Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-23 / nr. 68
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Urmare din pag. 1) c) secţia de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strinsă a activităţii de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 60 persoane; în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condiţiilor de mai sus şi a celor prevăzute la art. 5 şi 16 . ... Art. 18. — Birourile şi serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9 respectiv art. 10. Art. 19. — Direcţiile cuprind mai multe birouri, servicii, secţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cercetare şi alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate, direcţiile ce se pot organiza la centralele industriale şi unităţile asimilate acestora sunt Direcţia tehnică şi de producţie şi Direcţia comercială; la centralele mari şi cu activitate complexă se pot organiza şi direcţii economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este şi director general adjunct al centralei, directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer şef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import şi care, potrivit legii, efectuează direct operaţii de comerţ exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiţii se poate organiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul Direcţiei Economice care să asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unităţii respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie, iar de la alin. 1, lit. b ) e sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale economiei. Art. 21. — Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcţii — la salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi la indemnizaţia de conducere. Diferența de salariu se suportă de unitățile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifică pentru a presta o muncă direct productivă va primi, timp de 6 luni de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor şi altor unităţi economice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, pînă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariaţii respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi de indemnizaţia de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică repartizarea în munca oferită, plata drepturilor prevăzută în prezentul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere şi execuţie încadrat în funcţii inferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcţie în care s-a făcut încadrarea. CAPITOLUL V Dispoziţii comune şi finale Art. 22. — întreprinderile şi centralele industriale pot avea în subordinea lor şi unele unităţi cu alt specific decît cel industrial cum sunt şantiere de construcţii, secţii sau staţii de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unităţi şcolare, magazine de prezentare şi desfacere şi altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă organelor centrale ale organizaţiilor de masă şi obşteşti să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret. Art. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CAPITOLUL IV Personalul unităţilor economice Art. 20. — Personalul din unităţile economice se compune din următoarele categorii: a) muncitori; b) personal de conducere directă a producţiei şi alt personal de specialitate din secţiile de producţie; c) personal de conducere a unităţii, precum şi şefii de serviciu şi şefii de birou; d) personal de execuţie de specialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b; e) personal de execuţie administrativ; "S "''!»» ■ f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcţiilor din activitatea industrială şi celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute pentru categoriile de perso- Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind normele de ocupare a terenurilor agricole Consiliul de Miniştri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiţii productive şi neproductive, precum şi de producţie. In vederea restrîngerii şi folosirii cît mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producţia agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede sarcini, potrivit competentelor şi profilului de activitate, pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, beneficiarii lucrărilor de