Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-24 / nr. 69
Lucrările celei de a III-a conferinţe a uniunii în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea invăţămintului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studenţi, aflaţi in faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, ovaţionează îndelung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas (Continuare în pag. a 2-a) Aleea Carpati (Fotó: V. MOLDOVAN) 8s 1 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNTT-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU deschiderea lucrărilor celei Asociaţiilor Studenţilor Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România —oral desfiocratic al studenţimii -— are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor în formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, în activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului învăţămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de învăţămînt cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul învăţămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale a tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducind o con-s tribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului pune cîte ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cît şi pentru integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățământul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pînă acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din institute şi universităţi a însăşi procesul de învăţămînt, mai sînt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămîntului românesc. în centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi, muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat în tehnica şi ştiinţa contemporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a învăţămîntului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi istoric, concepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspectivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite). Dispunem de o puternică forţă, atît umană, cît şi materială în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani, învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa învăţămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puternice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor didactice, cît şi studenţilor şi organizaţiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, de integrare a învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa, presupune nu o acţiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniţia la zile mari unele acţiuni de participare la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel încît întregul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi producţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoştinţele teoretice, cît şi cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esenţial pentru dezvoltarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice: se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“). Nu doresc ca la această conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în această direcţie ne mişcăm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă, reprezentanţilor studenţilor adunaţi aici, de a lua voi înşivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid şi guvern. Aşa a acţionat întotdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, studenţimea noastră va acţiona ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecţionarea învăţămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează: „Ceauşescu şi studenţii“). îmi amintesc de studenţimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rindul U.T.C.-ului şi în partid, de spiritul revoluţionar al studenţilor comunişti de atunci. Unii (Continuare în pag. a 2-a) de-a IX-a Conferinţe a Uniunii Comunişti din România Anul XXV. Nr. 69 (4.664) SIMBATA, 24 martie 1973 6 pagini, 30 de bani PE ACELEAŞI SPAŢII UN VOLUM DE PRODUCŢIE CONSIDERABIL SPORIT Cum ne informează inginerul Vasile Brezeanu, şeful serviciului producţie de la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, programul de măsuri stabilit pentru atingerea celor mai înalte cote ale eficienţei prinde viaţă cu succes. In ultimul timp, pe ansamblul întreprinderii s-a înregistrat cel mai mare indice de utilizare a utilajelor realizat vreodată de această unitate. Faţă de 1972, de exemplu, cînd în ianuarie indicele amintit era de 63,9 la sută, în primele luni din 1973 s-a ajuns la 80 la sută. Stăruind asupra creării condiţiilor care