Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-23 / nr. 68

P­AGINA 2 STEAUA ROȘIE (Urmare din pag. 1) c) secţia de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strinsă a activităţii de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de acti­vitate necesită cel puţin 60 per­soane; în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condiţiilor de mai sus şi a celor prevăzute la art. 5 şi 16­ . ... Art. 18. — Birourile şi serviciile centralei industriale se pot consti­tui cu respectarea elementelor nor­mative prevăzute la art. 9 respec­tiv art. 10. Art. 19. — Direcţiile cuprind m­ai multe birouri, servicii, secţii sau a­­teliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cercetare şi alte com­partimente potrivit structurilor or­ganizatorice aprobate, direcţiile ce se pot organiza la centralele in­dustriale şi unităţile asimilate a­­cestora sunt Direcţia tehnică şi de producţie şi Direcţia comercială; la centralele mari şi cu activitate com­plexă se pot organiza şi direcţii eco­nomice. La centralele constituite pe struc­tura unei mari întreprinderi, di­rectorul acesteia este şi director general adjunct al centralei, direc­torul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer şef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import şi care, potrivit legii, efectuează direct o­­peraţii de comerţ exterior, directo­rul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 ser­vicii specifice. La centralele care au în subordi­ne întreprinderi de comerţ exte­rior, nu se mai organizează com­partimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiţii se poate organiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul Direcţiei Economice care să asigu­re rezolvarea tuturor problemelor ce revin unităţii respective în cali­tatea sa de beneficiar sau de exe­cutant de lucrări în regie proprie, iar de la alin. 1, lit. b ) e sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcțiilor specifice u­­nor ramuri și subramuri ale eco­nomiei. Art. 21. — Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor pre­zentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data trans­ferării sau trecerii în asemenea funcţii — la salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi la in­demnizaţia de conducere. Dife­rența de salariu se suportă de u­­nitățile la care personalul va fi în­cadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavînd o pregătire de spe­cialitate, se recalifică pentru a pre­sta o muncă direct productivă va primi, timp de 6 luni­ de la data aplicării prezentului decret, sala­riul tarifar avut la acea dată, re­­cunoscîndu-i-se vechimea neîntre­ruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprin­derilor şi altor unităţi economice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devi­ne disponibil ca urmare a aplicării prevederilo­r prezentului decret, pî­­nă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariaţii respectivi vor beneficia de sala­riul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi de indemnizaţia de con­ducere. Pentru persoanele care refuză fă­ră o justificare temeinică reparti­zarea în munca oferită, plata drep­turilor prevăzută în prezentul arti­col încetează pe data emiterii re­partiției. Persoanele transferate în intere­sul serviciului în altă localitate be­neficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere şi exe­cuţie încadrat în funcţii inferioare va beneficia cu precădere de ma­jorarea salariilor planificate pen­tru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcţie în care s-a făcut încadrarea. CAPITOLUL V Dispoziţii comune şi finale Art. 22. — întreprinderile şi cen­tralele industriale pot avea în su­­bordinea lor şi unele unităţi cu alt specific decît cel industrial cum sunt şantiere de construcţii, secţii sau staţii de transport, depozite, o­­ficii sau centre de calcul, unităţi şcolare, magazine de prezentare şi desfacere şi altele similare, care se organizează potrivit normelor spe­cifice. Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă organe­lor centrale ale organizaţiilor de masă şi obşteşti să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentu­lui decret. Art. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CAPITOLUL IV Personalul unităţilor economice Art. 20. — Personalul din unită­ţile economice se compune din ur­­­­mătoarele categorii: a) muncitori; b) personal de conducere directă a producţiei şi alt personal de spe­cialitate din secţiile de producţie; c) personal de conducere a uni­tăţii, precum şi şefii de serviciu şi şefii de birou; d) personal de execuţie de specia­litate exclusiv cel prevăzut la lit. b; e) personal de execuţie adminis­trativ; "S "''!»» ■ f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcţiilor din ac­tivitatea industrială şi celelalte ra­muri ale economiei naționale pre­văzute pentru categoriile de perso- Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind normele de ocupare a terenurilor agricole Consiliul de Miniştri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiţii productive şi neproductive, precum şi de pro­ducţie. In vederea restrîngerii şi folosirii cît mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producţia agrico­lă, hotărîrea Consiliului de Miniş­tri prevede sarcini, potrivit compe­tentelor şi profilului de activitate, pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare judeţe­ne, municipale, orăşeneşti şi comu­nale, beneficiarii lucrărilor de in­vestiţii, organizaţiile de proiectări, institutele de studii şi­ cercetări, precum şi pentru comisiile de siste­matizare. Intre acestea se menţio­nează obligativitatea amplasării o­­biectivelor de investiţii în perime­trul construibil al oraşelor sau în vatra satelor, cu respectarea preve­derilor de sistematizare şi a altor condiţii stabilite de lege. In cazuri cu totul excepţionale şi bine justifi­cate, se vor folosi terenuri impro­prii producţiei agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recoman­dă comasarea şi concentrarea lucră­rilor de construcţii de toate tipu­rile, căutarea mijloacelor şi meto­delor de edificare a construcţiilor pe mai multe nivele, hale mono­bloc, utilizarea mai intensivă a spa­ţiilor tehnologice şi a incintelor existente sau propuse în viitor, a­­plicarea tehnicii moderne, restrîn­­gerea drumurilor, platformelor şi a tuturor construcţiilor auxiliare, re­­­ducerea terenurilor ocupate de or­ganizarea şantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor şi a cercetărilor care să conducă la con­servarea mediului ambiant, vegetal şi animal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. (Agerpres) D­uminică cultural­­sportivă Duminică, 25 martie a.c., Sîn­­georgiu de Pădure va găzdui o du­minică cultural-sportivă complexă, organizată de caravana judeţeană nr. 1 a secţiei de propagandă a Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R. Cu acest prilej vor avea loc o mare diversitate de manifestări politico­­educative, susţinute de cadre com­petente. De pe agenda duminicii cultural-sportive reţinem: © Simpozionul (pentru ţăranii co­operatori): „Generalizarea organi­zării şi retribuirii muncii în acord global în C.A.P. — pîrghie puterni­că pentru creşterea producţiei a­­gricole". Expun: FUZI MIHAI, in­giner la Direcţia generală a agri­culturii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor, NEMES EU­GEN, preşedintele cooperativei a­­gricole de producţie din Acăţari, şi SZÉKELY IOSIF, vicepreşedinte al U.J.C.A.P. " Masa rotundă (pentru lucrăto­rii cooperativei meşteşugăreşti): „Ple­nara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie — eveniment de deose­bită însemnătate in viata tării, a poporului nostru“. In cadrul dezba­terilor, conduse de profesorul TEODOR PURCARIU, vor lua cu­­vîntul: LIVIU BOTA, vicepreşedin­te al U.J.C.M., CSORTAN MAR­TIN, activist al Comitetului jude­ţean Mureş al P.C.R., şi IOAN POP, redactor şef al ziarului „Steaua ro­şie“. έ­ntilnirea tineretului cu mem­bri de partid cu stagiu din ilega­litate. Tema manifestării, „Eroismul comuniştilor în anii grei ai ilegali­tăţii“, va fi abordată de tovarăşii GOMBOS MIHAI şi KÖNIG IOSIF. @ Colocviul cu femeile: „Cu ce eşti azi mai om decit ieri?" Expun: NYAGULY IDA, judecătoare din Tîrgu-Mureş, şi VARGA ELISA­­BETA, profesoară la Liceul peda­gogic dir­ Tîrgu Mureş.