica” şi adevărul . Expune lector univ. dr. M. Gheorghe Fărcaş, de la Institutul pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş.­­ La Liceul nr. 2 din Luduş, luni, 5 martie, la ora 14, are loc o dezbatere pentru toate cadrele didactice, pe tema „Educatorul in contextul procesului de modelare a profilului moral-cetăţenesc al tnerei generaţii . Dezbaterea va fi condusă de prof. Ioan Raţiu, Inspector şcolar general. . *,Mf.r­i.6 martie, de la ora 11, la Liceul „Al. Papiu Ilarian", are­­ o lecţie demonstrativă de limba română, în care se aplică pro­blematizarea, pentru profesorii de limba română. Lecţia va fi sus­ţinută de prof. Doina Bancu. 1 r!P Tz‘­ma,nr. 6, ,Martie' La ora 11, la Casa corpului didactic, se desfăşoară o dezbatere pentru bibliotecarii din şcoli, cu tema Ro­­.!!'fCaIrt.u. sperii-politice în educarea tineretului şcolar", condusă de prof. Lorincz Ştefan, bibliotecar la Casa corpului didactic. © Marţi, 6 martie, de la ora 18, la Liceul nr. 2 din Tirnăveni are loc o dezbatere pentru diriginţi, cu tema „Mijloace şi procedee conducăd? d,r,g'nl' ln orientarea şcolară şi profesională a elevilor" condusă de prof. Ioan I. Vasilache, psiholog şcolar. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Informaţia şi formaţia literară a ele­vilor—oglindită de faza judeţeană a concursului de literatură română Loc de elevată confruntare inte­lectuală, de afirmare a talentelor tinere, concursul de literatură ro­mână (etapa judeţeană) desfăşurat de curînd, a evidenţiat convingător faptul că tinerii din licee şi şcoli profesionale iubesc literatura, au o temeinică cultură estetică şi sunt dornici de afirmare in domeniul creaţiei literare. Spre deosebire de anii trecuţi, subiectele date pentru această eta­pă a concursului de Societatea de Ştiinţe Filologice au fost mai sti­mulative, au facilitat intr-un grad mai înalt creativitatea cunoştinţe­lor, solicitînd mai mult valenţele formative ale educaţiei literare. Formulările: „In lumea basmelor“ (anul I), „Cu scriitorii pe poteci de munte“ (anul III), „Fapt istoric şi ficţiune artistică“ (anul IV), „Me­leaguri îndrăgite“ (anul I şcoli pro­fesionale) ş.a.m.d. atestă intenţii ex­prese din partea organizatorilor, de a oferi cîmp larg imaginaţiei creatoare. Deşi formulările menţionate au putut contraria unele spirite prea didacticiste din rîndurile profesori­lor de literatură, punînd in încurcă­tură pe acei concurenţi obişnuiţi să „înveţe literatura“, totuşi multe lu­crări au demonstrat calităţi creatoa­re incontestabile: sensibilitate, pu­tere de pătrundere, forţă de expre­sie, stăpînirea limbii literare, mî­­nuirea ei cu pricepere, cu supleţe chiar. Asemenea compuneri relevă sentimente profunde, trăirea reali­tăţilor din perspectiva unei dăruiri totale. Inflexiunile propoziţiilor, ale frazelor încearcă să reţină şi să redea zbaterea interioară a tineri­lor concurenţi. Eleva Crăciun Na­talia de la Liceul nr. 1 din Luduş îşi imaginează intrarea în lumea basmului ca un joc pur în infinitul universului. „Azi m-am jucat cu in­finitul şi l-am făcut să rîdă. M-am suit pe un nimb în flăcări şi am văzut cum copiii se jucau cu soa­rele, şi am devenit de aur. Am suit treptele fumurii ale viitorului şi acolo sus, in universul visării am prins stelele într-o basma pe care apoi am răsucit-o ştrengăreşte...