permit o asemenea îmbunătăţire, diagrama indicelui de utilizare continuă să urce şi va atinge într-un timp scurt cel puţin 86 la sută. In acest scop au fost reimpărţite secţiile de producţie după profilul tehnologic, s-a organizat mai judicios executarea reperelor pe un flux tehnologic perfecţionat , ceea ce a permis o încărcătură mai bună a maşinilor unelte. S-a reuşit, în aceeaşi ordine de preocupări, generalizarea schimbului trei în secţiile de bază, iar pentru secţiile matriţerie, întreţinere etc. s-au deschis cursuri de calificare unde sunt pregătiţi muncitorii care vor asigura şi în compartimentele respective trei schimburi complete. Factorii menţionaţi stau la baza unei creşteri a producţiei cu 27,2 la sută faţă de nivelul anului trecut. Metoda rapidă de finisare a mobilei La secţia de mobilă a Cooperativei „Mobila“ din Tg.-Mureş se aplică în prezent un procedeu perfecţionat de finisare, deosebit de eficient. Prin folosirea unui material nou, grund, cu uscare rapidă, durata ciclului de finisare a mobilei se reduce cu peste 40 la sută iar pelicula de nitrolac de pe suprafaţa acesteia devine mai durabilă şi mai puţin casantă. In acelaşi timp consumul de nitrolac se reduce de la 2,8 kg la 2,4 kg pe garnitură. Produsul amintit este de fabricaţie românească şi întruneşte calităţi superioare celor similare din import. Noua metodă se aplică la mobilă cu lustru oglindă și mai destinată exportului. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de plus 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab din nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 2 și plus 1 grad, maximele între 10—12 grade. Tirgu-Mureş In ultimele zile, timpul fiind favorabil, în cooperativele agricole din Cheţani, Găneşti, Comneşti , Tîrnavă, Luduş, Şerbeni, Sînger, Grebeniş, Crăciuneşti, Rîciu, Fîntînele şi în alte unităţi agricole au început însămînţările de primăvară. Pe judeţ au fost semănate pînă la 22 martie 236 hectare. La C.A.P. Găneşti, de pildă, au fost însăminţate 10 ha mazăre şi 12 ha orzoaică, la C.A.P. Corneşti-Tîrnava 20 ha mazăre, la Livezeni 20 ha ovăz, la C.A.P. Luduş 13 ha mazăre, iar la Ungheni şi Tirimia cîte 5 ha de orzoaicăt etc. Cooperatorii din Crăciuneşti au insămînţat pînă joi, 22 martie, 13 ha mazăre păstăi, alte 7 ha fiind semănate în cursul zilei de ieri, iar cei din Sînger au început însămîntarea sfeclei. In prezent, vremea fiind prielnică, trebuie luate măsuri pentru intensificarea pregătirii terenului, astfel ca în zilele următoare semănatul să se desfăşoare în ritm susţinut în toate unităţile. În numeroase unităţi a început semănatul Folosind timpul prielnic, să intensificăm lucrările agricole din cimp Timpul prielnic din ultimele zile a permis intensificarea lucrărilor pe cimp, mai ales a arăturilor, a pregătirii terenului pentru semănat. Potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă judeţeană, pînă la 22 martie în cadrul unităţilor agricole cooperatiste au fost transportate pe cîmp peste 257.000 tone de îngrăşăminte naturale, planul fiind realizat în proporţie de 85,8 la sută. Trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca această importantă acţiune să fie cît mai grabnic încheiată. In ultimele zile s-au intensificat şi arăturile de primăvară, această lucrare fiind efectuată pînă în prezent pe 24.624 hectare. Totuşi stadiul arăturilor nu este satisfăcător, dacă ţinem seama că pe judeţ au rămas nearate peste 32.000 de hectare. Sunt încă cooperative cu mari rămâneri în urmă la arături. La C.A.P. Ogra, spre exemplu, deşi au fost arate în această primăvară 270 ha, dintre care peste 100 ha în ultima săptămînă, au rămas încă nearate peste 300 de hectare. Astfel de situaţii sunt şi în alte unităţi. Conducerile C.A.P. şi ale staţiunilor de mecanizare trebuie să ia măsuri pentru intensificarea arăturilor folosind mai eficient mijloacele mecanice de care dispun, pentru ca această lucrare să fie grabnic terminată în toate unităţiile. In C.A.P. Singer se pregăteşte terenul pentru însăminţări Gindirea tehnică în acţiune Prin p autoutilare, la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş se desfăşoară o intensă şi rodnică activitate de modernizare a proceselor tehnologice. Printre cele mai recente şi prestigioase creaţii tehnice ale colectivului se află o staţie-pilot de cercetare uzinală, tronsoane pentru coşurile de evacuare a gazelor de la instalaţia de îngrăşăminte complexe — obiectiv în curs de construcţie —, dispozitiv pentru depozitarea şi transportul pneumatic al pudrantului de neaglomerare a azotatului de amoniu, un mare tambur-reflux necesar şantierului platformei „Azot V" şi numeroase elemente care intră în componenţa instalaţiilor de răcire a stratului fluidizat de la secţia azot. Numai valoarea lucrărilor executate în acest an se cifrează la cirica 250.000 de lei. Festivalul dansului bătrînesc Continuind seria acţiunilor, ce s-au bucurat de un deosebit succes în rindul artiştilor amatori. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă împreună cu Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă organizează, duminică 25 martie, în comuna Albeşti cea de-a VI-a etapă a Festivalului dansului bătrînesc. La această,o sărbătorească manifestare îşi dau întâlnire dansatorii din comunele Vînători, Saschiz, Apold, Daneş, Nadeş, Veţca, Albeşti şi satele aparţinătoare precum şi dansatorii din localitatea Sighişoara. Cei peste 250 de artişti amatori, vor prezenta unele dintre cele mai valoroase dansuri din zona Tîrnavei Mari. Cu această ocazie organizatorii acţiunii invită pe toţi amatorii de folclor coregrafic să participe la Albeşti. l if t ! Din fiecare metru cub exploatat, 98 la sută lemn de lucrui ! Oamenii de la Compe Înfruntă nămeţii De patru zile la Compe urcă autoremorci care duc cu ele poveri strecurate pînă la lămpi prin adevărate coridoare croite prin nămeţi. Oamenii lui Demian Zaharie înfruntă cu vigoare, de două săptămîni, vitregiile naturii, luptîndu-se pentru „plinea“ combinatelor de industrializare, cu nămeţi de 1,10 m, măsuraţi în ziua de 21 martie. La începutul săptămînii cei 26 au străbătut un drum de 17 km. aspru, prin troiene de peste un metru, cu merindele în spate, cu ferăstraiele mecanice în mîini, pentru a răzbate acolo, sus, la cota 1.330 m. Aici continuă să ningă aproape în fiecare zi. Pantele repezi, asprimea iernii i-a oţelit pe aceşti temerari forestieri care cu o unitate de voinţă şi de acţiune exemplare îşi croiesc coridoare pînă la trunchiurile arborilor doborîţi. Coridoare pentru ei şi pentru caii coloanei unităţii, care-i urmează şi-şi înţeleg stăpînii din semne. Ad-hoc oamenii se transformă în căutători ai buştenilor de molid, ori fag, scormonind zăpada, plecîndu-se prin adevărate galerii pentru formarea convoaielor pe care la un semnal le strecoară pe ocolite perechile de cai. Uzina acestor oameni se întinde pe patru kilometri şi se înalţă către piscuri. Dar ei ştiu să-şi conducă şi să-şi gospodărească cu grijă materia primă, să-şi organizeze munca. Este plăcut să vezi cum de o parte şi alta a drumului auto se rînduiesc stive de lemn, gata de a lua calea fabricilor. Este ordine şi disciplină mai exigentă ca în multe fabrici. Comenzile sînt scurte şi coordonate. Dispoziţiile sînt executate rapid. Tasoanele le-au fasonat, le-au aşezat mîinile aspre ale fraţilor Demian, pe care i-am văzut opintindu-se cu trunchiuri de cîte 4 tone pe care le aşezau uimitor de repede pe autoremorci. Le-au sortat şi le-au apropiat György Ştefan, Lirca Vasile, Dărăban Nichita şi ceilalţi care aduc din ungherele muntelui lemnul în catarge. Cu toţii dau o aspră bătălie cu timpul şi pantele pentru a smulge pădurii tot ce poate da. Adică pentru a realiza, nu 96 la sută lemn de lucru, cii au planificat, ci 98 la sută, din fiecare metru cub exploatat. „ Oamenii de la Compe nu sunt membri de partid. In rindul lor, doar maistrul Demian Ioan, este comunist. Ei sînt însă oameni de omenie, care au făcut din îndemnul partidului de a valorifica înalt lemnul, faptă de cronică. Aici sus, cuvîntul partidului a transformat conştiinţe, a angajat energii care au învins cu bărbăţie capriciile naturii, expediind „pîinea“ combinatelor, lemnul de mină, ori de celuloză chiar şi în aceste condiţii grele. Prin dîrzenia lor, prin hotărîrea fermă de a birui, prin unitatea de acţiune, forestierii de la Compeau demonstrat că sînt azi mai oameni decit ieri, că ştiu să transforme cuvîntul partidului in faptă. Şi parafrazînd cele 1 spuse de Zaharie Demian, şeful TM brigăzii complexe, adăugăm că forestierii de aici sunt oamenii minunaţi ai asprelor înălţimi, ca-re amplifică valoarea unei preţioase avuţii naţionale. GH. BARBULESCU I I I I I I I I Spectacol extraordinar al ansamblului artistic „Mureşul“ Duminică, 25 martie, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii are loc un spectacol extraordinar, închinat fruntaşilor în producţie din municipiul Tg.-Mureş, cuprinzînd selecţiuni din toate spectacolele Ansamblului artistic „Mureşul“ prezentate de la înfiinţarea sa până astăzi. Spectacolul va fi televizat pentru o transmisie ulterioară. Uşile sălii Palatului culturii se închid la ora 19 fix.