Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-21 / nr. 66

Anul XXV, fir. 66 (4.661) MIERCURI, 21 martie 1973 4 pagini. 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL BC.R.ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN io acțiuni hm Prin dimensiunile cantitative şi calitative ale producţiei, anul 1973 a fost declarat an hotărîtor al pe­rioadei pe care o parcurgem, de realizarea lui depinzînd atingerea o­­biectivului de interes naţional cin­cinalul înainte de termen. Realiza­rea acestui deziderat depinde de cadrul tehnico-productiv creat ca urmare a dezbaterii cifrelor de plan pe acest an şi a propunerilor muncitorilor, tehnicienilor, maiştri­lor şi inginerilor, a tuturor specia­liştilor din întreprinderi, propuneri care să răspundă unor cerinţe reale ale programului de lucru pe 1973. Acestea constituie de fapt princi­palele taloane ale discuţiilor pur­tate la masa rotundă — organizată în colaborare cu Comitetul­­ muni­cipal de partid Sighişoara. Au fost­­prezenţi: Ioan Dăneşan, secretar al comitetului municipal de partid, Corneliu Moldovan, director la Ţe­­sătoria de mătase; Elena Galea, in­giner şef la Ţesătoria de lină; Ştefan Medrea, director la Fabrica de con­fecţii ,,Tîrnava“; Marian Octavian, inginer şef la Complexul de sticlă şi faianţă; Cornel Cerbu, director la Ţesătoria de bumbac; Zerbest Al­bert, inginer şef la întreprinderea „Nicovala“. — Să conturăm pentru început cadrul, din al cărui conţinut se des­prinde că şi pentru activitatea pro­ductivă a Sighişoarei anul 1973 es­te un an hotărîtor al cincinalului. Aşadar care este nivelul planificat al principalilor indicatori ce evi­denţiază activitatea de producţie şi financiar-contabilă? Ioan Dăneşan: Anul 1973, în eco­nomia municipiului se înscrie ca cel mai mobilizator an atît în ce priveşte nivelul principalilor indi­catori ai activităţii de producţie cît şi al eforturilor umane, al folosirii la maximum a capacităţilor de pro­ducţie şi un comportament disci­plinar deosebit. Producţia globală creşte conform planului cu 23,2 la sută faţă de 1972, producţia marfă cu 21,4 la sută iar productivitatea muncii cu 17,3 la sută. Se va ajunge astfel să se realizeze cincinalul nu­mai­ în 4 ani şi 5 luni la producţia globală, iar la producţia marfă in 4 ani şi 2 luni. Ştefan Medrea: La întreprinderea noastră producţia fizică se triplea­ză dacă o raportăm la 1971. Aş su­blinia în mod deosebit regăsirea şi la noi a atenţiei pe care o acordă conducerea de partid şi de stat pro­blemei exportului. Am putea afirma că sarcinile faţă de anul trecut sunt aproape duble. Şi aceasta a fost posibilă ca urmare a partici­pării cu produsele pe care le reali­zăm la diferite tîrguri şi expoziţii internaţionale. Credem că pînă la finele acestui an vom realiza la a­­cest capitol al activităţii sarcinile pe întreg cincinalul. Elena Galea: La ţesătoria de lînă, sporurile se ridică la 64 la sută cazul indicatorului producţie glo­bală, 56 la sută la marfă şi peste 30 la sută la productivitatea muncii. Şi chiar dacă bună parte dintre a­­ceste creşteri se datorează noilor capacităţi de producţie în curs de realizare şi ale căror stadii ne per­mit să tragem concluzia că terme­nu­l programat va fi respectat, nu putem trece cu vederea peste a­­portul vechilor capacităţi şi folosirii acestora la nivelul cerinţelor ac­tuale. Zerbest Albert: Creşterile de pro­ducţie sunt deosebit de substanţiale şi la noi. Ceea ce mi se pare mai important este creşterea la sorti­mentul utilaje cu aproape 100 la sută. Acestea ridică multe proble­me privitoare la folosirea intensivă a suprafeţelor de producţie, extin­derea schimburilor II şi III la a­­cest sector. De asemenea la sec­torul de prelucrări mecanice, pen­tru asigurarea pieselor necesare la montaj vom introduce pe scară mai largă schimbul III. Şi la adu­narea generală a salariaţilor s­au GH. NARTF­A (Continuare în pag . 