Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-24 / nr. 69

Lucrările celei de a III-a conferinţe a uniunii în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din Ro­mânia, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa stu­denţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sar­cinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a de­veni cadre de nădejde ale construc­ţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în Ro­mânia. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui pro­fund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespun­zător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secre­tarului general al partidului pri­vind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a con­tribuţiei la perfecţionarea invăţă­­mintului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Nicu­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studenţi, aflaţi in faţa Palatului Marii Adu­nări Naţionale, ovaţionează înde­lung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas (Continuare în pag. a 2-a) Aleea Carpati (Fotó: V. MOLDOVAN) 8­s 1 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNT­T-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU deschiderea lucrărilor celei Asociaţiilor Studenţilor Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din Ro­mânia, tuturor studenţilor din pa­tria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a Consiliu­lui de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, pre­lungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România —­­oral desfiocratic al studenţimii -— are menirea să facă bilanţul ac­tivităţii desfăşurate în perioada ca­re a trecut de la conferinţa prece­dentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelu­lui de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studen­ţeşti, şi, totodată, să stabilească mă­surile necesare în vederea îmbună­tăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor în formarea profesională şi poli­tică a întregii studenţimi, în ac­tivitatea generală a tinerei gene­raţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţa­ra noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organi­zării şi de ridicare a conţinutului învăţămîntului, de legare mai strîn­­să a acestuia cu cercetarea şi pro­ducţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem­ de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în conti­nuare cu toată fermitatea şi ener­gia pentru a obţine o legare organi­că a întregului proces de învăţă­mînt cu cercetarea şi producţia, a­­ceasta constituind una din condi­ţiile esenţiale pentru progresul în­văţămîntului românesc, pentru dez­voltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această pe­rioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realiza­rea sarcinilor privind perfecţiona­rea procesului de învăţămînt. Re­zultatele obţinute de absolvenţii in­stitutelor noastre de învăţămînt de­monstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studen­ţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate e­­ducativă. Sub conducerea organiza­ţiilor de partid, ele au adus o în­semnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea ni­velului de cunoştinţe generale a tu­turor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni în­treprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere in­dustriale şi agricole, aducind o con-s tribuţie tot mai însemnată la dez­voltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului pune cîte ceva din entuziasmul şi elanul tineretu­lui la temelia făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, mul­tilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţă­mînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri pro­fesionale a studenţilor cît şi pentru integrarea învăţămîntului cu cerce­tarea şi producţia, contribuind ast­fel la înfăptuirea politicii partidu­lui nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadre­lor didactice din învățământul su­perior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studen­ţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repe­tate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţi­nute pînă acum, nu pot să nu men­ţionez că în organizarea şi desfăşu­rarea activităţii din institute şi uni­versităţi a însăşi procesul de în­văţămînt, mai sînt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu privire la dezvolta­rea