Steaua Roşie, iunie 1973 (Anul 24, nr. 128-153)

1973-06-01 / nr. 128

VIZITA DE LUCRU A NICOLAE CEAUSESCU (Urmare din pag. 1) petrochimică aflată în plină dezvol­­tare. Introducerea unor noi fluxuri tehnologice la cazangerie şi în alte sectoare de producţie ale întreprin­derii concepute de specialiştii­ uzi­nei, împreună cu cei ai Institutului de cercetări pentru construcţii de maşini, vor asigura o creştere a productivităţii muncii în acest an de circa 60 la sută faţă de 1971. În vederea livrării la termen a uti­lajelor, potrivit contractelor înche­iate cu marile uzine chimice de la Craiova, T­ulcea, Rm. Vîlcea, Pi­teşti şi din alte zone ale ţării, con­ducerea uzinei împreună cu comi­tetul de partid au întocmit planuri de măsuri tehnice şi organizatorice astfel încît utilajele destinate obiec­tivelor cu termen de punere în funcţiune în trimestrul III să fie trimise beneficiarilor pînă la finele lunii iunie. Muncitorii de aici, a căror vîrstă medie nu depăşeşte 22 de ani, sînt ferm hotărîţi să-şi ono­reze cu cinste angajamentul asumat de a îndeplini prevederile cincina­lului în patru ani şi jumătate, de a îmbunătăţi continuu performanţele tehnice şi gama sortimentelor de u­­tilaje şi instalaţii, de a livra îna­inte de termen comenzile pe care le au încheiate cu uzinele chimice. In continuare sunt vizitate prin­cipalele sectoare de producţie ale uzinei. In întîmpinarea secretarului general vin numeroşi muncitori ca­re îi oferă garoafe roşii însoţite de cuvinte de bun venit în întreprin­derea lor, de urări de sănătate şi putere de muncă în nobila activi­tate pe care o desfăşoară pentru bi­nele clasei muncitoare, a întregului popor. Gazdele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu unele din pro­dusele realizate aici între care ba­terii de încălzire, reactoare, cazane de căldură, filtre decantoare şi alte utilaje şi instalaţii destinate echi­pării diferitelor obiective aflate in construcţie ale industriei chimice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­preciază eforturile colectivului, ale specialiştilor pentru aplicarea ho­­tărîrilor partidului, indicaţiilor da­te, adresează felicitări pentru rea­lizările obţinute pînă în prezent. Totodată, secretarul general al par­tidului cere conducerii întreprin­derii, centralei ministerului de re­sort să întreprindă acţiuni în ve­derea utilizării mai bune a halelor, întrucît la ora actuală între maşini şi utilaje există mari spaţii nevalo­rificate productiv. In acest context se recomandă integrarea în circuitul productiv a actualei săli de canti­nă, urmind ca pentru această des­tinaţie să fie realizată din prefa­bricate de beton celular autoclavi­­zat o construcţie adecvată; aceeaşi soluţie este avansată pentru viitorul pavilion administrativ. In acest scop se indică primarului general al Ca­pitalei să ia măsuri în vederea în­tocmirii de proiecte-tip de astfel de construcţii uşoare pentru cantine şi săli de şedinţă. In acelaşi timp, observaţiile sale vizează unele îm­bunătăţiri constructive, în condiţii economice, care să asigure o mai bună iluminare a halelor. De ase­menea, solicită conducerii minis­terului de resort şi uzinei să între­prindă cele mai eficiente măsuri, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să fie complet terminată dotarea în­treprinderii cu utilaje pentru ca în 1974 să fie realizată o producţie de 25.000 tone utilaje şi instalaţii. In spaţiul pe care îl aveţi — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — tre­buie să ajungeţi chiar la o produc­ţie de 30—40.000 de tone de uti­laje. De asemenea, inginerii uzinei să treacă să lucreze direct în ha­lele de producţie, să rezolve acolo, la locul de muncă, problemele or­ganizării mai bune a fluxului teh­nologic, a fabricaţiei. Conducerea ministerului, a