investiţii, organizaţiile de proiectări, institutele de studii şi cercetări, precum şi pentru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menţionează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiţii în perimetrul construibil al oraşelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare şi a altor condiţii stabilite de lege. In cazuri cu totul excepţionale şi bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producţiei agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea şi concentrarea lucrărilor de construcţii de toate tipurile, căutarea mijloacelor şi metodelor de edificare a construcţiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spaţiilor tehnologice şi a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor şi a tuturor construcţiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea şantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor şi a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal şi animal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. (Agerpres) Duminică culturalsportivă Duminică, 25 martie a.c., Sîngeorgiu de Pădure va găzdui o duminică cultural-sportivă complexă, organizată de caravana judeţeană nr. 1 a secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. Cu acest prilej vor avea loc o mare diversitate de manifestări politicoeducative, susţinute de cadre competente. De pe agenda duminicii cultural-sportive reţinem: © Simpozionul (pentru ţăranii cooperatori): „Generalizarea organizării şi retribuirii muncii în acord global în C.A.P. — pîrghie puternică pentru creşterea producţiei agricole". Expun: FUZI MIHAI, inginer la Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, NEMES EUGEN, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Acăţari, şi SZÉKELY IOSIF, vicepreşedinte al U.J.C.A.P. " Masa rotundă (pentru lucrătorii cooperativei meşteşugăreşti): „Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie — eveniment de deosebită însemnătate in viata tării, a poporului nostru“. In cadrul dezbaterilor, conduse de profesorul TEODOR PURCARIU, vor lua cuvîntul: LIVIU BOTA, vicepreşedinte al U.J.C.M., CSORTAN MARTIN, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., şi IOAN POP, redactor şef al ziarului „Steaua roşie“. Întilnirea tineretului cu membri de partid cu stagiu din ilegalitate. Tema manifestării, „Eroismul comuniştilor în anii grei ai ilegalităţii“, va fi abordată de tovarăşii GOMBOS MIHAI şi KÖNIG IOSIF. @ Colocviul cu femeile: „Cu ce eşti azi mai om decit ieri?" Expun: NYAGULY IDA, judecătoare din Tîrgu-Mureş, şi VARGA ELISABETA, profesoară la Liceul pedagogic dir Tîrgu Mureş. Simpozionul (pentru elevii din clasele V—VIII): „125 de ani de la revoluţia burghezo-democratică din Ţările Române". Vor lua cuvîntul: POMPEI BELCIUG, cercetător ştiinţific, IOAN POP, lector universitar, şi DIMITRIE POPTAMAS, profesor, o Masă rotundă (pentru elevii liceului): „Trei judeţe ale României socialiste (Alba, Harghita, Mureş) — pe treptele istoriei noastre contemporane". In cadrul dezbaterilor, conduse de profesorul HATOS SAMOILA, vor lua cuvîntul IOAN CENARU, activist al Comitetului judeţean Alba al P.C.R., FÜSTÖS EUGEN, activist al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., şi AUREL LUPU, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. . Consultaţie (pentru intelectuali): „Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată“, „Profilul moral al educatorului contemporan“ şi „Unele probleme privind politica externă a partidului şi statului nostru". Vor lua cuvîntul tovarăşii LIVIU SEBESTYEN, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., ROMEO POJAN, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., şi IOAN RAŢIU, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. La întreprinderea „Nicovala" (Urmare din pag. I) de sticlărie şi faianţă şi de la Fabrica de lină. Deosebit de semnificativă, acţiunea privind colaborarea dintre tinerii de la „Nicovala" cu cei de la alte întreprinderi sighişorene, este cea pe ţărim artistic. Neavînd la dispoziţie o bază pentru înjghebarea unor formaţii proprii, tinerele talente de aici îşi pot manifesta din plin aptitudinile artistice, participînd la cîteva formaţii reunite. Astfel, in fanfara municipiului sunt cuprinşi 8 membri, la formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură sunt incluşi 3, iar la ansamblul folcloric al municipiului participă 4 dansatori. întreprinderea dispune însă şi de două formaţii proprii, una de muzică uşoară şi alta de muzică populară cu cite doi solişti, a căror activitate s-a concretizat în cîteva spectacole în comunele învecinate. Exemplele de mai sus, chiar dacă nu pot fi luate în totalitatea lor drept model, evidenţiază totuşi o preocupare complexă care conduce spre un singur scop: educarea multilaterală a tineretului, a tuturor salariaţilor întreprinderii. Activitatea consiliului intercooperatist (Urmare din pag. I) Luduş — Gheja, precum şi la F.N.C. Sînpaul. Dar aceasta nu este suficient. Ce acţiuni are în prezent pe agenda sa de lucru consiliul intercooperatist? — l-am întrebat pe tovarăşul Ion Parasca. In primul rînd interlocutorul ne-a informat că sunt preocupaţi şi au iniţiat, cu sprijinul comitetului de partid, o acţiune de întrajutorare a cooperativelor agricole deficitare în furaje. Pentru C.A.P. Bărboşi, ca să luăm doar un exemplu, s-a intervenit la I.A.S. Zau, de unde au fost obţinute circa 10 tone de fin. La fel şi la întreprinderea piscicolă din aceeaşi localitate s-au primit cîteva tone de furaje. Tot de la I.A.S. Zau, pentru o perioadă a fost obţinută şi o moară cu ciocane care a fost dusă la Bărboşi şi folosită la măcinarea unor furaje. La fel, consiliul intercooperatist in strînsă colaborare cu conducerea S.M.A. sau urmăresc ca în cel mai scurt timp să fie arate toate suprafeţele destinate culturilor de primăvară. Desigur, aceste cîteva acţiuni nu sînt nici pe departe pe măsură să satisfacă cerinţele mari ce stau în fata consiliului intercooperatist. Nici tovarăşul Parasca nu este mulţumit. Tocmai de aceea, pentru a se îmbunătăţi activitatea acestuia şi a se crea condiţii de transpunere în fapte a sarcinilor trasate acestor organisme de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., tovarăşul Parasca, în calitate de preşedinte al consiliului a făcut şi cîteva propuneri. In primul rînd este necesar ca preşedintele consiliului să fie o persoană care să nu mai aibă alte preocupări. Hotărîrile luate de consiliu să nu fie formale, ci obligatorii şi să se stabilească termene de ducere la îndeplinire a lor. Trimestrial să se facă un bilanţ al activităţii. Şi în această primăvară s-a discutat cu toate unităţile ca în cel mai scurt timp să-şi aducă de la Agrosem seminţele în unitate. Sarcina a fost îndeplinită operativ de Vasile Moldovan, preşedintele C.A.P. Valea Largă, Remus Crefelean de la Papiu Ilarian şi alţii. La Bărboşi (e drept că aici şi condiţiile de transport sunt mai grele), Ioan Recea, preşedintele unităţii, a întîrziat să facă acest lucru in termenul stabilit, dar cazul n-a mai fost pus în discuţie. Spuneam că şi în raza de activitate a acestui consiliu intercooperatist sunt condiţii de creştere a animalelor şi chiar pentru înfiinţarea unor asociaţii intercooperatiste. Pînă acum însă n-a fost depăşită faza discuţiilor, a unor studii şi ele timide. In cazul C.A.P.-urilor Zau şi Tăureni, care dispun laolaltă de aproape 500 de vaci, există condiţii pentru a se organiza o asociaţie intercooperatistă. De asemenea, la C.A.P. Papiu Ilarian şi Bărboşi ar fi utilă înfiinţarea unei asociaţii de creşterea oilor. La fel, sunt posibile asocieri şi în privinţa folosirii superioare a resurselor naturale. Astfel I.A.S. Zau şi C.A.P. Valea Largă au posibilitatea de a colabora pentru exploatare în comun a resurselor de apă, înfiinţînd în acest scop o pescărie. Iată deci cîte acţiuni frumoase, de mare interes economic se pot întreprinde şi în această parte a judeţului nostru. Or, consiliul intercooperatist, după cum s-a subliniat în Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură, dată publicităţii în cursul acestei luni, are datoria de a continua organizarea asociaţiilor intercooperatiste la care să participe C.A.P. din raza sa de activitate. Activitatea consiliului, se precizează în aceeaşi hotărîre, de profilare şi modernizare curentă şi de perspectivă a agriculturii trebuie să se încadreze într-un plan corelat cu acţiunile legate de gospodărirea şi sistematizarea teritoriului, dezvoltare complexă a localităţilor precum şi cu procesul de urbanizare a acestora. Multe din aceste elemente sunt actuale şi la Zau, dar după cum s-a văzut, ele încă nu au depăşit stadiul de formalism. Desigur, această stare de fapt trebuie depăşită în cel mai scurt timp şi întreprinse acţiuni hotărîte care să activizeze munca consiliului intercooperatist şi să o ridice la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. Cinema VINERI, 23 MARTIE TG.