Steaua Roşie, iulie 1973 (Anul 24, nr. 154-179)

1973-07-01 / nr. 154

Tineretul tunelului mures - factor activ in realizarea cincinalului mnui de termen (Urmare din pag. 1) vreme se bucurau de un bun renume. Cele mai mari nerealizări au fost înregistrate la întreprinderile I.U.I.U. — 15,4 milioane lei la producţia globală şi 9,7 milioane lei la producţia marfă, Fabrica de confecţii Tg.-Mureş — 15,8 milioane lei la producţia globală şi 15,8 milioane lei la producţia marfă, Metalotehnica — 11,8 milioane la producţia globală şi 13,5 milioane lei la producţia marfă, Fabrica de confecţii din Sighişoara — 11,2 milioane la producţia globală, întreprinderea „Nicovala“ Sighişoara — 1,9 milioane la producţia globală şi 10,9 milioane lei la producţia marfă etc. La productivitatea muncii, planul în industria judeţului pe aceeaşi perioadă a fost îndeplinit in proporţie de 102,2%, cu o depăşire de 1.744 lei pe salariat, dar şi aici un număr de întreprinderi nu şi-au îndeplinit planul, diminuînd substanţial realizările globale pe judeţ. Cele mai mari nerealizări le-au înregistrat Fabrica de confecţii din Tg.-Mureş — 12 391 lei pe salariat, Fabrica de confecţii Sighişoara — 2.558 lei, I.P.L. Reghin — 1 423 lei; nerealizări destul de mari au mai înregistrat: Fabrica de zahăr, I.F.E.T. Reghin şi întreprinderea de produse ceramice Sighişoara. Nivelul cheltuielilor de producţie, de asemenea, continuă să se menţină ridicat, pe patru luni cheltuielile totale au fost depăşite cu 21,60 lei la 1.000 lei producţie marfă, iar cheltuielile materiale cu 24,13 lei, economia judeţului pierzînd pe această cale 91 milioane lei. Planul la export a fost realizat numai în proporţie de 91,1% la total şi 82,6% la devize libere, în principal din cauza nerealizării producţiei marfă, neîncheierea contractelor etc. Rezultate sub posibilităţi s-au înregistrat şi în domeniul investiţiilor, unde pe primele cinci luni ale anului planul a fost realizat în proporţie de 89,4% la total şi 101,8 la construcţii-montaj. Măsurile care au fost stabilite de activul Comitetului judeţean de partid, concretizate de către comitetele de partid, comitetele oamenilor muncii şi organizaţiile de bază pe fiecare loc de muncă şi formaţiuni de lucru în parte ne îndreptăţesc să preliminăm că pe semestrul I se va înregistra o depăşire a producţieiindustriale de 110 milioane lei, ceea ce reprezintă circa 50 la sută din angajamentul anual. In acest context, recenta plenară a Comitetului judeţean Mureş al Uniunii Tineretului Comunist a analizat într-un spirit de înaltă responsabilitate revoluţionară munca desfăşurată de către organele şi organizaţiile U.T.C. din întreprinderile industriale, de transporturi şi construcţii, în vederea mobilizării tineretului la folosirea deplină a capacităţilor de producţie, accelerarea procesului de modernizare şi îmbunătăţire a calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului de investiţii şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de construcţii-montaj, la ridicarea cunoştinţelor profesionale şi întărirea disciplinei in muncă. Materialele prezentate în cadrul plenarei, discuţiile purtate pe marginea acestora, concluziile care au fost făcute au demonstrat că tineretul din industrie este angajat în problematica vieţii întreprinderilor judeţului, îşi înţelege într-o măsură tot mai mare rolul său de factor activ şi conştient în realizarea sarcinilor economice. Organizaţiile U.T.C. din industria judeţului nostru, angajate în întrecerea declanşată de Biroul Comitetului Central al U.T.C. sub deviza „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen" au conceput şi realizat acţiuni şi activităţi care să ducă la creşterea contribuţiei tineretului în realizarea planului, la stimularea spiritului de întrecere, de autodepâşire în muncă, a interesului fiecărui tinăr faţă de îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie, în această ordine de idei merită a fi evidenţiată iniţiativa tinerilor constructori de la T.C.M. Tg.