“. Pentru colega ei de concurs, Petrulescu Doina de la Liceul sa­nitar din Tg.-Mureş, peisajul româ­nesc ca expresie artistică înseamnă: .......O lumină intr-o ţară cu tranda­firi şi ţara se numeşte România şi intr-o zi i-am spus luminii: te iu­besc pentru că într-o zi puteai să stlîngi şi n-ai plîns, te iubesc pen­tru că într-o zi erai şi spictor şi poet şi muncitor şi ţăran, te iubesc pen­tru că ai ştiut să mă mîngîi şi­­să mă cerţi, te iubesc pentru că lu­mea ta e o lume de oameni“. Nu mai puţin semnificativă, sub raportul forţei de autoexprimare, al notaţiei unor stări sufleteşti, ne a­­pare compunerea „O zi în uzină“, a elevei Ioniţă M. Clara de la Gru­pul şcolar comercial Tg.-Mureş: „O să fie acceptată oare, cererea noas­tră? — era întrebarea pe care ne-o puneam cu toţii. In cabina portaru­lui sună telefonul. In receptor se aude glasul directorului, nea Stre­­te, lasă copiii să intre în curtea fa­bricii. O să vină şi tovarăşul ingi­ner şi Gáspár bácsi să-i însoţească prin fabrică. Bucurie !“. Este regretabil însă că destul de multe lucrări nu s-au ridicat la o ţinută corespunzătoare: un stil ru­dimentar, o exprimare neutră, ştearsă, inexpresivă care denotă lip­să de interes pentru temele propuse, superficialitatea sentimentelor. Se constată că unii elevi nu ştiu să-şi aleagă tonul potrivit pentru ceea ce vor să comunice în lucrare, nu reu­şesc să păstreze unitatea stilului pe tot parcursul compunerii (dese alu­necări spre pastişă sau grandiloc­venţă). Acestor aspecte va trebui să le acordăm mai multă atenţie în munca noastră la catedră. Pentru dezvoltarea imaginaţiei creatoare a elevilor, a exprimării scrise, im­portantă este nu atît tehnica com­punerii (aşezarea în pagină, folosi­rea citatelor, a semnelor de punc­tuaţie etc.) cît alegerea temelor, pregătirea psihologică a elevilor pentru abordarea unei teme: ........ dacă interesul spontan pentru tema abordată este primar, dacă gîndirea şi participarea afectivă sunt ele­mentare, atunci şi expresia stilisti­că (exprimarea generală — N. N.)va fi rudimentară, primitivă“. (Bianca Bratu, Literatura şi educaţia este­tică a preadolescentului, E.D.P Buc., 1970, p. 182). La proba de cunoştinţe literare s-au înregistrat în general rezulta­te mai bune de către toţi concu­renţii, o dovadă în plus că în şcoa­lă încă se pune accentul tot pe informaţie şi nu pe formaţie, aşa după cum teoretic, toată lumea este de acord că ■ ar trebui să se proce­deze. Din acest punct de vedere, chiar întrebările formulate pentru proba de cunoştinţe s-au adresat în ex­clusivitate memoriei elevilor, negli­­jîndu-se total formaţia lor intelec­tuală, depistarea unor aptitudini, a spiritului critic în abordarea feno­menului literar. Nu putem decât să ne exprimăm regretul pentru fap­tul că nu s-au găsit încă mijloace­le cele mai adecvate pentru ca a­­cest gen de concurs să evalueze în mai mare măsură nivelul formaţiei literare a elevilor, să descopere şi să promoveze capacităţile şi talen­tele autentice. La capătul acestor cîteva consi­deraţii desprinse din examinarea a­­tentă a lucrărilor de concurs, ne facem plăcuta îndatorire de a pre­zenta rezultatele concursului sta­bilite de comisia judeţeană. Pre­miul I, nu se acordă; premiul II se acordă următorilor elevi: Ernst Corina, anul III, Liceul nr. 1 Si­ghişoara; Crăciun Natalia, anul I, Liceul nr. 1 Luduş şi Epure Marce­la, anul IV, Liceul nr. 1 Reghin, premiul III se acordă elevilor: Petrulescu Doina, anul II, Liceul sanitar Tg.