-MUREŞ — Artai Adio, arme! (ambele serii — la orele 10, 14, 17, 30). Select: Romeo şi Julieta (la orele 10, 14,30, 17,30, 20,30). Progresuri Capcană pentru general. Tineretului! Ursul Yogi. Unirea. Aventuri la Marea Neagră (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina. Săgeata căpitanului Ion. LUDUŞ — Flacăra: Naufragiaţi in spaţiu (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Tata. REGHIN — Patria: Vacanţă la Roma. Victoria: Vînătorul de căprioare. TIRNAVENI — Melodia: Am încălcat legea. SOVATA — Doina: Anchetatorul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Evadare de pe planeta maimuţelor. FÎNTlNELE — Patria: Mărturisirile unui comisar de poliţie făcute procurorului republicii. MIERCUREA NIRAJULUI — Mirajul: Provincialii. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Joc de pisici TEATRUL DE PAPUS, secţia română, orele 11 şi 16. Fata babei şi fata moşneagului. Televiziune 9,00 — Curs de limbă rusă; 9,30 — O viaţă pentru o idee. C. I. Parhon; 10,00 — Telex; 10,10 — Teatru scurt: „Discurs pentru O floare“ de Paul Everac; 11,10 Portativ ’73; 11,50 — Selecţiuni din emisiunea „Seară pentru tineret“; 12,30 — Moment folcloric; 12,40 — Municipalitatea răspunde bucureșteanului; 13,00 — Telejurnal; 16,00 — Teleșcoală. Matematică, literatură română; 17,30 — Curs de limbă engleză; 18,00 — Telex; 18,05 — Tragerea Loto; 18,15— Cum vorbim; 18,35 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Teleconferinţă de presă; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 —* Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor; 20,00 — în cronica ta, ţară. Seară de versuri şi cîntece muncitoreşti consacrată aniversării P.S.D.M.R.; 20,30 — Film artistic: Marele Scott: 22,10 — 24 de ore; 22,30 — Teleglob: Irak: 22,50 — „Cîntecele pe care le-am iubit“. Recital de romanţe şi vechi melodii populare susţinut de Alexandru Grozuţă. Concert FILARMONICA DE STAT TG.-MUREŞ (sala mică a Palatului culturii, ora 20). Concert de muzică de cameră. Universitatea populară La clubul grupului social T.C.M. (cartierul 7 Noiembrie), la ora 15, cursul „Utilizarea adausurilor în mortare și betoane". Va vorbi: ing. Radvănyi Iosif. La casa de cultură a sindicatelor (sala nr. 6), ora 18, prezentarea filmului artistic sovietic „In fiecare seară la ora 11". Radio Tg.-Mureş SIMBATA, 24 MARTIE In limba română: 6,30—7: Jocuri populare. Orizont economic. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică uşoară. „Cu ce eşti azi mai om decît ieri?“. Muzică populară. Magazin radio.* In limba maghiară: 6—6,30: Prin lăcaşurile de cultură. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Cum vorbim? Cîntece populare. Ne întîlnim sîmbătă. mi■ Am studiat cu mare atenţie proiectele de legi privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi administrarea fondului locativ. Măsurile cuprinse în aceste legi vor rezolva o importantă problemă socială, problema locuinţelor pentru toate categoriile de salariaţi, din toate domeniile de activitate. De asemenea, se va pune capăt speculei practicate pînă în prezent de unii cetăţeni prin închirierea unor spatii. FARKAS EMERIC, croitor, cooperativa „Munca" Sovata Din prevederile noilor proiecte de legi rezultă clar caracterul de cointeresare, de îmbinare armonioasă a intereselor personale ale cetăţenilor cu interesele generale ale statului. Cred însă că s-a scăpat o problemă, nefiind precizată în textul proiectelor. M-aş referi la pensionari, la pensionarii de bătrîneţe, care au o pensie de peste 900 lei socotit pe membru de familie şi care în prezent locuiesc în apartamente proprietate de stat, în proiectul legii, după cum am înţeles, aceştia se încadrează în categoria angajaţilor. Cred că ar fi utilă precizarea în legătură cu pensionarii, mai ales cu cei care nu au moştenitori, aceştia să nu fie obligaţi să-şi construiască sau să-şi cumpere locuinţe chiar dacă venitul lor depăşeşte 900 lei pe un membru de familie. ing. ILEANA SOCOL Tg.