­­ Simpozionul (pentru elevii din clasele V—VIII): „125 de ani de la revoluţia burghezo-democratică din Ţările Române". Vor lua cuvîntul: POMPEI BELCIUG, cercetător şti­inţific, IOAN POP, lector universi­tar, şi DIMITRIE POPTAMAS, pro­fesor, o Masă rotundă (pentru elevii li­ceului): „Trei judeţe ale României socialiste (Alba, Harghita, Mureş) — pe treptele istoriei noastre con­temporane". In cadrul dezbaterilor, conduse de profesorul HATOS SA­­MOILA, vor lua cuvîntul IOAN CENARU, activist al Comitetului judeţean Alba al P.C.R., FÜSTÖS EUGEN, activist al Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., şi AU­REL LUPU, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. . Consultaţie (pentru intelec­tuali): „Conceptul de societate so­cialistă multilateral dezvoltată“, „Profilul moral al educatorului contemporan“ şi „Unele probleme privind politica externă a partidu­lui şi statului nostru". Vor lua cu­vîntul tovarăşii LIVIU SEBES­TYEN, secretar al Comitetului ju­deţean Mureş al P.C.R., ROMEO POJAN, şeful secţiei de propagan­dă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., şi IOAN RAŢIU, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. La întreprinderea „Nicovala"­ ­ (Urmare din pag. I) de sticlărie şi faianţă şi de la Fa­brica de lină. Deosebit de semnificativă, acţiu­nea privind colaborarea dintre tine­rii de la „Nicovala" cu cei de la alte întreprinderi sighişorene, este cea pe ţărim artistic. Neavînd la dispoziţie o bază pentru înjghebarea unor formaţii proprii, tinerele ta­lente de aici îşi pot manifesta din plin aptitudinile artistice, partici­­pînd la cîteva formaţii reunite. Astfel, in fanfara municipiului sunt cuprinşi 8 membri, la formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură sunt incluşi 3, iar la ansamblul fol­cloric al municipiului participă 4 dansatori. întreprinderea dispune însă şi de două formaţii proprii, una de muzică uşoară şi alta de muzică populară cu cite doi solişti, a căror activitate s-a concretizat în cîteva spectacole în comunele în­vecinate. Exemplele de mai sus, chiar dacă nu pot fi luate în totali­tatea lor drept model, evidenţiază totuşi o preocupare complexă care conduce spre un singur scop: edu­carea multilaterală a tineretului, a tuturor salariaţilor întreprinderii. Activitatea consiliului intercooperatist (Urmare din pag. I) Luduş — Gheja, precum şi la F.N.C. Sînpaul. Dar aceasta nu este suficient. Ce acţiuni are în prezent pe a­­genda sa de lucru consiliul interco­­operatist? — l-am întrebat pe to­varăşul Ion Parasca. In primul rînd interlocutorul ne-a informat că sunt preocupaţi şi au iniţiat, cu spriji­nul comitetului de partid, o acţiu­ne de întrajutorare a cooperativelor agricole deficitare în furaje. Pen­tru C.A.P. Bărboşi, ca să luăm doar un exemplu, s-a intervenit la I.A.S. Zau, de unde au fost obţinute circa 10 tone de fin. La fel şi la între­­prinderea piscicolă din aceeaşi lo­calitate s-au primit cîteva tone de furaje. Tot de la I.A.S. Zau, pen­tru o perioadă a fost obţinută şi o moară cu ciocane care a fost dusă la Bărboşi şi folosită la măcinarea unor furaje. La fel, consiliul inter­­cooperatist in strînsă colaborare cu conducerea S.M.A. sau urmăresc ca în cel mai scurt timp să fie arate toate suprafeţele destinate cultu­rilor de primăvară. Desigur, aceste cîteva acţiuni nu sînt nici pe departe pe măsură să satisfacă cerinţele mari ce stau în fata consiliului intercooperatist. Nici tovarăşul Parasca nu este