-Mureş; Borteş Gabriela, anul I, Liceul Alexandru Papiu Ilarian Tg.-Mureş; Batog Virginia, anul I, Liceul sanitar Tg.-Mureş; Suciaghi Alexandrina, anul II, Li­ceul din Sărmaşu; Chira Ligia, anul II, Liceul nr. 1 Tirnăveni şi Florea Voichiţa, anul I, Liceul din Deda. La şcoli profesionale premiul I şi II nu s-a acordat. Premiul III s-a atribuit următorilor elevi: Jeler Laurian, anul I, Şcoala profesiona­lă energetică Luduş: Weber Eugen, anul I, Şcoala profesională energe­tică Luduş: Ioniţă Clara, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş; Rîmpean Felicia, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş şi Cri­­don Maria, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş. Elevilor premiaţi li s-au înmînat de către Inspectoratul şcolar jude­ţean, Comitetul judeţean U.T.C. şi Filiala Tg.-Mureş a Societăţii de Ştiinţe Filologice, diplome. Peste 40 de elevi au fost distinşi cu men­ţiuni. Felicitîndu-i călduros pe toţi acei care au participat la etapa ju­deţeană a concursului de literatură română, dorim elevilor distinşi cu premiile II şi III să se pregătească temeinic pentru a reprezenta cu cinste judeţul nostru la etapa fi­nală a concursului. prof. VASILE BUDA membru în comisia judeţeană a concursului de literatură română Din activitatea comitetului de femei Sovata Recent, activitatea comitetului de femei din Sovata a constituit obiec­tul analizei consiliului popular o­­răşenesc în cadrul căreia prof. Ko­vács Elisabeta, preşedinta comitetu­lui a prezentat o amplă informare. Cu acest prilej a fost evidenţiată străduinţa depusă pentru organiza­rea cît mai multor acţiuni care au venit în întîmpinarea diverselor preocupări ale femeilor şi care — aşa cum ne spunea tovarăşul Kapus loan, locţiitor al secretarului comi­tetului de partid — s-au soldat în­totdeauna cu rezultate dintre cele mai frumoase. S-au organizat recenzii de cărţi, conferinţe, lectorate, informări po­­litice în cadrul cercurilor de citit, expuneri pe teme medicale sau ve­nind in sprijinul educaţiei copiilor etc. în organizarea şi susţinerea a­­cestor acţiuni un mare aport şi-au adus învăţătoarea Simon Paras­­chiva, profesoarele Koszta Berta, Fekete Edith ş a. Din partea comi­tetului de femei o menţiune specia­lă pentru Farkas Elisabeta, Vass Berta şi Treznai Ecaterina — pen­tru modul în care s-au ocupat şi au reuşit să finalizeze diversele ac­ţiuni. * Zilele trecute au fost organizate două întîlniri pentru cititoarele re­vistei „Femeia“ („Dolgozo ne“) cu lucrătoare ale acestei redacţii — una la Sovata iar cealaltă la Sără­­teni. Ambele întîlniri s-au bucurat de o bogată participare, cea de la Sărăţeni fiind urmată şi de o expu­nere pe teme medicale, susţinută de dr. Farkas Zoltán din staţiune. S-a hotărît ca în viitor asemenea întîlniri să fie însoţite şi de orga­nizarea unor expoziţii cu diferite lucruri de mînă executate de fe­mei, care să constituie şi un util schimb de experienţă. S-au făcut totodată numeroase abonamente la revista „Femeia“, numărul total al acestora ridicîndu-se în oraş la 412. Sîmbătă, 25 februarie, din ini­ţiativa