-Mureş Am reţinut şi cred că este foarte importantă prevederea privind obligativitatea de a-şi construi sau cumpăra locuinţă cetăţenii care realizează un venit mai mare de 900 lei la lună, calculat pe un membru de familie. Părerea mea este că prin aceasta, un număr tot mai mare de cetăţeni construindu-şi sau cumpănind apartamente proprietate personală, importante fonduri băneşti vor rămine la dispoziţia statului, fiind destinate altor scopuri, în vederea continuei ridicări a niveluluie trai al oamenilor muncii. VIOREL ILIEŞ mecanic la Uzina de reparaţii auto Tg-Mureş Studiind proiectul Legii cu privire la administrarea, fondului locativ, ne-am oprit la modul de stabilire a chiriei. Credem că nu este o diferenţiere justă, corespunzătoare, în sensul că cei care au salarii peste 1.600 lei, indiferent de mărimea salariului, plătesc aceeaşi chirie. Ori nu este indiferent dacă cineva primeşte un salariu de 1.601 lei sau de 2.500—3.000 de lei. Propunem o categorisire mai echitabilă, prin stabilirea mai multor trepte, nu numai pînă la 1.600 lei, ci pînă la 5.000 — 6.000 lei şi chiar mai in sus şi pe baza acestora să se calculeze chiria. BODA GEZA şi VALENTIN POP, maiştri instructori. Grupul şcolar de construcţii Tg.-Mureş Spicuim şi alte sugestii şi propuneri, făcute de muncitori, ingineri, tehnicieni, profesori şi învăţători, medici şi personal mediu şi auxiliar sanitar, precum şi de alte categorii de oameni ai muncii. "’'* 1 ) La articolul 15 din proiectul Legii cu privire la dezvoltarea conrstructiei de locuinţe să se completeze că pot beneficia de o nouă locuinţă proprietate personală şi acele familii in care numărul de membri s-a mărit în aşa măsură incit dispun de un spaţiu locativ cu mult sub cel normat prin lege. Acordarea creditelor pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe proprietate personală să se facă la propunerea colectivului de muncă în care îşi desfăşoară solicitantul activitatea. Cetăţenii care au în proprietate personală cotă parte dintr-un imobil, care nu le asigură norma locativă prevăzută de lege, să aibă dreptul de a construi sau cumpăra locuinţă proprietate personală.n privinţa normării spaţiului locativ, să se facă o diferenţiere intre locuinţele cu o cameră şi dependinţe şi cele cu o cameră fără dependinţe deoarece de felul cum se precizează calcularea chiriei pentru suprafaţa excedentară sunt dezavantajaţi cei care închiriază o cameră fără dependinţe. In dezbatere publică : Proiectul Legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi proiectul Legii privind administrarea fondului locativ OPINII • SUGESTII • PROPUNERI Ammamm văzute noi cauzele PE LINIA 16 Destul de frecvent, privind autobuzele destinate transportului în comun la Tg.-Mureş, observăm atîrnînd printre uşile închise, cînd un palton, cînd o poşetă, o servietă sau alte obiecte. Căci plecînd autobuzul dintr-o staţie, se închid uşile şi nu se mai deschid pînă la următoarea staţie. Plecînd din staţia „Violeta“, s-au închis uşile şi la unul din autobuzele care făceau cursă pe linia 16, în după-amiaza zilei de 19 martie. In afara uşii din spate a rămas însă o servietă nouă-nouţă. Dar nu pentru mult timp, deoarece după numai cîţiva metri, servieta a căzut din mina călătorului. Cine o fi fost oare acest călător rămas în pagubă? In orice caz, servieta a ajuns în mîini bune. Maria Simionescu, domiciliată în cartierul Ady Endre, bloc 28, scara C, etajul III, apartament 107 ne-a anunţat că servieta se află la ea, restituind-o oricînd celui căruia îi aparţine. INTR-UN CEAS RAU Ca de obicei, Anton Gheorghe din Chirileu, salariat la staţia C.F.R. Sînpaul, în ziua aceea parcurgînd de la un capăt la celălalt liniile din faţa staţiei, a fost numai ochi, observînd totul din dreapta şi din stingă. Şi iată că în faţă îi apare ... norocul. Un ceas de mînă marca „Atlantic“. Desigur, cineva îl pierduse. Aşa că, găsind ceasul, Anton a pus mîna pe el. Dar nu l-a pus pe mînă, ci la băgat în buzunar, apoi la „conservare“. Ştia ceva şi anume că lucrul găsit nu poate fi însuşit. In aceeaşi zi, ceasul a stat. Şi a stat la locuinţa lui Anton Gheorghe timp de patru luni de zile. Gîndindu-se, desigur, că după atîta timp păgubaşul s-a lăsat păgubaş, Anton Gheorghe a scos ceasul şi l-a pus în vînzare. Dar a fost dintr-un ceas rău. Descoperit că şi-a însuşit un bun găsit, Anton a fost obligat să dea socoteală