3-a) n şantierul integratului de păsări de la Meciar-G Gurgh­iu — un ritm mai intens de execuţie La Meciar — pe valea Gurghiu­­lui — a început încă din anul tre­cut construcţia unui mare şi impor­tant obiectiv al agriculturii judeţu­lui. Este vorba de integratul de păsări, unde se vor produce anual mii de tone de carne. Noul obiec­tiv, pentru care s-au alocat, numai în acest an, cîteva zeci de milioa­ne lei va cuprinde un sector de re­producţie, (cu 6 hale pentru tine­ret şi 12 hale pentru păsări adulte) incubator, 3 ferme pentru pui de carne, (a cîte 16 hale fiecare), un mare abator şi anexele utilitare ne­cesare bunei funcţionări a integra­tului. Punerea la timp în funcţiune a noilor obiective — fapt subliniat în mod consecvent de conducerea de partid şi de stat — condiţionează respectarea corelaţiilor avute în ve­dere la întocmirea planului anual. Iată de ce, încă de acum, din pri­mele luni ale anului, trebuie să se acţioneze cu maximă energie pen­tru efectuarea ritmică a lucrărilor, în vederea respectării şi chiar de­vansării termenelor planificate de punere în funcţiune a noilor capaci­tăţi de producţie. Referindu-ne la obiectivul de mai sus, devansarea cu o lună a termenului de dare în funcţiune ar însemna pentru eco­nomia naţională sute de tone de carne de pasăre în plus. Dar să vedem care este situaţia pe acest şantier? Deşi conform pla­nului departamental primit de I.A.S. Avicola Tg.-Mureş şi a unor anga­jamente luate de constructor, 3 ha­le de tineret trebuiau să intre în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, ele nu sunt gata nici acum. Con­form planului pe acest an sectorul de reproducţie inclusiv incubatorul trebuie să intre în funcţiune la în­ceputul lunii iunie. Care este sta­diul lucrărilor în acest sector? Din discuţiile avute cu reprezentanţii be­neficiarului şi ai constructorului re­zultă că lucrările de construcţii la cele 6 hale pentru tineret sunt exe­cutate în proporţie de 90 la sută, iar la instalaţii s-a realizat circa 50 la sută din prevederile contrac­tului. Lucrările de instalaţii puteau fi mult mai avansate dacă construc­torul asigura un front închis de lucru pentru perioada de iarnă. A­­tît la aceste hale cît şi la cele 12 pentru găini adulte (din care la da­ta vizitării şantierului numai 4 e­­rau închise şi 3 neacoperite) insta­latorii stau după constructor, ne­­avînd front de lucru. La sectorul pui de carne, unde 2 ferme a cîte 16 hale fiecare trebuie să fie populate la sfîrşitul lunii au­gust şi respectiv în noiembrie, si­tuaţia este mult mai critică. Cu o săptămînă în urmă aici erau doar 3 hale montate iar restul neatacate sau la fundaţie. In general ritmul de lucru în toate sectoarele şantie­rului era la acea dată deosebit de lent. După cum ne spunea Alexan­dru Batali, unul din diriginţii şan­tierului, care reprezenta beneficia­rul, organizarea muncii pe şantiere lasă mult de dorit. Pe şantier exis­tă numai două macarale, iar mij­loacele de transport nu sînt folosite în mod raţional, existînd totodată o mare fluctuaţie de utilaje. Sînt ca­zuri cînd există macarale, dar nu se dispune de camioane şi invers, iar cînd sînt de toate lucrările se o­­presc din cauza ploilor. într-una din zile, de pildă, 8 camioane încăr­cate cu prefabricate au fost imobili­zate de la orele 8 la 12 din cauză că nu au sosit macaralele pentru descărcare. De multe ori, la lotul TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) Pe teme ale muncii consiliilor populare Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii - direcţie principală a activităţii noastre Potrivit legii, consiliile populare, în calitate de organe locale ale puterii de stat, hotărăsc în toate problemele de stat cu caracter lo­cal, exercitîndu-şi atribuţiile şi răs­­punzînd pentru