comitetului de femei s-a or­ganizat tradiţionalul „bal al căsă­toriţilor“, cu invitaţii speciale, la care au luat parte peste 300 de persoane, printre care şi mulți vîrstnici. Reluarea curselor de pasageri „NAVROM“ NAVROM comunică reluarea tu­turor curselor de pasageri pe Du­năre. Astfel navele de călători e­­fectuează curse zilnice pe braţele Sf. Gheorghe, Sulina şi Chilia, pe sectoarele Brăila — Galaţi — Tul­­cea, Brăila — Piatra Frecăţei, Hîrşova — Măraşu — Brăila; Cer­navoda — Brăila; Călăraşi — Os­trov; Tr.-Severin — Ostrovu Mare şi Orşova — Moldova Veche. De asemenea, între Orşova şi Moldova Veche au început să circule din nou navele rapide. MĂRŢIŞOR .. (Fotó: Z. HARAGOS) Ilink, pe aceleaşi lungimi de undă... In fiecare zi, radioul, prietenul nedespărţit al casei, ne aduce veşti, ne conectează direct la ma­rele clocot al ţării. Ne-am obiş­nuit cu evaltajul cald şi larg deschis prin care ni se adresea­ză. Bucurii, emoţii, trăiri. Ne in­formează şi, în acelaşi timp, ne formează gîndul şi năzuinţa. Studioul de radio Tg.-Mureş. Impresionantă împărăţie, a cu­vintelor, loc de întilnire a voci­lor care, apoi, se reamplifică, să ajungă in casa noastră, a fiecă­ruia. Deşi îngemănată cu munca zilnică din redacţia unui ziar, in studio, atmosfera, specificul, sunt cu totul diferite. Poate tocmai de aici izvorăşte farmecul. Cori­doare, uşi, paşi grăbiţi. Şi, to­tuşi, linişte! Se lucrează. La fiecare uşă alt sunet. Aici, o vo­ce. Dincolo, nu înţelegi nimic — se derulează o bandă de magne­tofon. Muzică, foşnet de pădure, dialog, tunete, tropote. Pentru ca noi, ascultătorii, să avem o ambianţă plăcută, să fim transpuşi in medii reale şi să simţim cit mai firesc împre­jurarea, redactorii şi specialiştii din studio nu fac rezervă de e­­nergie şi talent. Şi ei folosesc foarfecă — cu mult mai des decit in redacţie. Odată so­sit cu reportofonul încărcat de ginduri şi vorbe­­ înre­gistrate, munca abia începe. De două-trei ori sunt mai multe cuvinte decit intră în emisiune. Trebuie selectate, orinduite lo­gic. Intr-un cuvint, necesitatea e­­liminării neesenţialului. Apoi, bătălia cu secunda. In ziar, spa­ţiul paginilor. La radio — timpul: minutul, secunda. Apare, aşadar, , foarfecă. Şi, mai ales, măiestria de a o minui cu subtilitate, pen­tru a întări ieleea. Totul se cro­nometrează, se red­imensionează pentru a înălţa o piramidă sime­trică şi echilibrată a emisiunii. Zilnic, patru ore de emisie. De 15 ani, in fiecare zi, pe aceleaşi lungimi de undă, studioul tîrgu­­mureşean transmite vibraţia vie­ţii şi a izbinzilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. O singură redacţie a studioului — două colective frăţeşti închegate, cimentate in gind şi în dăruire. Aceleaşi lungimi de undă: 202 şi 318 metri, zilnic, intre orele 6,00—7,00 şi 16,30—19,30. In lim­bile română şi maghiară, prin tabloul dreptunghiular cu bu­toane şi cadran de sticlă din col­­ţul camerei, studioul comunică cu noi. Ne-am gindit vreodată ce în­seamnă cuvîntul transmis? înal­tă responsabilitate comunistă, ta­lent, inovaţie şi îndemn. Armo­nie, frumuseţe, căldură şi sen­sibilitate. E vocea noastră direc­tă, nemijlocită; sînt ideile spuse, năzuinţele pe care le nutrim. E schimbid de idei: opinia, opţiu­nea maselor largi de oameni ai muncii, a celor mai diferite ca­tegorii sociale; oglinda vieţii co­tidiene, militante, cu ideal pre­cis definit, cu inulte scopuri ui­­mane, etice specifice societăţii pe care o făurim cu întreaga noastră fiinţă. Studioul de radio Tg.