între­prinderii îl asigură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, în lumina in­dicaţiilor sale, vor acţiona cu hotă­­rîre pentru realizarea sarcinilor trasate. Vizita de lucru a conducătorului partidului şi statului continuă la întreprinderea de prefabricate ..Pro­gresul“, unitate care în acest an sărbătoreşte 20 de ani de existenţa. Adresînd calde urări secretaru­lui general al partidului, gazdele îl informează, in acelaşi timp, d­e mân­drie, că în întreaga perioada de existenţă a fabricii muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sar­cinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării între­prinderii, a aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii mo­derne de înaltă productivitate şi e­­ficienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955 Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii. întreprinderea are asi­gurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pen­­tru sporirea aportului la industria­­lizarea construcţiilor şi aprovizio­narea ritmică cu prefabricate a şan­tierelor industriale şi de locuinţe. Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite materiale noi pentru construcţii. Realizările prezentate ilustrează sintetic efor­turile şi strădania specialiştilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpunerea în viaţă a ho­­tărîrilor Conferinţei naţionale a par­tidului, a recomandărilor secretaru­lui general al partidului privind introducerea unor tehnologii şi so­luţii de execuţie care să ducă la reducerea­ ponderii construcţiilor din totalul investiţiilor, la creşte­rea productivităţii muncii şi scurta­rea duratei de realizare a noilor o­­biective industriale, social-culturale şi locuinţe. Secretarului general al partidului îi sunt prezentate elemente spaţiale — cameră, grup sanitar, vestibul — gata finisate, realizate în întregi­me din panouri mari prefabricate după tehnologii din cele mai mo­derne care permit ridicarea blocu­rilor de locuinţe într-o perioadă mult mai scurtă de timp; această metodă aplicată pe şantier permite economii de manoperă de 75—30 la sută, precum şi reducerea duratei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blo­curi ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 cărămizi o­­bişnuite, panouri mari prefabricate din beton armat precomprimat şi din beton celular autoclavizat şi alte materiale moderne, de calitate supe­rioară, care confirmă succesele ob­ţinute de cei care lucrează in domeniul diversificării sortimen­telor materialelor de construcţie, in consens cu sarcinile de mare răs­pundere ce stau în faţa acestei ra­muri a economiei naţionale în ac­tualul cincinal. O preocupare a cer­cetătorilor o va constitui asimilarea fabricaţiei tîmplăriei metalice şi din material plastic pentru ferestre, ja­luzele, uşi, concomitent cu diver­sificarea producţiei de prefabricate. Secretarul general al partidului felicită pe specialişti pentru reali­zările obţinute şi le recomandă să sporească producţia de astfel de materiale, pentru ca şantierele in­dustriale şi de construcţii de lo­cuinţe să dispună de un volum me­reu sporit din noile produse, care şi-au dovedit eficienţa în ceea ce priveşte reducerea costului construc­ţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Ultimul obiectiv vizitat este fa­brica de beton celular autoclavizat, amplasată într-o altă mare zonă industrială a Capitalei — Militari. Această unitate intrată în pro­ducţie cu un an în urmă este do­tată cu utilaje de înaltă tehnicitate care asigură automatizarea şi me­canizarea completă a tuturor faze­lor tehnologice. Inginerul George Moşinoiu, directorul fabricii, pre­zintă secretarului general al par­tidului procesul tehnologic de ob­ţinere a betonului celular autocla­vizat, material din care au fost rea­lizate pavilioanele pentru muncitorii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de a­­luminiu se realizează în unitate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse destinate atît construcţiilor industriale, cît şi celor de locuinţe, materiale ce sînt apreciate pentru calitatea şi însuşi­rile lor deosebite. Secretarul general al partidului urmăreşte cu viu interes întregul proces de fabricaţie a acestui mo­dern produs, analizează amplasarea instalaţiilor şi utilajelor, modul cum este folosit spaţiul construit. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa construită în anumite locuri nu este pe de­plin folosită, propune studierea re­­amplasării unor instalaţii într-un flux tehnologic care să permită u­­tilizarea integrală a spaţiilor. Spe­cialiştii împărtăşesc întru totul ob­servaţia secretarului general al par­tidului şi se angajează să sporeas­că producţia în cadrul spaţiilor e­­xistente printr-o reorganizare co­respunzătoare. Asigurînd că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fa­bricii transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu hotărîrea muncitorilor a­­cestei tinere unităţi de a nu-şi pre­cupeţi eforturile pentru realizarea cincinalului înainte de termen, de a spori contribuţia lor la aprovizio­narea şantierelor de construcţii cu produse din beton celular auto­clavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ... Iată, deci, dimensiunile acestei noi vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul căreia au fost analizate, în pieţele Capi­talei, probleme privind continua îm­bunătăţire a aprovizionării popu­laţiei, iar în uzine cu însemnată pondere în producţia materială a ţării, împreună cu muncitorii, cu factorii de conducere din centrale şi ministere, măsuri concrete care vizează aspecte calitative principale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime eficiente, la nive­lul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile plenarelor C C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. In acest sens, vizita secretarului general al partidului, aprecierile si concluziile sale au înscris noi mo­mente de referinţă în preocupările colectivelor bucureştene, a oame­nilor muncii din industria ţării noastre, a readus în atenţia tuturor unele probleme de o deosebită ac­tualitate legate de bunul mers al activităţii economice, al îndeplinirii prevederilor cincinalului înainte de termen. ION mArgineanu adrian Ionescu PETRU UILACAN IOSIF SOCACIU LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON am—»—5BEmnaimbmwi»mimniiniiiii iiiiiimiui' ii'mmruM—Baaiai—c—eb—am­om—nimiiMiiiiiri ■' m—m­w r I La C.A.P. Gornești, uscarea trifoiului se face pe pari Din experienţa C.A.P. Pogăceaua Cum şi în lucrările de Cooperativa agricolă din Pogăcea­­ua este o mare cultivatoare de po­rumb, sfeclă de zahăr şi de alte plante prăşitoare. Anul trecut am cultivat porumb în cadrul coopera­tivei noastre pe o suprafaţă de 400 ha. de pe care am obţinut o pro­ducţie medie de 4.552 kg boabe la hectar. Insă în unele brigăzi ca, de exemplu, în brigăzile a V-a si a IV-a din satul Văleni, am realizat o producţie de 7.283 şi respectiv 5.910 kg porumb boabe la ha. Realizări frumoase am obţinut, faţă de anii precedenţi, şi la cultura sfeclei de zahăr. Astfel, de pe cele 290 ha cultivate cu această plantă am rea­lizat o producţie medie de 37.400 kg rădăcini la hectar. La obţinerea acestor realizări frumoase a contribuit în mare mă­sură pregătirea unui bun pat ger­minativ prin lucrarea cu combina­­torul, fertilizarea porumbului cu azot concomitent cu semănatul, asi­gurarea unor densităţi optime şi, fireşte, executarea lucrărilor de în­treţinere la timp şi la un înalt ni­vel calitativ. Munca organizată pe bază de acord