mul­ţumit. Tocmai de aceea, pentru a se îmbunătăţi activitatea acestuia şi a se crea condiţii de transpunere în fapte a sarcinilor trasate aces­tor organisme de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­tie a.c., tovarăşul Parasca, în cali­tate de preşedinte al consiliului a făcut şi cîteva propuneri. In pri­mul rînd este necesar ca preşedin­tele consiliului să fie o persoană care să nu mai aibă alte preocu­pări. Hotărîrile luate de consiliu să nu fie formale, ci obligatorii şi să se stabilească termene de ducere la îndeplinire a lor. Trimestrial să se facă un bilanţ al activităţii. Şi în această primăvară s-a dis­cutat cu toate unităţile ca în cel mai scurt timp să-şi aducă de la Agrosem seminţele în unitate. Sar­cina a fost îndeplinită operativ de Vasile Moldovan, preşedintele C.A.P. Valea Largă, Remus Crefe­­lean de la Papiu Ilarian şi alţii. La Bărboşi (e drept că aici şi condiţi­ile de transport sunt mai grele), Ioan Recea, preşedintele unităţii, a întîrziat să facă acest lucru in ter­menul stabilit, dar cazul n-a mai fost pus în discuţie. Spuneam că şi în raza de activi­tate a acestui consiliu intercoope­ratist sunt condiţii de creştere a a­­nimalelor şi chiar pentru înfiinţa­rea unor asociaţii intercooperatiste. Pînă acum însă n-a fost depăşită faza discuţiilor, a unor studii şi ele timide. In cazul C.A.P.-urilor Zau şi Tăureni, care dispun laolaltă de a­­proape 500 de vaci, există condiţii pentru a se organiza o asociaţie in­­tercooperatistă. De asemenea, la C.A.P. Papiu Ilarian şi Bărboşi ar fi utilă înfiinţarea unei asociaţii de creşterea oilor. La fel, sunt posibile asocieri şi în privinţa folosirii su­perioare a resurselor naturale. Ast­fel I.A.S. Zau şi C.A.P. Valea Lar­gă au posibilitatea de a colabora pentru exploatare în comun a re­surselor de apă, înfiinţînd în acest scop o pescărie. Iată deci cîte acţiuni frumoase, de mare interes economic se pot în­treprinde şi în această parte a ju­deţului nostru. Or, consiliul inter­cooperatist, după cum s-a subliniat în Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea organi­zării şi retribuirii muncii în agri­cultură, dată publicităţii în cursul acestei luni, are datoria de a con­tinua organizarea asociaţiilor inter­cooperatiste la care să participe C.A.P. din raza sa de activitate. Ac­tivitatea consiliului, se precizează în aceeaşi hotărîre, de profilare şi modernizare curentă şi de pers­pectivă a agriculturii trebuie să se încadreze într-un plan corelat cu acţiunile legate de gospodărirea şi sistematizarea teritoriului, dezvol­tare complexă a localităţilor pre­cum şi cu procesul de urbanizare a acestora. Multe din aceste elemente sunt actuale şi la Zau, dar după cum s-a văzut, ele încă nu au de­păşit stadiul de formalism. Desigur, această stare de fapt trebuie depă­şită în cel mai scurt timp şi între­prinse acţiuni hotărîte care să acti­vizeze munca consiliului intercoope­ratist şi să o ridice la nivelul po­sibilităţilor şi cerinţelor actuale. Cinema VINERI, 23 MARTIE TG.-MUREŞ — Artai Adio, ar­me! (ambele serii — la orele 10, 14, 17, 30). Select: Romeo şi Ju­­lieta (la orele 10, 14,30, 17,30, 20,30). Progresuri Capcană pen­tru general. Tineretului! Ursul Yogi. Unirea. Aventuri la Marea Neagră (ambele serii). SIGHI­ŞOARA — Lumina. Săgeata căpitanului Ion. LUDUŞ — Flacăra: Naufragiaţi in spaţiu (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Tata. REGHIN — Pa­tria: Vacanţă la Roma. Victoria: Vînătorul de căprioare. TIRNA­­VENI — Melodia: Am încălcat legea. SOVATA — Doina: An­chetatorul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Evadare de pe planeta maimuţelor. FÎN­­TlNELE — Patria: Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului republicii. MIER­CUREA NIRAJULUI — Mirajul: Provincialii. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Joc de pisici TEATRUL DE PAPUS, secţia română, orele 11 şi 16. Fata ba­bei şi fata moşneagului. Televiziune 9,00 — Curs de limbă rusă; 9,30 — O viaţă pentru o idee. C. I. Parhon; 10,00 — Telex; 10,10 — Teatru scurt: „Discurs pentru O floare“ de Paul Everac; 11,10 Portativ ’73; 11,50 — Selecţiuni din emisiunea „Seară pentru ti­neret“; 12,30 — Moment folclo­ric; 12,40 — Municipalitatea răs­punde bucureșteanului; 13,00 — Telejurnal; 16,00 — Teleșcoală. Matematică, literatură română; 17,30 — Curs de limbă engleză; 18,00 — Telex; 18,05 — Tragerea Loto; 18,15­­— Cum vorbim; 18,35 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Tele­­conferinţă de presă; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 —* Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor; 20,00 — în cronica ta, ţară. Seară de versuri şi cîntece muncitoreşti consacrată aniversării P.S.D.M.R.; 20,30 — Film artistic: Marele Scott: 22,10 — 24 de ore; 22,30 — Teleglob: Irak: 22,50 — „Cîn­­tecele pe care le-am iubit“. Reci­tal de romanţe şi vechi melodii populare susţinut de Alexandru Grozuţă. Concert FILARMONICA DE STAT TG.-MUREŞ (sala mică a Pala­tului culturii, ora 20). Concert de muzică de cameră. Universitatea populară La clubul grupului social T.C.M. (cartierul 7 Noiembrie), la ora 15, cursul „Utilizarea a­­dausurilor în mortare și betoa­ne". Va vorbi: ing. Radvănyi Iosif. La casa de cultură a sindica­telor (sala nr. 6), ora 18, prezen­tarea filmului artistic sovietic „In fiecare seară la ora 11". Radio Tg.-Mureş SIMBATA, 24 MARTIE In limba română: 6,30—7: Jo­curi populare. Orizont economic. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică uşoară. „Cu ce eşti azi mai om decît ieri?“. Muzică populară. Magazin radio.* In limba maghiară: 6—6,30: Prin lăcaşurile de cultură. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Cum vorbim? Cîntece populare. Ne întîlnim sîmbătă. mi■ Am studiat cu mare atenţie pro­iectele de legi privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi admi­nistrarea fondului locativ. Măsuri­le cuprinse în aceste legi vor rezol­va o importantă problemă socială, problema locuinţelor pentru toate categoriile de salariaţi, din toate do­meniile de activitate. De asemenea, se va pune capăt speculei practi­cate pînă în prezent de unii cetă­ţeni prin închirierea unor spatii. FARKAS EMERIC, croitor, cooperativa „Munca" Sovata Din prevederile noilor proiecte de legi rezultă clar caracterul de coin­teresare, de îmbinare armonioasă a intereselor personale ale cetăţenilor cu interesele generale ale statului. Cred însă că s-a scăpat o proble­mă, nefiind precizată în textul pro­iectelor. M-aş referi la pensionari, la pensionarii de bătrîneţe, care au o pensie de peste 900 lei socotit pe membru de familie şi care în pre­zent locuiesc în apartamente pro­prietate de stat, în proiectul legii, după cum am înţeles, aceştia se încadrează în categoria angajaţilor. Cred că ar fi utilă precizarea în le­gătură cu pensionarii, mai ales cu cei care nu au moştenitori, aceştia să nu fie obligaţi să-şi construiască sau să-şi cumpere locuinţe chiar dacă venitul lor depăşeşte 900 lei pe un membru de familie. ing. ILEANA SOCOL Tg.-Mureş Am reţinut şi cred că este foarte importantă prevederea privind obli­gativitatea de a-şi construi sau cum­păra locuinţă cetăţenii care reali­zează un venit mai mare de 900 lei la lună, calculat pe un membru de familie. Părerea mea este că prin aceasta, un număr tot mai mare de cetăţeni construindu-şi sau cumpă­nind apartamente proprietate per­sonală, importante fonduri băneşti vor rămine la dispoziţia statului, fiind destinate altor scopuri, în ve­derea continuei ridicări a nivelului­­­e trai al oamenilor muncii. VIOREL ILIEŞ mecanic la Uzina de reparaţii auto Tg­-Mureş Studiind proiectul Legii cu privire la administrarea­, fondului locativ, ne-am oprit la modul de stabilire a chiriei. Credem că nu este o di­ferenţiere justă, corespunzătoare, în sensul că cei care au salarii peste 1.600 lei, indiferent­­ de mărimea sa­lariului, plătesc aceeaşi chirie. Ori nu este indiferent dacă cineva pri­meşte un salariu de 1.601 lei sau de 2.500—3.000 de lei. Propunem o categorisire mai echitabilă, prin sta­bilirea mai multor trepte, nu numai pînă la 1.600 lei, ci pînă la 5.000 — 6.000 lei şi chiar mai in sus şi pe baza acestora să se calculeze chiria. BODA GEZA şi VALENTIN POP, maiştri instructori. Grupul şcolar de construcţii Tg.