Steaua Roşie, iunie 1973 (Anul 24, nr. 128-153)
1973-06-01 / nr. 128
! O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat în conştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industrale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii si indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi si ministere economice. In ajunul vizitei, încuvintarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: ..Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani si patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît în Industrie cît şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu releva: „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pină acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă, au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de cetăţeni ai Capitalei, în vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul .,1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în pieţele ,,Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecţii si tricotaje ..Bucureşti • maistrul Iulian Vică de la Fabrica ..Flacăra Roşie“. Ion Gherman, salariat la uzinele ..Timpuri noi“ si multi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiti si dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din inimă a bătrinei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrina Ecaterina Simiriuc: „va mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut si ce faci pentru ţară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea si analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii oraşului s-a aflat constatarea că pe pieţele capitalei atît comerţul de stat, cît si cel cooperatist, precum si producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri şi tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu numeroşi bucureşteni. „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi? Ce produse lipsesc?“ — sînt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piaţă, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producţia“, aflată în acele momente în Hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarăşe secretar general“ , subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piaţa „7 Noiembrie“. Aceleaşi aprecieri le fac şi alţi bucureşteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale după-amiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie, ale producătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la Piaţa ,,Rahova“ s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1.600 kg brînză, 200.000 de ouă, 13.000 kg de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve precum şi semipreparate , mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populaţiei din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan“, „Electromagnetica“, fabricile de confecţii şi alte unităţi industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundenţă pe care ţi-o lasă întreaga piaţă. „Simt o adevărată plăcere să vin la piaţă , arată Mihalache Mircea, maistru la Uzinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piaţa ,,Rahova“ este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate şi în cantităţi îndestulătoare. Nu suferă comparaţie cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii oraşului au luat măsuri pentru a realiza indicaţiile pe care le-aţi dat. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general“. Ioana Petculescu, de la fabrica „Aurora“, a ţinut, la rîndul lei, să sublinieze: „Dacă vechea piaţă nu reuşea să aprovizioneze suficient populaţia, în prezent ea satisface nevoile şi exigenţele. Am tîrguit în multe locuri dar cred că aceasta este cea mai bună piaţă“. Constantin Teodorescu relevă şi el buna aprovizionare. Cuvinte de apreciere au avut, de asemenea, gospodina Niţă Tudorina, din strada Grigoreanu Petre, şi pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare şi în alte pieţe ale oraşului. Halele Obor sunt pline de cumpărători care găsesc tot ce au nevoie. In cartierul Pantelimon, supermagazinul de aici, amenajat după vizita anterioară, oferă peste 300 de sortimente de produse alimentare preambalate, mezeluri, conserve, legume şi fructe congelate. „Magazinul este totdeauna ireproşabil aprovizionat“ , declară muncitoarea Elisabeta Pavel. Sectoarele de desfacere a peştelui şi cărnii oferă, de asemenea, diferite produse. La unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor au sosit în cursul nopţii 12 tone de varză, ceapă, cartofi, conopidă, salată, roşii. Interesîndu-se de calitatea şi varietatea produselor, de preţurile