global si-a arătat pe deplin eficienţa, oamenii lucrînd cu multă tragere de inimă la buna în­treţinere a culturilor şi la efectua­rea recoltărilor la timpul optim. La sfecla de zahăr şi anul acesta cooperativa noas­tră şi-a propus realizarea unor pro­ducţii mari la toate culturile prăşi­toare. De pe cele 280 ha cultivate în acest an cu sfeclă de zahăr spe­răm să obţinem cel puţin 40 tone rădăcini la hectar. In acest scop am fertilizat fiecare hectar cu pes­te 1.000 kg îngrăşăminte chimice substanţă brută. De asemenea, fo­losind experienţa pozitivă de anul trecut, prima prasilă s-a executat imediat ce plantele au răsărit, iar praşila a II-a şi răritul le-am înce­put la un interval de 2—3 zile de la terminarea primei prasile. In momentul de fată prasila a Il-a si răritul s-au terminat pe în­treaga suprafață cultivată cu sfe­clă de zahăr, asigurîndu-se o den­sitate optimă de plante la hectar. Pe unele parcele a început, practic, si prasila a IlI-a, manual, care se va executa si mecanizat pe aproxi­mativ 70—80 ha, urmînd ca după două săptămîni de la terminarea a­­cestei lucrări să mai executăm pra­ Sila a IV-a, care se va încheia încă înainte de începerea recoltării pă­­ioaselor. La cultura porumbului O atenţie deosebită am acordat şi culturii porumbului, care în a­­cest an ocupă o suprafaţă de 570 ha. Pentru realizarea unei recolte de porumb cel puţin egale cu cea de anul trecut, am pregătit un bun pat germinativ. In acest scop am asigurat nivelarea întregii suprafe­ţe, folosind cele două combinatoare din dotarea secţiei noastre de me­canizare. Însămînţarea porumbului s-a terminat în bune condiţiuni, a­­sigurindu-se încorporarea în sol concomitent cu semănatul a unei doze de 200 kg azotat de amoniu la hectar. După cum ne dovedeşte experien­ţa noastră de anul trecut, asigura­rea densităţii optime este o condi­ţie de bază pentru obţinerea unor recolte mari. De aceea, în acest an am acordat o atenţie deosebită a­­cestui important factor, asigurând la semănat o densitate de 71.000 boabe germinabile la ha. La un in­terval de 3—4 zile de la semănat am executat un grăpat cu grapa cu colţi reglabili la adîncimea de 4—5 cm. pentru distrugerea buruienilor si aerisirea solului. Imediat ce po­rumbul a răsărit am executat si o lucrare cu sapa rotativă pe întrea­ga suprafaţă cultivată, iar pe 150 ha am repetat această lucrare după 5—6 zile. In acelaşi timp, pe pri­mele suprafeţe a început prăsitul mecanic la o adîncime de 7—8 cm, cu o viteză redusă a tractorului, pentru a nu acoperi plantele. Prac­tic pe unele tarlale se mai lucra cu sapa rotativă cînd pe altele au si intrat cultivatoarele. întreţinerea mecanică a porumbului este astfel organizată ca la un interval de 8—9 zile cultivatoarele să revină pe aceeaşi suprafaţă, pentru ca tot timpul solul să fie mobilizat, asigu­­rîndu-se în felul acesta aerisirea permanentă a plantelor. Noi ne-am propus să executăm 3 prasile mecanice pe întreaga su­prafață cultivată cu porumb. Dato­rită bunei organizări a muncii cul­tivatoarele nu vor ieşi de pe tere­nurile cultivate cu porumb pînă la terminarea praşilei a IlI-a, cînd plantele bine dezvoltate vor domina terenul nemaidînd posibilitate bu­ruienilor să se dezvolte. Pînă în prezent prasila I meca­nică s-a terminat pe mai bine de 300 ha. Imediat după cultivatoare, membrii cooperatori au trecut la prășitul manual al porumbului. Astfel, practic, după cele trei pra­sile mecanice se va executa și cîte o prasilă manuală, cu excepţia ce­lor 200 ha care vor fi erbicidate pe vegetaţie, unde se vor asigura doar două prasile manuale. Ţinînd seama că ne-au răsărit în medie 55.000 plante la ha, vom renunţa în acest an la răritul plantelor, pentru a menţine această densitate pînă la recoltare. La cultura solei Un aspect nou în