învăţămîntului, ştiinţei şi cul­turii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămîntului ro­mânesc. în centrul acestor preocu­pări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntu­­lui cu cercetarea şi producţia. Por­nind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de ce­rinţele pe care le pune dezvolta­rea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico-ştiinţifică contem­porană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi, muncind cu sîrguinţă pentru însu­şirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat în tehnica şi ştiinţa con­temporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ri­dicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru po­por. Este necesar ca la baza întregii activităţi a învăţămîntului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi isto­ric, concepţia cea mai înaintată des­pre lume şi viaţă, care dă perspec­tivă, orizont şi asigură progresul ge­neral al omenirii. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Dispunem de o puternică forţă, atît umană, cît şi materială în a­­cest domeniu — şi ne putem expri­ma convingerea că în următorii ani, învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă impor­tantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa în­­văţămîntului în România. Cu aceas­tă convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puter­nice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor di­dactice, cît şi studenţilor şi organi­zaţiilor lor — că înfăptuirea dezide­ratului pus de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, de integrare a învăţămîntului cu producţia şi şti­inţa, presupune nu o acţiune for­mală, nu de a lua măsuri sporadi­ce, de a iniţia la zile m­ari unele acţiuni de participare la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel încît întregul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi produc­ţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoştinţele teoretice, cît şi cele practice care să-i permită, după terminarea ani­lor de studii, la intrarea sa în pro­ducţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregului popor de dezvoltare mul­tilaterală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, a­­cest obiectiv esenţial pentru dezvol­tarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel inte­grarea învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice: se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“). Nu doresc ca la această conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în aceas­tă direcţie ne mişcăm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă, reprezentanţilor studenţilor a­­dunaţi aici, de a lua voi înşivă în mîini realizarea acestei sarcini pu­se de partid şi guvern. Aşa a acţio­nat întotdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, stu­denţimea noastră va acţiona ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfec­ţionarea învăţămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează: „Ceauşescu şi studenţii“). îmi amintesc de studenţimea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rindul U.T.C.-ului şi în partid, de spiritul revoluţionar al studen­ţilor comunişti de atunci. Unii (Continuare în pag. a 2-a) de-a IX-a Conferinţe a Uniunii Comunişti din România Anul XXV. Nr. 69 (4.664) SIMBATA, 24 martie 1973 6 pagini, 30 de bani PE ACELEAŞI SPAŢII UN VOLUM DE PRODUCŢIE CONSIDERABIL SPORIT Cum ne informează inginerul Vasile Brezeanu, şeful serviciu­lui producţie de la întreprinde­rea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, programul de măsuri stabilit pentru atin­gerea celor mai înalte cote ale eficienţei prinde viaţă cu succes. In ultimul timp, pe ansamblul întreprinderii s-a înregistrat cel mai mare indice de utilizare a utilajelor realizat vreodată de a­­ceastă unitate. Faţă de 1972, de exemplu, cînd în ianuarie indi­cele amintit era de 63,9 la su­tă, în primele luni din 1973 s-a ajuns la 80 la sută. Stăruind a­­supra creării condiţiilor care permit o asemenea îmbunătăţi­re, diagrama indicelui de utili­zare continuă să urce şi va a­­tinge într-un timp scurt cel pu­ţin 86 la sută. In acest scop au fost reimpărţite secţiile de pro­ducţie după profilul tehnologic, s-a organizat mai judicios exe­cutarea reperelor pe un flux teh­nologic perfecţionat , ceea ce a permis o încărcătură mai bună a maşinilor unelte. S-a reuşit, în aceeaşi ordine de preocupări, generalizarea schimbului trei în secţiile de bază, iar pentru sec­ţiile matriţerie, întreţinere etc. s-au deschis cursuri de calificare unde sunt pregătiţi muncitorii care vor asigura şi în comparti­mentele respective trei schim­buri complete. Factorii menţionaţi stau la ba­za unei creşteri a producţiei cu 27,2 la sută faţă de nivelul a­­nului trecut. Metoda rapidă de finisare a mobilei La secţia de mobilă a Coope­rativei „Mobila“ din Tg.