-Mureş Spicuim şi alte sugestii şi propu­neri, făcute de muncitori, ingineri, tehnicieni, profesori şi învăţători, medici şi personal mediu şi auxiliar sanitar, precum şi de alte categorii de oameni ai muncii. "’'* 1 ) La articolul 15 din proiectul Legii cu privire la dezvoltarea con­r­structiei de locuinţe să se comple­teze că pot beneficia de o nouă lo­cuinţă proprietate personală şi a­­cele familii in care numărul de membri s-a mărit în aşa măsură in­cit dispun de un spaţiu locativ cu mult sub cel normat prin lege.­­ Acordarea creditelor pentru construirea sau cumpărarea de lo­cuinţe proprietate personală să se facă la propunerea colectivului de muncă în care îşi desfăşoară soli­citantul activitatea.­­ Cetăţenii care au în proprie­tate personală cotă parte dintr-un imobil, care nu le asigură norma lo­­cativă prevăzută de lege, să aibă dreptul de a construi sau cumpăra locuinţă proprietate personală.­­­­n privinţa normării spaţiului locativ, să se facă o diferenţiere in­tre locuinţele cu o cameră şi depen­dinţe şi cele cu o cameră fără de­pendinţe deoarece de felul cum se precizează calcularea chiriei pentru suprafaţa excedentară sunt dezavantajaţi cei care închiriază o cameră fără dependinţe. In dezbatere publică : Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ OPINII • SUGESTII • PROPUNERI A­mmamm văzute noi c­auzele PE LINIA 16 Destul de frecvent, privind autobuzele destinate transportu­lui în comun la Tg.-Mureş, ob­servăm atîrnînd printre uşile în­chise, cînd un palton, cînd o po­şetă, o servietă sau alte obiecte. Căci plecînd autobuzul dintr-o staţie, se închid uşile şi nu se mai deschid pînă la următoarea staţie. Plecînd din staţia „Viole­ta“, s-au închis uşile şi la unul din autobuzele care făceau cursă pe linia 16, în după-amiaza zilei de 19 martie. In afara uşii din spate a rămas însă o servietă nouă-nouţă. Dar nu pentru mult timp, deoarece după numai cîţi­­va metri, servieta a căzut din mina călătorului. Cine o fi fost oare acest călător rămas în pa­gubă? In orice caz, servieta a ajuns în mîini bune. Maria Si­­mionescu, domiciliată în cartie­rul Ady Endre, bloc 28, scara C, etajul III, apartament 107 ne-a anunţat că servieta se află la ea, restituind-o oricînd celui că­ruia îi aparţine. INTR-UN CEAS RAU Ca de obicei, Anton Gheorghe din Chirileu, salariat la staţia C.F.R. Sînpaul, în ziua aceea parcurgînd de la un capăt la ce­lălalt liniile din faţa staţiei, a fost numai ochi, observînd totul din dreapta şi din stingă. Şi iată că în faţă îi apare ... noro­cul. Un ceas de mînă marca „A­­tlantic“. Desigur, cineva îl pier­duse. Aşa că, găsind ceasul, An­ton a pus mîna pe el. Dar nu l-a pus pe mînă, ci la băgat în bu­zunar, apoi la „conservare“. Ştia ceva şi anume că lucrul găsit nu poate fi însuşit. In aceeaşi zi, ceasul a stat. Şi a stat la locuin­ţa lui Anton Gheorghe timp de patru luni de zile. Gîndindu-se, desigur, că după atîta timp pă­­gubaşul s-a lăsat păgubaş, Anton Gheorghe a scos ceasul şi l-a pus în vînzare. Dar a fost d­in­tr-un ceas rău. Descoperit că şi-a însuşit un bun găsit, Anton a fost obligat să dea socoteală în faţa justiţiei. Socoteala de aici nu s-a mai potrivit cu cea pe care şi-o făcuse acasă, cînd a vîndut ceasul. RACHIU AMAR Alcoolismul este o boală. Ca orice boală, tratată la timp, a­­ceasta se vindecă. De o boală suferă şi Bereczki Margareta din satul Sîmbriaş, comuna Hodoşa. Tot alcoolică. Ea însă nu consu­mă alcoolul, ci îl fabrică în sco­puri pe care şi le stabileşte. După cum se pare, deşi „tratată“, nu se poate vindeca