activitatea co­operativei noastre este trecerea la mecanizarea completă a tuturor lu­crărilor pe cele 50 ha cultivate cu soia.. Pentru reuşita acestei acţiuni am nivelat în prealabil cu nivelato­rul întreaga suprafaţă, ceea ce a permis o însămînţare uniformă, la aceeaşi adîncime. Odată cu pregăti­rea terenului s-a executat și erbi­­cidarea cu Treflan în doză de 4 li­tri la hectar. Semănatul s-a execu­tat într-un pat germinativ bine pre­gătit, asigurîndu-se o densitate de 670.000 boabe la hectar. Imediat după răsărire am început prășitul mecanic cu cultivatorul de plante tehnice echipat cu discuri protectoare pentru a evita astfel a­­coperirea plantelor cu pămînt. Ne-am propus să executăm prăşitul mecanic fără întrerupere, ţinînd seama că soia este o plantă care pretinde o aerisire permanentă a solului. Putem spune, deci, că pră­­şitul mecanic se va repeta pe în­treaga suprafaţă la un interval de 5—6 zile. Ţinind seama de tehnologiile re­comandate şi de experienţa dobîn­­dită de cooperativa noastră, ne vom strădui să aplicăm întregul com­plex de lucrări de întreţinere în timpul optim şi la un înalt nivel calitativ, pentru a putea obţine producţii mari, peste nivelul plani­ficat, la toate culturile prăşitoare. ALEXANDRU BĂRBAT inginer şef la C.A.P. Pogăceaua ce condiţii efectuăm întreţinere­a culturilor faza judeţeană a festivalului bienal de teatru „1.1. CARAGIALE" La Casa de cultură din Reghin se va desfăşura duminică, de la ora 10, faza judeţeană a Festi­valului bienal de teatru „I. E. Caragiale“. în cadrul concursu­lui vor apare formaţiile de tea­tru ale caselor de cultură din Reghin, Tîrnăveni si Sighişoara, ale căminelor culturale din co­munele Sînpetru, Saschiz, Coroi­­sînmărtin, Crăciuneşti, Moisa, Sărmaşu si Vătava, precum si cea a Casei Armatei din Tîrgu­i Mureş. Repertoriul este alcătuit în cea mai mare parte a sa din piese ale dramaturgiei contem­porane româneşti, dintre care amintim „Nepotrivire de carac­ter" şi „Vaccin contra lenei" de Ion Băieşu, „Tunelul" de Mihail Davidoglu, „Intilnire cu îngerul" de Sidonia Drăguşanu, „Trans­plantarea inimii necunoscute" de Al. Mirodan, „33 de scrisori anonime" de Méhes György. STEAUA ROȘIE PAGI­TS 3 Recoltarea, sîrmngerea și depozitarea furajelor din prima coasa (Urmare din pag 1) ha pajisti artificiale s-au cosit pînă acum peste 100 ha, urmînd să tre­cem peste 3—4 zile la recoltarea ce­lor 60 ha cu ghizdei. Pe măsură ce se cosește, finul este uscat, trans­portat și depozitat operativ. Toate lucrările de recoltare si pregătire a finului se efectuează mecanizat, după următoarea tehnologie: cosit, întors si adunat în brazde cu grebla mecanică si balotat cu presele de paie. Manual efectuăm doar încăr­catul balotilor in remorci si clădi­­tul lor în sire“. Cele spuse de șeful fermei se confirmă și în teren. Am găsit în lucru 5 cositori mecanice (care re­coltează fiecare 7—8 ha pe zi), grebla mecanică, elevatorul pentru încărcarea finului de lucernă care n-a fost balotat și 6 remorci la transportul furajelor. Un start bun la recoltarea furaje­lor din prima coasă a luat si coo­perativa agricolă din Reghin. Pînă acum au fost cosite 25 ha de tri­foi din cele 87 în cultură si 10 ha fînete naturale, situate în locurile mai joase. Este îrn curs si recoltarea a 40 ha din pășunea care a fost reînsămîntată în anul trecut. Pre­ocupări pentru recoltarea furajelor există si la C.A.P. Hodoșa. întreaga suprafață de trifoliene, mai bine de 200 ha. cît si fînetele naturale se vor recolta în acord global. La lu­­cernă si la sparcetă prima coasă este în curs si se va încheia în 2—3 zile. După cum ne informează con­ducerea C.A.P., pentru fiecare cul­tură și parcelă s-au stabilit terme­ne de recoltare, uscare și transport. Cooperatorilor care nu cosesc la termenul stabilit