lor, secretarul, general al partidului arată în discuţia cu conducerea Ministerului Comerţului Interior, cu primarul general al Capitalei că se impune prezenţa unui sortiment mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semi- preparate din carne şi peşte. Se recomandă, totodată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, utilizarea mai bună, în acest sens, a capacităţilor de producţie existente. Reţine atenţia gama largă de legume deshidratate, care, o dată preparate, au acelaşi conţinut de vitamine ca şi celelalte, aceleaşi calităţi nutritive. Sînt tot atîtea argumente în favoarea extinderii standurilor cu astfel de produse, însoţite de reţete de preparare vizibil afişate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în faţa standurilor de vînzare a produselor agro-alimentare, degustă unele produse, cercetează îndeaproape calitatea legumelor și fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădește o atentă preocupare pentru expunerea și desfacerea mărfurilor, aspectul civilizat, atrăgător al pieţelor, total schimbate în comparaţie cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. Apreciind că, într-adevăr, au existat unele greutăţi obiective în ce priveşte aprovizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefavorabil pentru agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, că sunt toate condiţiile pentru ca în următoarele două săptămîni pieţele să primească din belşug ceea ce este necesar pentru a satisface cerinţele cumpărătorilor. Discuţia cu edilii oraşului abordează, de asemenea, problema modernizării în continuare a magazinelor şi pieţelor. înfăptuind sarcinile trasate de secretarul general cu prilejul altor vizite, consiliile populare ale municipiului şi sectoarelor oraşului au modernizat pieţele „Rahova“. „Pantelimon“, halele „Traian“ şi alte centre comerciale. Aici au fost create supermagazine înzestrate cu utilaje frigorifice şi alte instalaţii comerciale unde se practică autoservirea — formă de comerţ mult apreciată de cumpărători. Reţinînd aceste realizări, tovarăşul Ceauşescu recomandă o amenajare mai corespunzătoare a halelor Obor, înfiinţarea de noi pieţe, mai ales în cartierele ridicate în ultimii ani, precum şi pe locul unor vaduri comerciale cu tradiţie. Se indică, totodată, ca să fie aplicate la scară mai largă metodele moderne de comerţ, să se înfiinţeze mici unităţi speciale pentru preparate de peşte şi semipreparate de bucătărie, în general necesitatea de a se pune mai bine în valoare suprafeţele comerciale ale oraşului, precum şi o prezenţă mai substanţială a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, în special cu produse de artizanat. De asemenea, secretarul general atrage atenţia asupra necesităţii aprovizionării ritmice, a organizării orarului de funcţionare a magazinelor, de schimburi, pentru a se economisi timpul cetăţenilor. Marcînd, o dată în plus, interdependenţa dintre ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi rezultatele obţinute de ei în producţie, în dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, bază trainică pentru progresul ţării, cea de-a doua parte a vizitei, consacrată activităţii unor importante întreprinderi, a relevat atenţia permanentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru problemelor îndeplinirii planului cincinal înainte de termen, creşterii, în acest scop, a eficienţei tuturor sectoarelor economice. Cadrul acestei analize l-a constituit însăşi munca unor harnice colective din unităţi economice bucureştene. După cum se ştie, comuniştii, oamenii muncii din Capitală sunt iniţiatorii înflăcăratei chemări patriotice, adresată naţiunii întregi, de a se îndeplini cincinalul în patru ani şi jumătate. De atunci au trecut peste zece luni, perioadă în care angajamentul oamenilor muncii bucureşteni prinde zi de zi viaţă pe temelia faptelor, a realizărilor, a abnegaţiei şi capacităţii lor creatoare. La faţa locului — Uzina mecanică de utilaj chimic din Berceni, întreprinderea de prefabricate „Progresul“ şi Fabrica de beton celular autoclavizat — au fost discutate aspecte de mare interes pentru întreaga economie privind folosirea mai raţională a spaţiilor şi utilajelor existente, organizarea ştiinţifică a fluxurilor tehnologice în vederea valorificării intense a potenţialului actual, îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi modernizarea producţiei, reducerea consumurilor specifice şi cheltuielilor materiale, creşterea calităţii, folosirea raţională a cadrelor de muncitori şi ingineri. Vizita de lucru la unele obiective economice