-Mureş se aplică în prezent un procedeu perfecţionat de­ finisare, deose­bit de eficient. Prin folosirea u­­nui material nou, grund, cu usca­re rapidă, durata ciclului de fi­nisare a mobilei se reduce cu peste 40 la sută iar pelicula de nitrolac de pe suprafaţa acesteia devine mai durabilă şi mai puţin casantă. In acelaşi timp consu­mul de nitrolac se reduce de la 2,8 kg la 2,4 kg pe garnitură. Produsul amintit este de fa­bricaţie românească şi întruneşte calităţi superioare celor similare din import. Noua metodă se a­­plică la mobilă cu lustru oglindă și mai destinată exportului. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş era de plus 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab din nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 2 și plus 1 grad, maximele între 10—12 gra­de. Tirgu-Mureş In ultimele zile, timpul fiind fa­vorabil, în cooperativele agricole din Cheţani, Găneşti, Comneşti , Tîrnavă, Luduş, Şerbeni, Sînger, Grebeniş, Crăciuneşti, Rîciu, Fîn­­tînele şi în alte unităţi agricole au început însămînţările de primăva­ră. Pe judeţ au fost semănate pînă la 22 martie 236 hectare. La C.A.P. Găneşti, de pildă, au fost însămin­­ţate 10 ha mazăre şi 12 ha orzoai­­că, la C.A.P. Corneşti-Tîrnava 20 ha mazăre, la Livezeni 20 ha ovăz, la C.A.P. Luduş 13 ha mazăre, iar la Ungheni şi Tirimia cîte 5 ha de orzoaicăt etc. Cooperatorii din Cră­ciuneşti au insămînţat pînă joi, 22 martie, 13 ha mazăre păstăi, alte 7 ha fiind semănate în cursul zilei de ieri, iar cei din Sînger au înce­put însămîntarea sfeclei. In pre­zent, vremea fiind prielnică, trebuie luate măsuri pentru intensificarea pregătirii terenului, astfel ca în zi­lele următoare semănatul să se des­făşoare în ritm susţinut în toate unităţile. În numeroase unităţi a început semănatul Folosind timpul prielnic, să inten­sificăm lucrările agricole din cimp Timpul prielnic din ultimele­ zile a permis intensificarea lucrărilor pe cimp, mai ales a arăturilor, a pregătirii terenului pentru semă­nat. Potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă judeţea­nă, pînă la 22 martie în cadrul u­­nităţilor agricole cooperatiste au fost transportate pe cîmp peste 257.000 tone de îngrăşăminte natu­rale, planul fiind realizat în pro­porţie de 85,8 la sută. Trebuie de­puse în continuare eforturi pentru ca această importantă acţiune să fie cît mai grabnic încheiată. In ultimele zile s-au intensificat şi arăturile de primăvară, această lucrare fiind efectuată pînă în pre­zent pe 24.624 hectare. Totuşi sta­diul arăturilor nu este satisfăcător, dacă ţinem seama că pe judeţ au rămas nearate peste 32.000 de hec­tare. Sunt încă cooperative cu mari ră­­mâneri în urmă la arături. La C.A.P. Ogra, spre exemplu, deşi au fost arate în această primăvară 270 ha, dintre care peste 100 ha în ultima săptămînă, au rămas în­că nearate peste 300 de hectare. Ast­fel de situaţii sunt şi în alte uni­tăţi. Conducerile C.A.P. şi ale sta­ţiunilor de mecanizare trebuie să ia măsuri pentru intensificarea a­­răturilor folosind mai eficient mij­loacele mecanice de care dispun, pentru ca această lucrare să fie grabnic terminată în toate unităţi­­ile. In C.A.P. Singer se pregăteşte teren­ul pentru însăminţări Gindirea tehnică în acţiune Prin p autoutilare, la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tîr­­gu-Mureş se desfăşoară o intensă şi rodnică activitate de modernizare a proceselor tehnologice. Printre cele mai recente şi pres­tigioase creaţii tehnice ale colecti­vului se află o staţie-pilot de cer­cetare uzinală, tronsoane pentru co­şurile de evacuare a gazelor de la instalaţia de îngrăşăminte complexe — obiectiv în curs de construcţie —, dispozitiv pentru depozitarea şi transportul pneumatic al pudrantu­­lui de neaglomerare a azota­tului de amoniu, un mare tam­­bur-reflux necesar şantierului platformei „Azot V" şi nume­roase elemente care intră în com­ponenţa instalaţiilor de răcire a stratului fluidizat de la secţia azot. Numai valoarea lucrărilor execu­tate în acest an se cifrează la