-Mureş. O clădire retrasă, ferita de zgo­motul străzii. In interiorul ei clocotesc inimi, se întrepătrund voci, vibrează timpul. Totul pentru ascultător, pentru bucu­ria lui, pentru clipele sale de ră­gaz şi instruire profesională, po­litică, etică. Există şi aici un fel de tipo­grafie. Bineînţeles cu totul alta decit a ziarului: e încrengătura de aparate complicate prin care trece cuvîntul. Cuvint curat, în­grijit redat. Corpul tehnic al studioului: tehnicieni de înaltă ţinută, pasionaţi, care se conto­pesc intru totul cu ideea repor­terului. Masa de mixaj — sur­prinsă în fotografie — aparat­­minune. Nimic exagerat în a­­ceastă afirmaţie: el cuplează mai multe magnetofoane sau microfoane deodată, poate înre­gistra simultan, pe o singură bandă, cele mai diferite efecte sonore. Creează iluzia celor mai nebănuite situaţii: de la ciripi­tul păsărilor pînă la paşii de pe trotuar. Pe pelicula fotografică: Sze­krényi Tiberiu, operator princi­pal şi Gyárfás Eva, operatoare de sunet. Dar, cite curiozităţi nu există intr-un studio de radio? „Aici Studióid de radio Tg.­­Mureş, Bună ziua stimaţi ascul­­tători.. — Bună ziua, dragi prieteni, vă ascultăm cu plăcere . ■. PETRE GIURGIU EPISODUL XXXV Dacă aş fi... Mannix Dacă aş fi Mannix aş primi orice ofertă. Bunăoară, m-aş an­gaja să descopăr cele două mul­­ticare proprietatea „Prodcom­­plex“ Tg.-Mureş. Spun proprie­tatea, deoarece îi aparţin, achi­­tându-le cu acte în regulă. Le-a achitat, dar nu se ştie de urma lor. Mai concret, întreprinderea nu le mai posedă. Cum s-au petrecut lucrurile? Cu mai bine de doi ani în ur­mă, la 17 februarie 1971, pentru satisfacerea nevoilor de transport intern, „Prodcomplex“ Tg.-Mureş comandă trei multicare tip D-22-1 şi trei remorci tip D. Renger. După un an de zile, la 24 fe­bruarie 1972, remorcile s-au pre­luat, s-au recepţionat şi s-au achi­tat. Apoi au sosit şi multicarele (două la număr). Dacă nu soseau, nu s-ar fi achitat costul lor. In acelaşi an, la datele de 9 şi 10 august, conform facturilor nr. 40.137 şi 40.140, „Prodcomplex“ a achitat suma de 91.917 lei. Dar multicarele nicăieri. Există în schimb remorcile. Că să faci însă cu remorcile fără multicare? Aşa că, neexistînd multicarele, remorcile stau nefolosite. Dar banii statului s-au dus. Dacă aş fi Mannix le-aş da de urmă cît ai bate din palme. Fi­indcă nu sînt ceea ce aş vrea, renunţ la această treabă, lă­­sînd-o pe seama miliţiei şi a al­tor organe cu puteri mai mari. Şi sunt sigur că le vor găsi, aşa cum au găsit şi altele. Iată, de pildă, o instalaţie de sudură electrică. Tot aici, la „Prodcomplex“ Tg.-Mureş. A fost preluată de întreprindere la 21 august 1969. Reţineţi. 