bucureştene a tovarăşului Nicolae Ceauşescu începe în zona industrială de sud a Capitalei. Aici, secretarul general al partidului este întimpinat de Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, de Vasile Patilineţ, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, de numeroşi muncitori din uzinele şi fabricile din această zonă a oraşului. Specialişti din donmeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu un complex de pavilioane destinat muncitorilor nefamilişti. Sunt discutate, cu acest prilej, planurile mai multor variante a unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, material nou, ale cărui proprietăţi permit realizarea intr-un timp scurt a lucrărilor de construcţie şi cu cheltuieli mult reduse. Analizînd cu deosebită atenţie împreună cu specialiştii atît planurile, cît şi diferite faze de construcţie a pavilioanelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce priveşte compartimentarea spaţiilor în vederea obţinerii unui confort îmbunătăţit. Apreciind timpul scurt de realizare a construcţiilor din beton celular autoclavizat, costul redus al acestora, precum şi simplitatea execuţiei, secretari Agenea indică specialiştilor, primarului general al Capitalei, miniştrilor prezenţi să se folosească pe larg noul material la construcţia unor hale funcţionale pentru industria uşoară şi alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităţilor comerciale, căminelor şi locuinţelor cu 1-2 etaje, creşelor, grădiniţelor, la amenajarea pereţilor interiori din apartamente. In mod deosebit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia proiectanţilor de a renunţa la sistemul halelor industriale monobloc. Trebuie să realizăm construcţii în care să pătrundă în voie lumina zilei, altfel vor lucra şi muncitorii în aceste condiţii, iar preţul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu factorii de răspundere sunt analizate apoi posibilităţile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitoreşti in concordanţă cu afluxul de tineri care vin să lucreze în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în alte sectoare productive ale economiei naţionale. Secretarul general al partidului este informat că pe baza unui studiu întreprins recent, prin folosirea mai bună a spaţiului existent, se poate ajunge la o creştere de circa 35.000 locuri în căminele construite pentru tinerii muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să fie analizată posibilitatea realizării unui număr sporit de spaţii de cazare şi pentru muncitorii navetişti, asigurînd astfel o mai mare stabilitate a forţei de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. In continuare se vizitează cea mai nouă unitate a industriei constructoare de maşini a Capitalei — Uzinele mecanice de utilaj chimic. In numele tînărului colectiv care lucrează aici, inginerul Paul Florescu, directorul întreprinderii, mulţumeşte secretarului general al partidului pentru cinstea deosebită pe care le-o face de a fi din nou oaspetele lor. Gazdele informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că în centrul atenţiei comuniştilor, a întregului colectiv de muncă au stat şi stau transpunerea în fapte a hotărîrilor partidului, a recomandărilor făcute cu prilejul vizitei din primăvara anului trecut, referitoare la specializarea producţiei, scurtarea termenului de intrare în funcţiune la parametrii proiectaţi a întregii uzine. Ca rezultat al mobilizării eforturilor comuniştilor, tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, a aplicării unor soluţii constructive şi procedee tehnologice moderne în sectoarele de prelucrări mecanice, cazangerie şi montaj, a ridicării gradului de calificare şi specializare a tinerilor din uzină, precum şi a participării directe în producţie a unor ingineri, specialişti şi muncitori cu experienţă bogată, în urma aplicării hotărîrilor conducerii partidului şi statului, în prezent aici se execută o gamă variată de utilaje şi instalaţii complexe, în marea lor majoritate unicate, pentru industria noastră chimică şi (Continuare in pag. a 3-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în pieţe şi întreprinderi bucureştene RESm ewT 'EM SOSI OKÁNÁL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN n==±s=i» Anul KXV. Nr.128 (4.723) Vineri, 1 Iun)e 1973 4 pagini, 30 de bani n a %ifrau PKOtfTAM'OlH TOATE ptjMETuwr/VA ! ÎN ÎNTIMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Folosirea mai raţională a utilajelor a dus la sporirea producţiei La începutul acestei luni colectivul ţesătoriei de mătase DIN SIGHIŞOARA a fost