de boala de a fabrica rachiu. Descoperită că se ocupă cu producerea de ra­chiu fără autorizaţie, nu cu mulţi ani în urmă a fost con­damnată la 6 luni închisoare. Altă condamnare a avut pentru practicarea speculei. Acest „tra­tament“ însă n-a ajutat-o. Spu­nem aceasta, deoarece din nou a pus cazanul in funcţiune, fără autorizaţie. Şi din nou a ajuns în boxa acuzaţilor, prescriin­­du-i-se o reţetă, numită în ter­meni juridici sentinţă penală. Tot pentru vindecare. Rubrică realizată de P. POPSOR Amintiţi-i că e mamă! Sînt aproape trei săptămîni de cînd Cruciţa Sebestyén (Ionescu), în vîrstă de 32 de ani, n-a mai căl­cat pragul casei cu numărul 101 din Petriş, comuna Deda. Cînd omul ei, Vlaicu Ioan, s-a întors de la lucru de la pădure, a găsit pe cei doi co­pii părăsiţi de mamă. Despre fe­meie a aflat doar atît că fiind in­ternată la staţionarul din Deda, împreună cu copiii, într-o zi s-a ur­cat într-un camion cu număr de Bucureşti şi... dusă a fost. Copiii au fost aduşi acasă de vecini şi în­grijiţi de aceştia şi rude pînă la întoarcerea tatălui. Fetiţa, Adriana Cruciţa, în vîrstă de 6 ani, abia mai scoate cîte un cuvînt şi atunci cînd se încumetă întreabă de mama. Umblă mereu cu capul în pămînt şi tresare ori de cîte ori se deschide uşa. Dar cea aşteptată nu apare şi ochii copi­lei se umplu de lacrimi amare, brăzdînd adesea obrazul fraged. Şi mai greu e cu băieţelul. Micuţul Aurel s-a născut prematur, a îm­plinit­ numai 8 luni şi are mare ne­voie de mamă. Cîte griji au rămas pe seama bărbatului! Ce fel de mamă poate fi aceea care-şi abandonează copiii fără pic de remuşcare? Cum a putut să uite de cele două vieţi tinere, căro­ra ea le-a dat viaţă, de răspunderea ce o are pentru ei faţă de întreaga societate? — Aş ierta-o, numai să se în­toarcă — a spus omul plîngînd. Aici e căminul ei... Trebuie să creştem copiii... Scrieţi, vă rog, că o aşteptăm ... Că nu putem rămine indiferenţi faţă de o asemenea situaţie nu mai încape discuţie. Nu ne-o permite acel spirit de umanism care ne de­termină să nu ezităm în a acţiona ori de cîte ori un seamăn al nos­tru are nevoie de ajutor şi cu atît mai puţin cînd este vorba despre soarta unor copii. Dacă o întîlniţi pe Cruciţa Sebestyén, aduceţi-i a­­minte că e mamă! I. SIGHIŞOREANU Modernizarea restaurantului „Ștrand“ din Tirnăveni Reamenajarea restaurantului „Ștrand“ din Tîrnăveni, situat în imediata apropiere a noii autogări, se află într-un stadiu avansat. După cum ne informa tovarăşul Koczka Albin, şeful biroului arhitectură şi sistematizare din cadrul consiliului popular, în urma lucrărilor de rea­­menajare și modernizare unitatea își va spori capacitatea de circa patru ori. Amplasat într-un loc cu mare vad comercial — ceea ce pre­supune o bună activitate în viitor sub aspectul beneficiilor — restau­rantul va putea asigura un flux normal de preparare şi servire a mîncărurilor, cu respectarea celor mai exigente norme igenico-sanita­­re. în dezvoltarea construcţiei s-a urmărit imprimarea unei concepţii arhitectonice tradiţional româneşti, iar mobilierul va fi adecvat stilului exterior. In prezent se fac finisări­le, urmînd ca în această primăvară restaurantul să fie dat în funcţiune. i mult loc filmelor educativ-sanitare . Incepînd din acest an de învă­­ţămint, educaţia sanitară în şcoli a căpătat un loc mai important în procesul complex de instruire. Este vorba despre formarea unor de­prinderi de igienă şi însuşirea a o serie de cunoştinţe utile în apăra­rea sănătăţii elevilor. In acest sens, de un real sprijin pot fi filmele cu caracter sanitar. Serviciul judeţean de educaţie sanitară dispune de a­­proximativ 500 de pelicule de acest gen, care pot fi solicitate zilnic, în­tre orele 10—12 (la sala din str. Bartók Bela nr. 1 — Tg.-Mureş). Deşi aproape toate şcolile dispun de aparate de protecţie, puţine sunt acelea care recurg la acest mijloc eficace de educaţie sanitară. Omi­siunea se cere remediată.

Next