în faţa justiţiei. Socoteala de aici nu s-a mai potrivit cu cea pe care şi-o făcuse acasă, cînd a vîndut ceasul. RACHIU AMAR Alcoolismul este o boală. Ca orice boală, tratată la timp, aceasta se vindecă. De o boală suferă şi Bereczki Margareta din satul Sîmbriaş, comuna Hodoşa. Tot alcoolică. Ea însă nu consumă alcoolul, ci îl fabrică în scopuri pe care şi le stabileşte. După cum se pare, deşi „tratată“, nu se poate vindeca de boala de a fabrica rachiu. Descoperită că se ocupă cu producerea de rachiu fără autorizaţie, nu cu mulţi ani în urmă a fost condamnată la 6 luni închisoare. Altă condamnare a avut pentru practicarea speculei. Acest „tratament“ însă n-a ajutat-o. Spunem aceasta, deoarece din nou a pus cazanul in funcţiune, fără autorizaţie. Şi din nou a ajuns în boxa acuzaţilor, prescriindu-i-se o reţetă, numită în termeni juridici sentinţă penală. Tot pentru vindecare. Rubrică realizată de P. POPSOR Amintiţi-i că e mamă! Sînt aproape trei săptămîni de cînd Cruciţa Sebestyén (Ionescu), în vîrstă de 32 de ani, n-a mai călcat pragul casei cu numărul 101 din Petriş, comuna Deda. Cînd omul ei, Vlaicu Ioan, s-a întors de la lucru de la pădure, a găsit pe cei doi copii părăsiţi de mamă. Despre femeie a aflat doar atît că fiind internată la staţionarul din Deda, împreună cu copiii, într-o zi s-a urcat într-un camion cu număr de Bucureşti şi... dusă a fost. Copiii au fost aduşi acasă de vecini şi îngrijiţi de aceştia şi rude pînă la întoarcerea tatălui. Fetiţa, Adriana Cruciţa, în vîrstă de 6 ani, abia mai scoate cîte un cuvînt şi atunci cînd se încumetă întreabă de mama. Umblă mereu cu capul în pămînt şi tresare ori de cîte ori se deschide uşa. Dar cea aşteptată nu apare şi ochii copilei se umplu de lacrimi amare, brăzdînd adesea obrazul fraged. Şi mai greu e cu băieţelul. Micuţul Aurel s-a născut prematur, a împlinit numai 8 luni şi are mare nevoie de mamă. Cîte griji au rămas pe seama bărbatului! Ce fel de mamă poate fi aceea care-şi abandonează copiii fără pic de remuşcare? Cum a putut să uite de cele două vieţi tinere, cărora ea le-a dat viaţă, de răspunderea ce o are pentru ei faţă de întreaga societate? — Aş ierta-o, numai să se întoarcă — a spus omul plîngînd. Aici e căminul ei... Trebuie să creştem copiii... Scrieţi, vă rog, că o aşteptăm ... Că nu putem rămine indiferenţi faţă de o asemenea situaţie nu mai încape discuţie. Nu ne-o permite acel spirit de umanism care ne determină să nu ezităm în a acţiona ori de cîte ori un seamăn al nostru are nevoie de ajutor şi cu atît mai puţin cînd este vorba despre soarta unor copii. Dacă o întîlniţi pe Cruciţa Sebestyén, aduceţi-i aminte că e mamă! I. SIGHIŞOREANU Modernizarea restaurantului „Ștrand“ din Tirnăveni Reamenajarea restaurantului „Ștrand“ din Tîrnăveni, situat în imediata apropiere a noii autogări, se află într-un stadiu avansat. După cum ne informa tovarăşul Koczka Albin, şeful biroului arhitectură şi sistematizare din cadrul consiliului popular, în urma lucrărilor de reamenajare și modernizare unitatea își va spori capacitatea de circa patru ori. Amplasat într-un loc cu mare vad comercial — ceea ce presupune o bună activitate în viitor sub aspectul beneficiilor — restaurantul va putea asigura un flux normal de preparare şi servire a mîncărurilor, cu respectarea celor mai exigente norme igenico-sanitare. în dezvoltarea construcţiei s-a urmărit imprimarea unei concepţii arhitectonice tradiţional româneşti, iar mobilierul va fi adecvat stilului exterior. In prezent se fac finisările, urmînd ca în această primăvară restaurantul să fie dat în funcţiune. i mult loc filmelor educativ-sanitare . Incepînd din acest an de învăţămint, educaţia sanitară în şcoli a căpătat un loc mai important în procesul complex de instruire. Este vorba despre formarea unor deprinderi de igienă şi însuşirea a o serie de cunoştinţe utile în apărarea sănătăţii elevilor. In acest sens, de un real sprijin pot fi filmele cu caracter sanitar. Serviciul judeţean de educaţie sanitară dispune de aproximativ 500 de pelicule de acest gen, care pot fi solicitate zilnic, între orele 10—12 (la sala din str. Bartók Bela nr. 1 — Tg.-Mureş). Deşi aproape toate şcolile dispun de aparate de protecţie, puţine sunt acelea care recurg la acest mijloc eficace de educaţie sanitară. Omisiunea se cere remediată.