distins cu Diploma de evidenţiat în întrecerea socialistă pe ramura industriei mătăsii pentru rezultatele importante înregistrate în activitatea productivă a anului 1972. — Pentru ca eficienţa muncii noastre să fie cit mai mare — ne spunea ing. Cornel Moldovan, directorul ţesătoriei — am luat o serie de măsuri care, aplicate, au dus la creşterea gradului de folosire a utilajelor, a capacităţilor de producţie in general. Dintre acestea se remarcă: verificarea lunară de către un colectiv de specialişti a felului cum sunt întreţinute utilajele de către meşteri, ajutorii de maiştri, muncitori şi echipele de lăcătuşi de întreţinere. Rezultatul: a crescut substanţial gradul de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor iar producţia lunară a suprit în medie cu 10—15 la sută, predarea semifabricatelor de la secţiile ajutătoare la secţiile de bază, pe bază de buletin de analiză a calităţii etc. Aplicarea acestor măsuri şi a altora a contribuit la realizarea în primele cinci luni în plus a 10.000 mp ţesături, iar cantitatea de cupoane a fost redusă cu 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La 10 iunie , cu planul semestrial la export îndeplinit 66 de produse din nomenclatorul întreprinderii sunt destinate exportului in 21 de tari, de pe patru continente. Satisfacerea deplină, la timp, cantitativ și calitativ a tuturor contractelor de livrări reprezintă una din preocupările permanente ale colectivului de la „Prodcomplex“ Tg.-Mures. Ca urmare, în primele 5 luni planul de export a fost îndeplinit, livrîndu-se suplimentar produse în valoare de 220.000 de lei valută — fată de 65.000 de lei cît reprezintă angajamentul anual. IN ACESTE CONDITII EXISTA POSIBILITĂŢI CA LA DATA DE 10 IUNIE SA FIE LIVRATE ULTIMELE PRODUSE IN CONTUL PRIMULUI SEMESTRU, IAR FINĂ LA SFIRSITUL LUNII SA SE REALIZEZE SI SARCINILE DE PLAN LA EXPORT AFERENTE LUNII IULIE. Livrarea în termen si înalta calitate a produselor au determinat recent beneficiarii externi să solicite, printre altele, majorarea cu 880 000 de lei a contractelor la sticlăria de artizanat gravată. La „Electromureş“ De ce sunt depăşite cu 67 lei cheltuielile planificate la 1.000 de lei producţie marfă? In 1973, îndeplinirea planului presupune nu numai laturile cantitative ci şi calitative ale activităţii economice din industrie. In cadrul acestora, reducerea permanentă a cheltuielilor de producţie şi obţinerea unui volum de beneficii cît mai mare trebuie să ocupe un loc de primă importanţă. In acest context, reducerea ponderii muncii vii şi materializate în valoarea produselor constituie o cerinţă de bază pentru gospodărirea judicioasă a fondurilor materiale şi băneşti — domeniu în care unităţile economice dispun încă de importante rezerve. Tocmai pornindu-se de la situaţia concretă din unităţile judeţului nostru, recenta adunare cu activul judeţean de partid din industrie a dezbătut pe larg aspectele sporirii eficienţei activităţii economice, subliniind că conducerile unor întreprinderi nu se preocupă îndeaproape de aspectele reducerii costurilor de producţie — şi în cadrul acestora de cheltuielile materiale — din care cauză la nivelul industriei judeţului cheltuielile planificate pe patru luni au fost depăşite. Una din aceste unităţi este şi „Electromureş“ din Tg.-Mureş. Din relatările sumare ale contabilului şef, ale şefului biroului preţ de cost, precum şi din materialul pus la dispoziţia noastră de către Inspecţia teritorială financiară de stat, am dedus că depăşirea cu 67 lei a cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă se datorează mai ales unor cauze subiective. Cea mai mare parte a depăşirilor se prezintă la consumurile de materiale — 62 lei la 1.000 de lei producţie marfă — reprezentînd peste 10 milioane lei pe primul trimestru. Deşi cauzele care au determinat unele depăşiri nu sunt încă suficient cristalizate nici în întreprindere, trebuie să spunem că răspunderea pentru formarea nefavorabilă a cheltuielilor revine colectivului unităţii, şi în primul rind cadrelor tehnice şi economice de specialitate de aici. Ne referim la faptul că în perioada amintită consumul de sârmă de cupru a fost depășit cu 500 tone, ceea ce înseamnă o cheltuială suplimentară de circa 2.000.000 de lei. Totodată n-au fost onorate integral contractele de livrări ale produselor, mai ales la produsele electrocasnice cu un consum redus de materiale, la unele sortimente de conductori electrici, întreprinderea fiind obligată la plata unor importante penalizări. În total, rămînerile în urmă la livrări se cifrează la circa 10 milioane