îndeplinirea lor în toate sectoarele de activitate. A­­vînd în vedere specificul comunei noastre, direcţia principală a acti­vităţii comitetului comunal de par­tid, a consiliului popular o consti­tuie dezvoltarea şi modernizarea a­­griculturii, creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale şi­ pe această cale a contribuţiei la fondul de stat. Pe baza sarcinilor reieşite din Rezoluţia primei Conferinţe pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor popu­lare comunale, din concluziile des­prinse din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la această confe­rinţă, în activitatea desfăşurată în domeniul agriculturii milităm în permanenţă pentru respectarea le­gilor şi a planurilor de producţie, pentru executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole. Incepînd cu pregătirea te­renului şi terminînd cu recoltarea şi depozitarea produselor, pentru folosirea judicioasă, cu eficienţă maximă a pămîntului. In anul trecut, de pildă, în vede­rea asigurării realizării şi depăşirii producţiilor planificate o atenţie deosebită am acordat fertilizării so­lului. Astfel, la C.A.P. Nazna, în­treaga suprafaţă de 220 ha destina­tă culturii griului a fost din timp îngrăşată. Deşi griul s-a semănat după sfecla de zahăr, trifoi şi alte culturi, unde terenul a fost îngră­şat, s-au aplicat pe aceste terenuri suplimentar cîte 200—300 kg îngră­şăminte chimice la hectar. Şi, desi­gur, rezultatele n-au întîrziat să se arate. In anul 1972, cooperativa a­­gricolă de producţie din Nazna a realizat o producţie medie la hectar de 3.442 kg de grîu, cu 442 kg mai mult decît a fost planificat. La porumb de asemenea, prin buna pregătire a terenului şi executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere s-a obţinut o pro­ducţie medie de 4.147 kg boabe la hectar, faţă de 3.400 kg cît a fost planificat. A răsplătit din plin stră­daniile cooperatorilor şi sfecla de zahăr, cultură căreia îi acordăm o atenţie deosebită avînd în vedere importanţa ei pentru economia na­ţională şi pentru C.A.P. Astfel pe TEODOR ORZA, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Sîncraiu de Mureş (Continuare în pag. a 3-a) IERI S-A INAUGURAT Hu­­ILUL JIR­AN II d­in Tg.­M Ieri s-a inaugurat cel mai de seamă obiectiv turistic şi totodată cea mai înaltă clădire din Tg.-Mu­reş, hotelul­ „Grand“, realizare re­marcabilă a arhitecţilor şi construc­torilor mureşeni. La inaugurare a participat tova­răşul Benkö Ioan, membru al birou­lui Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, membri ai birourilor comi­tetelor judeţean şi municipal de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, res­pectiv municipal, reprezentanţi ai Institutului judeţean de proiectare, Trustului de construcţii-montaj, Di­­recţiei comerciale judeţene şi ai altor întreprinderi care au contri­buit la realizarea instalaţiilor şi mobilierului impunătorului edificiu, alţi invitaţi. Clădit pe 12 nivele, hotelul „Grand“ este un adevărat complex turistic, cu parte de cazare cuprin­zând 126 camere cu 235 de locuri, mobilate cu gust şi dotate cu tot ceea ce este necesar confortului oaspeţilor, şi unităţi de alimentaţie publică: restaurant de categoria I, restaurant cu autoservire, cofetărie, cafe-bar, bar de zi şi de noapte. Pentru sezonul călduros, restauran­tul şi cofetăria dispun de terase spaţioase cu 150 şi respectiv 50 lo­curi. Cu acest prilej, tovarăşul Vasile Maier, directorul Oficiului jude­ţean de turism a relevat ca­racteristicile constructive şi func­ţionale ale hotelului, care oferă con­diţii de cazare şi masă pe măsura celor mai înalte exigenţe. Totodată a mulţumit organe­lor de partid şi de stat pen­tru grija acordată dezvoltării bazei materiale a turismului în ju­deţul nostru, a cărei expresie eloc­ventă este şi eleganta construcţie, o adevărată podoabă a centrului mu­nicipiului. El a apreciat şi efortu­rile depuse de proiectanţi, construc­tori, realizatorii mobilierului, instala­ţiilor şi ornamentaţiei, în direcţia a­­sigurării acelei armonii necesare între funcţionalitate şi estetic. Tovarăşul Benkö Ioan, după ce a felicitat pe realizatori şi a urat suc­ces în activitate personalului, a tă­iat panglica inaugurală a noului e­­dificiu. In continuare, la invitaţia gazdelor, asistenta a vizitat comple­xul hotelier şi de alimentaţie publi­că.