cir­i­ca 250.000 de lei. Festivalul dansului bătrînesc Continuind seria acţiunilor, ce s-au bucurat de un deosebit succes în rindul artiştilor amatori. Comi­tetul judeţean de cultură şi educa­ţie socialistă împreună cu Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi­­ a mişcării artistice de masă orga­nizează, duminică 25 martie, în comuna Albeşti cea de-a VI-a eta­pă a Festivalului dansului bătrînesc. La această,o sărbătorească mani­festare îşi dau întâlnire dansatorii din comunele Vînători, Saschiz, A­­pold, Daneş, Nadeş, Veţca, Albeşti şi satele aparţinătoare precum şi dansatorii din localitatea Sighişoara. Cei peste 250 de artişti amatori, vor prezenta unele dintre cele mai valoroase dansuri din zona Tîrna­­vei Mari. Cu această ocazie organizatorii acţiunii invită pe toţi amatorii de folclor coregrafic să participe la Albeşti. ­ l­ i­f­ t ! Din fiecare metru cub exploatat, 98 la sută lemn de lucrui ! Oamenii de la Compe Înfruntă nămeţii De patru zile la Compe urcă autoremorci care duc cu ele po­veri strecurate pînă la lămpi prin adevărate coridoare croite prin nămeţi. Oamenii lui Demian Zaharie înfruntă cu vigoare, de două săptămîni, vitregiile naturii, lup­­tîndu-se pentru „plinea“ combi­natelor de industrializare, cu nămeţi de 1,10 m, măsuraţi în ziua de 21 martie. La începutul săptămînii cei 26 au străbătut un drum de 17 km. aspru, prin troiene de peste un metru, cu merindele în spa­te, cu ferăstraiele mecanice în mîini, pentru a răzbate acolo, sus, la cota 1.330 m. Aici conti­nuă să ningă aproape în fiecare zi. Pantele repezi, asprimea iernii i-a oţelit pe aceşti temerari fo­restieri care cu o unitate de vo­inţă şi de acţiune exemplare îşi croiesc coridoare pînă la trun­chiurile arborilor doborîţi. Co­ridoare pentru ei şi pentru caii coloanei unităţii, care-i urmează şi-şi înţeleg stăpînii din semne. Ad-hoc oamenii se transformă în căutători ai buştenilor de mo­lid, ori fag, scormonind zăpada, plecîndu-se prin adevărate ga­lerii pentru formarea convoaie­lor pe care la un semnal le strecoară pe ocolite perechile de cai. Uzina acestor oameni se întin­de pe patru kilometri şi se înal­ţă către piscuri. Dar ei ştiu să-şi conducă şi să-şi gospodărească cu grijă materia primă, să-şi or­ganizeze munca. Este plăcut să vezi cum de o parte şi alta a drumului auto se rînduiesc stive de lemn, gata de a lua calea fabricilor. Este ordine şi disci­plină mai exigentă ca în multe fabrici. Comenzile sînt scurte şi coordonate. Dispoziţiile sînt exe­cutate rapid. Tasoanele le-au fasonat, le-au aşezat mîinile aspre ale fraţilor Demian, pe care i-am văzut o­­pintindu-se cu trunchiuri de cîte 4 tone pe care le aşezau uimi­tor de repede pe autoremorci. Le-au sortat şi le-au apropiat György Ştefan, Lirca Vasile, Dă­­răban Nichita şi ceilalţi care a­­duc din ungherele muntelui lem­nul în catarge.­ Cu toţii dau o aspră bătălie cu timpul şi pantele pentru a smulge pădurii tot ce poate da. Adică pentru a realiza, nu 96 la sută lemn de lucru, ci­i au planificat, ci 98 la sută, din fie­care metru cub exploatat. „ Oamenii de la Compe nu sunt­­ membri de partid. In rindul lor,­­ doar maistrul Demian Ioan, este comunist. Ei sînt însă oameni de omenie, care au făcut din în­demnul partidului de a valori­fica înalt lemnul, faptă de cro­nică. Aici sus, cuvîntul parti­dului a transformat conştiinţe, a angajat energii care au învins cu bărbăţie capriciile naturii, ex­pediind „pîinea“ combinatelor, lemnul de mină, ori de celuloză chiar şi în aceste condiţii grele. Prin dîrzenia lor, prin hotărî­­rea fermă de a birui, prin uni­tatea de acţiune, forestierii de la Compe­­au demonstrat că sînt azi mai oameni decit ieri, că ştiu să transforme cuvîntul partidu­­lui in faptă. Şi parafrazînd cele 1­ spuse de Zaharie Demian, şeful TM brigăzii complexe, adăugăm că forestierii de aici sunt oamenii minunaţi ai asprelor înălţimi, ca-­­­re amplifică valoarea unei pre­ţioase avuţii naţionale. GH. BARBULESCU I I I I I I I I Spectacol extraordinar al ansamblului artistic „Mureşul“ Duminică, 25 martie, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii are loc un spectacol extraordinar, închinat fruntaşilor în producţie din municipiul Tg.-Mureş, cuprinzînd selecţiuni din toate spectacolele An­samblului artistic „Mureşul“ pre­zentate de la înfiinţarea sa până as­tăzi. Spectacolul va fi televizat pentru o transmisie ulterioară. Uşile sălii Palatului culturii se în­chid la ora 19 fix.

Next