1969, în baza ordinului de transfer nr. 16.037 din 13 august a aceluiaşi an. A preluat-o de la Uzina me­canică „Nicovala“ din Iaşi ingi­nerul Farago Emeric, delegat din partea întreprinderii. Instalaţia respectivă, denumită tehnic „In­stalaţie de sudură electrică cu baza bandajului sub strat pro­tector de flux (f) 850 — 1.100 mm“, a fost recepţionată la 23 august 1969. Figurează la nr. de inventar 40.718 cu o valoare de 408.655 lei. De atunci şi pînă în prezent, această instalaţie n-a fost ,,instalată“, îmbătrînind fără a face vreun serviciu. In schimb, s-a calculat în această perioadă amortisment în valoare de 113.061 lei. In stadiul de odihnă se află și cuptorul de forjă cu vatra mo­bilă din hala metalurgică. Aces­ta a fost confecţionat în cadrul întreprinderii. A costat, desigur, HaruT* '(depunîndu-se pentru cel muncă și folosindu-se materiale. „ v­ La 31 decembrie 1968 cuptorul a fost înregistrat ca mijloc fix la nr. 40.592 (fișa 899) cu o va­loare de 215.070 lei. Și fix a rămas, nefolosindu-se pînă în prezent, dovedindu-se neutiliza­bil. Dar s-au calculat amortis­mente și pentru el, în valoare de 95.492 lei. Tot din fondurile statului. Nu a avut oare nevoie „Prod­complex“ nici de presa de frezat orizontal la cald, tip M.P.C. pen­tru piulițe M. 30—50? Aceasta a fost primită prin ordinul de transfer nr. 15.026 din 4 februa­rie 1971 al M.I.C.M. de la Fa­brica de şuruburi din Braşov. La 19 martie 1971, prin proce­sul verbal nr. 9.801 a fost recep­ţionată. Valoarea ei este de 1.407.000 lei. Dar n-a fost pusă nici aceasta în funcţiune. In schimb s-a plătit amortisment 162.511 lei. Lista instalaţiilor şi utilajelor procurata dar nefolosite conti­nuă. In faţa magaziei centrale se odihneşte, nu de azi, de ieri, ci din 19 ianuarie 1971 o celulă e­­lectrică de 10 KV, achiziţionată de întreprindere în cadrul lucră­rilor de dezvoltare a producţiei. Se motiva că este necesară pen­tru alimentarea cu energie e­­lectrică. După cum se vede. Insă, întreprinderea n-a mai avut ne­voie de energie electrică, pentru care s-a achitat, cu factura nr. 8.813 din 19 ian. 1971 suma de 225.033,25 lei. Este adevărat fap­­­­tul că de atunci pînă în prezent, de ce, de ce nu, nu s-a putut face recepția ei definitivă. Din acest motiv nu s-a calculat nici cota de amortizare. Bineînţeles, n-a fost nici folosită. Tot în faţa magaziei centrale se află şi o maşină automată de filetat piuliţe, tip 2.062, impor­tată din Uniunea Sovietică. Stă aici din 16 august 1971, aşa cum a venit. De ce? Fiindcă întreprin­derea nu are nevoie de ea. S-ar spune că undeva au existat mai multe maşini de acest fel­ de­cît ar fi fost nevoie. Şi ca să nu apară ca stoc supranormativ, maşina automată a fost repar­tizată automat la Direcţia jude­ţeană de industrie locală a ju­deţului Mureş. Aceasta, la rin­­dul ei, tot automat a repartizat-o la „Prodcomplex“. Şi aici a ră­mas fără a se folosi măcar o clipă. Nici nu s-a încercat. Nu cum funcţionează, dar nici dacă nu cumva altă întreprindere ar avea nevoie de ea. Cu exemplele, noi ne oprim aici. Credem însă că organele economice şi alte organe în drept, nu se opresc. Militând cu perseverenţă pentru folosirea cu eficienţă maximă a banului­­pu­blic, a fiecărui utilaj, a fiecărei instalaţii, ele vor continua şi, sîntem siguri, vor da de urmele şi a altor utilaje pentru­­care­ s-au plătit bani grei dar s-au abandonat cu multă uşurinţă. Se­ vor găsi, de asemenea, şi vino­vaţii, toţi cei care au dat şi mai dau dovadă de superficialitate şi lipsă de răspundere în gospodă­rirea avutului poporului. P. POPŞOR in atenţia alegătorilor In unele circumscripţii electora­le judeţene şi municipale din Tîr­­gu-Mureş au loc alegeri parţiale de deputaţi pentru