­ ­ Citi­t % % % * ••••••••••••• T­ârgu-Mureş al REALIZĂRI REMARCABILE IN INDUSTRIA SIDERURGICA In perioada 1 ianuarie — 20 martie, combinatele şi întreprin­derile siderurgice au obţinut su­plimentar peste 35.700 tone de fontă, 38.500 tone de oţel 1.600 tone ţevi, 1.300 tone cocs me­talurgic şi alte produse. Conco­mitent, au fost asimilate noi mărci de oţeluri şi tipodimen­­siuni de laminate şi ţevi, în ve­derea reducerii importului. Un a­­semenea obiectiv este oglindit cît se poate de limpede de ni­velul producţiei de oţeluri aliate, care în acest an va fi cu 24 la sută mai mare decît cel rea­lizat în 1972, iar producţia oţe­lurilor carbon de calitate şi slab aliate va fi superioară cu 16 la sută. Recent, a fost asimilat şi introdus în producţia curentă un nou sortiment de oţel înalt aliat şi inoxidabil pentru industria chimică şi au fost elaborate pri­mele şarje din alte cîteva mărci de oţeluri aliate, mult solicitate de industria constructoare de maşini. Specialiştii de la Institutul de cercetări metalurgice din Capi­tală, in colaborare cu cei din cadrul marilor combinate, pre­gătesc tehnologia de asimilare şi elaborare a altor sortimente de oţeluri necesare economiei națio­nale. înlăturarea excesului de umiditate in zonele afectate de căderile de zăpadă In unităţile agricole coopera­tiste din zone cu exces de umi­ditate din judeţele Buzău, Pra­hova şi Dîmboviţa continuă, pa­­ralel cu celelalte lucrări de se­zon, ample acţiuni pentru eva­latori, ajutaţi de "militari, "lu­crează fără­­încetare la săparea şanţurilor şi a rigolelor, la cu­răţirea canalelor pentru scurge­rea apelor de pe terenurile cul­tivate, înlăturarea excesului de umiditate pe terenurile ce ur­mează a fi însămînţate. In ace­laşi scop, au fost puse în­­ func­ţiune 30 de staţii de pompare, care lucrează zi şi noapte. Pînă marţi dimineaţa, în această parte a ţării au fost evacuate apele de pe circa 12.000 ha, ceea ce reprezintă 60 la sută din supra­feţele băltite. ★ Peste 800 de gospodari din Marginea — Rădăuţi, participă în aceste zile la acţiunile de e­­liminare a excesului de umidi­tate de pe terenurile cooperati­vei agricole din comună. Sunt să­pate canale de scurgere­ a­ apei rezultate din topirea zăpezii. Acţiuni r­epite să înlăture ex­­­­ces­ul de umiditate se desfăşoară­­şi în alte­ unităţi'agricole suce­vene. .Oamenii muncii­ din agricultu­ra judeţului Suceava şi-au pro­pus în acest an­ un amplu pro­gram de măsuri pentru gospodă­rirea raţională a resurselor de apă, utilizarea cu eficienţă spo­rită a fondului funciar. Astfel, vor­ fi efectuate desecări pe 1.500 hectare, lucrări de combatere a eroziunii solului pe 7.500 hectare şi­­ de înlăturare a excesului de umiditate pe alte 7.000 hectare. De asemenea, vor fi continuate, pe mari porţiuni, îndiguirea şi regularizarea rîurilor Moldova şi Suceava şi a pîriului Sălăgeni. (Agerpres) „FESTIVALUL STUDENŢESC DE PRIMĂVARĂ“ în această primăvară, în perioa­da 24—29 aprilie se va desfăşura, în centrul universitar Tg.-Mureş, cea de a VI-a ediţie a „Festivalului studenţesc de primăvară“. De la prima ediţie a festivalului din 1968, activitatea artistică a studenţimii tîrgumureşene a cu­noscut o remarcabilă amploare, an de an calitatea artistică a păşit pe noi trepte ale perfecţiunii. Cele două trăsături esenţiale ale activităţii cul­­tural-artistice studenţeşti din Tg.