li se vor lua lotu­rile respective, acordîndu-se altora. Măsurile sînt bune, numai că tre­buie să se treacă operativ la cosi­tul trifoiului, la care abia acum se face repartizarea suprafeţelor pe brate de muncă. Cositul trifoiului si al fînetelor situate în locuri mai joase n-a început nici la cooperati­vele agricole din Glodeni. Iara de Mureş, Beica (C.A.P. Beica n-a co­sit nici lucerna, care practic ar tre­bui să se găsească în fînare). Brea­za, asociaţia intercooperatistă Pete­­lea şi nici în alte unităţi. La C.A.P. Glodeni, de pildă, în cele 103 ha cu trifoi nu s-a tras niciodată cu coasa, fără a mai, vorbi de fîneţele natu­rale situate în lunci, la care nici nu se gîndeşte conducerea să încea­pă recoltarea. Aici, cît şi la C.A.P. Voivodeni, Fărăgău si Ercea există mari suprafeţe de fînete cu rogo­zuri, trestie si alte ierburi care ar trebui însilozate acum, cînd masa verde este tînără. La asociaţia intercooperatistă din Petelea s-au cosit doar 20 ha cu lucernă. Cele 80 ha cu trifoi şi ghiz­dei, 90 ha fîneţe naturale nu se ştie nici acum dacă vor fi recoltate ma­nual sau mecanic. Şeful fermei sus­ţine că datorită pantei si denivelă­rilor de teren nu se poate recolta mecanic; cositoarea mecanică nu a putut lucra nici la lucernă. In le­gătură cu aceasta se pune totuşi întrebarea: de ce pe terenurile aso­ciaţiei nu se pot recolta furajele mecanizat, în timp ce la ferma I A.S. Reghin din Mociar, pe pante mult mai mari, se poate executa în bune condiţii această lucrare? Dacă totuşi lucrurile stau aşa­­desigur, mecanizat nu se poate recolta pe toate suprafețele), de ce nu s-au luat măsuri pentru a organiza mun­ca manuală la cosit si pregătirea furajelor? * Din cele constatate în teren re­zultă că, acum, cînd într-un număr mare de unităti coasa I de lucernă a fost strînsă iar în depozitele de furaje si silozuri s-au strîns pri­mele cantităţi de rîntreţuri, există multe C.A.P. care n-au început în­că prima coasă la trifoliene şi fî­neţe naturale. Şi acest lucru se pe­trece tocmai în acele unităţi care au avut şi în anii trecuţi un mare de­­ficit de furaje. De aceea, atragem din nou atenţia acestor unităţi să trea­că urgent la recoltarea furajelor ri să încheie în timp scurt aceast a lucrare. Intîrzierea cu prima cote ă, pe lingă faptul că diminuează cali­tativ nutreţul, provoacă mari pier­deri de furaje care se pot obţine din clasele a Il-a si a IlI-a. Anul trecut, de pildă, prin Intîrzierea primei coase peste limitele admise, în multe unităţi s-a pierdut chiar si coasa a Il-a, fără a mai vorbi de a IlI-a, din care, în condiţiile noas­tre, se pot obţine cantităţi supli­mentare de furaje. Odată cu efec­tuarea cositului este necesar să se ia măsuri operative pentru uscarea, transportul si buna depozitare a finului. Practica multor unităti de a lăsa cu lunile fînul pe cîmp, în căpițe mici, este foarte dăunătoare: furajul gata uscat se depreciază si apoi pe locul sutelor de cănite nu mai poate creste o a doua recoltă de iarbă. Deci, munca trebuie ast­fel organizată încât întreaga canti­tate de furaje din prima coasă să fie grabnic adunată şi depozitată în cele mai bune condiţii. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine în general frumoasă, cu cerul puţin noros după-amia­­za, cu totul izolat, mai ales în zona de munte, averse slabe de ploaie. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cu­prinse între 20—25 de grade, mi­nimele între 4—8 grade. Vînt slab pînă la potrivit din nord­­vest. Dimineața, pe văi, izolat, ceată. Sesiune de comunicări cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România, în Capitală a avut loc, joi, sesiu­nea de comunicări pe tema „Par­tidul Comunist, initiatorul si orga­nizatorul mişcării antifasciste din România“. Manifestarea omagială a fost organizată de Academia de stiinte sociale si politice. Institutul de studii istorice si social-politice. Comitetul foştilor luptători antifas­cişti. La sesiune au participat Leonte Răutu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de conducere, rec­tor al Academiei „Ştefan Gheor­­ghiu“. Ion Popescu-Puţuri, directo­rul Institutului de studii istorice şi social-politice. Nicolae Guină, pre­şedintele Comitetului foştilor lup­tători antifascişti, Ştefan Voicu, re­­dactor-şef al revistei „­Era socialis­­tă“, şi Ladislau Banyai, vicepreşe­dinţi ai Academiei de ştiinţe socia­le şi politice, acad. Iorgu Iordan, foşti membri ai Comitetului naţio­nal antifascist, cadre didactice, cer­cetători, activişti de partid şi de stat, ofiţeri, oameni ai muncii din Capitală. Deschizînd lucrările, prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedin­tele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, a subliniat importanţa constituirii Comitetului naţional antifascist ca moment important în istoria glorioaselor tradiţii de lup­tă ale mişcării noastre muncitoreşti. Exponent al intereselor funda­mentale ale poporului. Partidul Comunist Român a iniţiat, în pri­măvara anului 1933, lărgirea bazei social-politice a Comitetului anti­războinic si crearea Comitetului na­tional antifascist. In fruntea co­mitetului se aflau oameni de sea­mă, membri ai Partidului comunist, intelectuali cu dragoste de tară, oameni ai muncii cu înalt simt ci­vic si patriotic, tineri. Pentru a a­­duce în activitatea Comitetului na­tional antifascist, alături de înţe­lepciunea experienţei, entuziasmul şi suflul proaspăt al tineretului muncitoresc, crescut de partid în focul luptelor revoluţionare. Co­mitetul Central al partidului a tri­mis în conducerea Comitetului na­ţional antifascist un tînăr comunist în vîrstă de 16 ani, înzestrat cu un înnăscut simţ organizatoric şi un rar dinamism, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Incepînd cu grevele si procesul luptătorilor din februarie 1933, al căror ecou a pătruns de­parte în lume, continuînd cu par­ticiparea voluntarilor români la lupta poporului spaniol, cu mani­festaţiile muncitoreşti populare din 1939 şi acţiunile patriotice contra dictatului hitleristo-hortist şi împotriva războiului antisovietic, luptele patrioţilor din rezistenţă pe pămîntul ţării şi pînă la insurecţia naţională armată din august 1944, moment culminant al mişcării anti­fasciste din România. Partidul Co­munist Român, iniţiatorul şi orga­nizatorul mişcării antifasciste din România, a slujit cu demnitate şi abnegaţie revoluţionară, în toţi a­­ceşti 40 de ani, cauzei libertăţii patriei şi păcii între popoare. Au fost prezentate apoi comuni­cările: „Partidul Comunist Român — nucleul principal al tuturor ac­ţiunilor antifasciste ale poporului român“, de Ion Mitran, redactor şef adjunct al revistei „Era Socia­listă“, „Lupta antifascistă din Ro­mânia în contextul mişcării anti­fasciste internaţionale“, de acad. Petre Constantinescu-Iaşi, „împre­jurările istorice ale creării Comite­tului naţional antifascist şi activi­tatea acestuia“, de Nicolae Cioroiu, directorul Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării re­voluţionare şi democratice din Ro­mânia, „Tineretul revoluţionar şi mişcarea antifascistă din România“, de prof. dr. doc. Tudor Bugnaruu­, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, „P­rocesele luptătorilor antifascişti prilej de solidarizare a maselor populare cu lupta pentru progres social-politic“, de conf. univ. dr. Gheorghe I. Ioniţă. „Insurecţia na­ţională antifascistă din august 1944 moment culminant al mişcării antifasciste din România“, de ge­neral maior Eugen Bantea, direc­torul Centrului de studii şi cerce­tări de istorie şi teorie militară. (Agerpres)

Next