Consiliul popu­lar judeţean şi pentru Consiliul popular municipal. In ziua de duminică, 4 martie 1973, cu începere de la ora 6 dimi­neaţa, vor avea loc alegerile de de­putaţi în circumscripţiile electora­le nr. 2, 7, 19, 21, 30 şi 41, precum şi în circumscripţiile electorale mu­nicipale nr. 9, 32, 49, 138 şi 156 in municipiul Tîrgu-Mureş. Alegătorii din circumscripţiile e­­lectorale menţionate sunt chemaţi să se prezinte la vot, după locul domicilierii, la următoarele secţii de votare: Şcoala generală nr. 4 din str. Horea nr. 23. Aici vor vota alegă­torii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 2 şi municipală nr. 9, deci străzile: Kossuth L. nr. 1—73, 2—48. Şcolii: Bartók Béla, Poligra­fiei, Horea, Baladei, Arany János, Cloşca, Institutul pedagogic, str. N. Iorga nr. 1. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 7 şi municipală nr. 32, deci stră­zile: Avram Iancu nr. 1—35, 29 36, Pasajul Palas, B-dul 1 Mai, str. Bri­gadierilor, N. Iorga, Cosminului, Spitalului Vechi, Topliţa, Doiceşti, Azuga. Şcoala generală nr. 7 din str. 7 Noiembrie nr. 49. Aici vor vota a­­legătorii din circumscripţia elec­torală municipală nr. 49, deci blocu­rile de locuinţe nr. D 1, D­ 3, D 5, D/7, D 9, D/ll, din strada Floreasca. Căminul de zi Tîrgu-Mureş str. Voinicenilor nr. 43. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia elec­torală judeţeană nr. 19, deci străzi­le: Serg. maj. loan Roman, Serg. maj. Ionel Giurchi, Florilor, Serg. maj. Lazăr Blejnari, Plt. adj. David Rusu, Agricultorilor, Benefălău, Şoimilor, Plopilor, leacului, __ Serg. maj. Mircea Robu, Verde, Sîntana, Voinicenilor nr. 91—139, 78—136. Şcoala generală nr. 5 str. Kossuth L. nr. 105. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală jude­ţeană nr. 21, deci străzile: Kossuth L. nr. 75—109, 50—126, Uzinei, Morii, P-ţa Matei Corvin, Parcului 23 August, str. Elba, Insulei, Put­­nei, Somnului, Salcîmilor, Sebeşu­lui, Belşugului, Sibiului, Şincai, Cuza-Vodă nr. 73—109, 56 80, Ghiocelului, Govora, Pîrîului, Liceul nr. 5 din str. Ialomiţa nr. 6. Aici vor vota alegătorii din cir­cumscripţia electorală judeţeană nr. 30, deci străzile: Doftanei, Cernei, Băneasa nr. 2—8, 1—37 şi blocurile de locuinţe ale Fabricii de zahăr din str. Fabricii de zahăr nr. 9—11, str. M. Bălcescu nr. 1—21 şi 12—48 şi blocurile 25, 27, 29, 31, 50, 52, 54, 54/D str. Libertăţii blocurile turn nr. 103, 105, 107, 109, 111. Liceul nr. 4 din str. Suceava nr. 7. Aici vor vota alegătorii din cir­cumscripţia electorală municipală nr. 138, deci strada: Gheorghe Doja nr. 1—55, 2—34. Şcoala generală nr. 14 str. Tudor Vladimirescu nr. 122. Aici vor vo­ta alegătorii din circumscripţia e­­lectorală municipală nr. 156, deci strada Braşovului, blocurile turn nr. 1 şi 3, Şcoala generală nr. 1 din str. Gheorghe Doja nr. 202. Aici vor vo­ta alegătorii din circumscripţia e­­lectorală judeţeană nr. 41, deci străzile: Gheorghe Doja, blocurile nr. 185/A, 185/B, 185/C, 185/D, 187/A, 187/B, 187 /C, 187/D, 187/B, 187/F, 189/A, 189/B, 189/C, 191/A, 191/B, 191 /C, 193/A, 193/B, și str. Gheorghe Doja nr. 195—259, 200— 264, străzile: Rampei, Scurtă, Dea­lului, Sapei, Toamnei, 8 Martie, Su­dului. Listele electorale se pot consulta la Consiliul popular municipal pînă în ziua de 3 martie inclusiv.

Next