lei. Faţă de aceste nerealizări (referindu-ne tot la primele trei luni), în-treprinderea a fabricat și livrat o serie de produse care aveau termen în trimestrele II și III; nerespectîndu-se termenele planificate, beneficiarii au refuzat plata acestor produse care, neputînd fi decontate, au creat serioase perturbaţii în activitatea financiară, au determinat cheltuieli nejustificate. La toa-te acestea s-au adăugat — în valoare de 1,2 milioane lei — şi cheltuielile neeconomicoase rezultate din rebuturi şi diferite penalizări suportate de întreprindere. Desigur, la depăşirea cheltuielilor planificate a contribuit şi faptul că forul tutelar, neţinînd cont de structura de producţie şi sortimentală pe acest an, a stabilit reducerea cu 64,40 lei a cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă. Adică, în acest an a crescut ponderea produselor care necesită cheltuieli mari, în dauna celor cu consumuri materiale şi de muncă mai mici. Faţă de această necorelaţie, întreprinderea a înaintat forului tutelar un memoriu explicativ în care justifică necesitatea corelării cheltuielilor de producţie cu condiţiile reale ale producţiei planificate. Atit situaţia primului trimestru, cît şi cea din lunile următoare demonstrează că colectivul de la „Electromureş“ va trebui să facă eforturi susţinute pentru a recupera pierderile înregistrate, pentru ca, cu sprijinul forului tutelar, să se încadreze în cheltuielile planificate. Solicitînd şi sprijinul Inspecţiei teritoriale financiare de stat, conducerea întreprinderii a elaborat un plan de măsuri in scopul lichidării deficienţelor semnalate în acest domeniu important al activităţii. Acestea vizează in principal, reducerea risipei de materiale cauzată de rebuturi şi pierderi tehnologice, reproiectarea unor produse şi subansamble — prin care se preconizează diminuarea cu 1,3 la sută a cheltuielilor materiale faţă de nivelul anului 1972. Desigur, aceasta nu poate să mulţumească, cu atît mai puţin cu cit la „Electromureş“ ponderea cheltuielilor materiale se ridică la 82 la sută din totalul costurilor de producţie. Iată de ce ne exprimăm speranţa că în viitor şi alte măsuri vor contribui la redresarea situaţiei astfel încît colectivul întreprinderii să poată raporta nu numai recuperarea pierderilor dar şi realizarea de economii la acest capitol care, în ultimă instanţă, defineşte spiritul gospodăresc şi de eficienţă al oricărei colectivităţi. NAGY ISTVAλ Lucrări urgente Recoltarea, strângerea şi depozitarea furajelor din prima coasă La recenta şedinţă de lucru cu activul de partid din agricultură s-a subliniat faptul că pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor în sectorul creşterii animalelor, pe lîngă celelalte măsuri, este necesar să se asigure o bază furajeră îndestulătoare si de cea mai bună calitate. Intrucît ne găsim într-o perioadă hotărîtoare pentru producerea de fînuri, s-a atras atentia asupra necesităţii executării în cel mai scurt timp a primei coase la trifoliene si pe toate fînetele din lunci şi pe alte pajişti unde vegetaţia a ajuns la stadiul de efectuare a acestei lucrări. Cum se îndeplineşte această sarcină, ce măsuri s-au luat şi cum se desfăşoară acţiunea de recoltare, pregătire şi depozitare a furajelor din prima coasă? — Iată aspecte pe care le-am urmărit cu ocazia unui raid-anchetă întreprins prin cîteva unităţi agricole. La ferma Mociar-Iemureni, aparţinătoare de I.A.S. Reghin, am găsit o activitate intensă, bine organizată, la recoltarea furajelor „Noi acordăm o mare atenţie executării din vreme a primei coase, atît la trifoliene cît şi pe fîneţele naturale sau artificiale — ne spune şeful de fermă, Biro Adalbert. Procedînd astfel, pe lîngă faptul că obţinem furaje de calitate, reuşim ca de pe toate suprafeţele să luăm cel puţin 3 coase. Pe pajiştile artificiale am cosit şi anul trecut de 3 ori. Numai din două coase am obţinut 5.000 kg fin la ha, iar din coasa a II-a s-au obţinut mari cantităţi de furaje pe care le-am folosit ca păşune, masă verde sau au fost recoltate pentru fin. Pînă acum am reuşit să recoltăm cele 98 ha cu lucernă, din care o bună parte este depozitată (circa 400 tone) sub formă de fin şi semisiloz (fin la umiditatea de 50—55 la sută, pe care l-am însilozat mai ales în zilele cu ploi). Din cele 150 (Continuare in pag. a 3-a) • Acţionînd acum se pot obţine cel puţin 3 coase • Întîrzierea înseamnă pierderi cantitative şi calitative de furaje • Alături de forţa manuală, mijloacele mecanice să fie folosite din plin Cositul mecanizat al pajiştilor la I.A.S. Reghin, ferma Mociar-Iemuteni