­­Mureş sunt atestate de numeroasele spectacole prezentate pentru stu­denţi şi alte categorii de tineri din municipiul şi judeţul nostru, de spectacolele prezentate în ţară, iar pe de altă parte de numeroasele şi foarte importantele premii primite an de an la Festivalul Naţional al Artei Studenţeşti şi Festivalul In­stitutelor de Artă. De la prima ediţie a festivalului numărul formaţiilor a crescut cu una, a crescut în schimb permanent conţinutul educativ-politic şi artis­tic al formaţiilor, atingînd un punct culminant in 1972 la Festivalul Ar­tei Studenţeşti cînd toate formaţiile tîrgumureşene au primit aprecieri pentru conţinutul politic agitatoric şi nivelul artistic. Activitatea cul­­tural-artistică, desfăşurată de stu­denţii celor trei institute, la Casa de cultură a studenţilor, la cluburi­le întreprinderilor, constituie o con­tribuţie importantă şi valoroasă la viaţa culturală a municipiului. Noua ediţie a „Festivalului stu­denţesc de primăvară“­va fi desigur un nou prilej de afirmare a vieţii artistice studenţeşti. Actuala ediţie va pune un accent deosebit pe con­ţinutul politic şi de idei al creaţi­ilor, pe nivelul artistic de interpre­tare, pe autenticitatea folclorului, pe creaţia studenţească propriu-zi­­să etc. Pentru prima dată de cînd fiinţează festivalul, la ediţia din a­­cest an vor fi acordate premii de către instituţiile de artă. Comitetul judeţean U.T.C., presa locală şi lite­rară din municipiu pentru criteriile mai sus menţionate. De la tovarăşul prof. Haj­du Ca­rol, directorul Casei de cultură a studenţilor, am aflat, în aceste zile, care sunt formaţiile care se vor pre­zenta la ediţia din această primă­vară a Festivalului studenţesc. în­tre formaţiile corale se numără: Corul de cameră de femei al Insti­tutului pedagogic de trei ani, con­dus de Birtalan Iozsef ca şi Corul bărbătesc al aceluiaşi institut, con­dus de Valeria Covătaru. Tot de la Institutul pedagogic participă şi orchestra de cameră de muzică ve­che „Camerata Transilvaniei“ con­dusă de Babik Iozsef, student la Facultatea de muzică. De altfel toa­te aceste trei formaţii împreună cu formaţia de teatru „Thalia“, de la Institutul de teatru, cu „O noapte furtunoasă“ de Caragiale, condusă de prof. univ. Tompa Miklós şi Kovács Levente, vor participa la Festivalul Institutelor de Artă din această primăvară, 13—15 aprilie, la Piteşti. La festivalul nostru mai partici­pă: Ansamblul dramatic compus din cele două formaţii de teatru, în limba română şi maghiară, conduse de regizorul Nicolae Scarlat şi respec­tiv, actorul Kovács Levente, ambii de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş; Ansamblul de estradă în componen­ţa căruia intră: formaţia de dans modern, Folk-grup „Thalia“, orches­tra „Adonis“, formaţia vocal-ins­­trumentală „Dentes“. Ansamblul folcloric participant este format din­ taraf, formaţie de dansuri popu­lare, grup vocal, solişti vocali şi instrumentişti. In această perioadă studenţii componenţi ai formaţiilor respecti­ve se pregătesc intens pentru festi­val desfăşurînd în acelaşi timp şi o bogată activitate prin spectacole prezentate în municipiu, în judeţ şi în ţară. Cîteva exemple: formaţia „Dentes“, din 25 februarie şi pînă acum a prezentat concerte la Re­ghin, Bistriţa, Piatra-Neamţ, Ro­man, Tîrnăveni, Blaj, Braşov, Sf. Gheorghe, cîte două concerte în fie­care localitate, avînd ca invitaţi pe Turmie Leshoai din Tanzania şi Folk-grup „Thalia“. Ansamblul fol­cloric a prezentat spectacole la Voi­­vodeni, Vălenii de Mureş, Aluniş, iar Ansamblul de estradă a susţi­nut un spectacol la clubul muncito­resc „Prodcomplex“ pentru tineri muncitori şi elevi, spectacol organi­zat de Comitetul municipal al U.T.C. Asemenea spectacole vor mai avea loc în continuare la întreprin­derile „Electromureș“, „Metaloteh­­nica“ etc. OLGA APOSTOL

Next