-Mureş, din echipa condusă de Ioan Covrig, care şi-au propus să lucreze 2 zile pe lună cu materiale economisite, darea în folosinţă mai devreme cu 60 de zile a blocului pe care-l execută De asemenea, iniţiativa tinerilor de la Combinatul chimic din Tîrnăveni, care au luat în primire cuptorul de carbid nr. 6, a tinerilor de la I.P.M. Sport din Reghin care au preluat o linie de lucru, sau economiile de peste 850.000 lei realizate de tinerii conducători auto de la întreprinderea comunală din Tg.-Mureş şi Autobaza Luduş, angajaţi în întrecere pentru economii de piese de schimb şi carburanţi. Majoritatea organizaţiilor U.T.C. punînd în centrul preocupării lor munca politică de conştientizare a tinerilor despre sarcinile profesionale ce le revin organizează dezbateri exigente în cadrul adunărilor generale U.T.C. pe diferite aspecte legate de participarea tinerilor la muncă, întărirea disciplinei în producţie, participarea activă a organizaţiilor U.T.C., în colaborare cu organizaţiile sindicale, la acţiunile iniţiate pentru ridicarea calificării profesionale, participarea tinerilor la mişcarea de invenţii şi raţionalizări. Pornind de la analiza modului în care unităţile economice şi-au realizat indicatorii de plan, de la concluziile desprinse din diferite analize, rezultă că organele şi organizaţiile U.T.C nu în suficientă măsură asigură conţinutul şi finalitatea formelor şi metodelor specifice, gama acestora este insuficient diversificată şi adaptată locului de muncă, ceea ce determină diminuarea eficienţei muncii şi a rezulta-telor obţinute. In întreprinderile cu nerealizări la diferiţi indicatori de plan sunt mulţi tineri care nu îşi îndeplinesc normele lună de lună, acest fenomen însă nu constituie o preocupare atentă, permanentă a organizaţiilor U.T.C. La întreprinderea de producere a utilajelor pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, în medie 70 de tineri lunar nu-şi realizează normele. La Metalotehnica din Tg.-Mureş, de asemenea, 70 de tineri, la Fabrica de confecţii din Sighişoara 275 de tineri, la Nicovala Sighişoara 55 de tineri, la I.P.L. Reghin 30 de tineri, la I.P.M. Sport Reghin 80 de tineri, în medie, nu-şi realizează sarcinile de plan. Se impune deci, ca organele şi organizaţiile U.T.C. să acţioneze hotărît prin formele şi metodele cele mai adecvate pentru înlăturarea grabnică a acestor carenţe care frînează activitatea productivă a tineretului, iar organele şi organizaţiile de partid să controleze şi să îndrume activitatea acestora. Organizaţiile U.T.C. din unităţile care au înregistrat rămîneri în urmă nu au înţeles ca, în strînsă colaborare cu organizaţiile sindicale, să intervină cu hotărîre pentru asigurarea folosirii integrale şi la un randament maxim a celor 480 minute destinate producţiei, predarea şi preluarea schimburilor din mers, conjugate cu organizarea minuţioasă a muncii la fiecare loc de producţie. Sunt prea puţine preocupări pentru deplina folosire a capacităţilor de producţie în schimbul doi şi generalizarea schimbului trei. Trebuie ca în atenţia organelor şi organizaţiilor U.T.C., a fiecărui tînăr să stea aceste probleme, să se înţeleagă că, dacă fiecare tînăr din unităţile care au înregistrat nerealizări pierde zilnic numai 15 minute, totalitatea lor echivalează cu munca a 125 muncitori într-un an, adică cu o producţie în valoare de peste 9 milioane lei. Organizaţiile U.T.C. vor trebui să participe mai activ la îmbunătăţirea controlului şi autocontrolului calităţii produselor, să desfăşoare o muncă politică corespunzătoare pentru a cultiva în rîndurile tineretului mîndria pentru marca fabricii, indiferent că produsele sunt destinate exportului sau pieţii interne. Trebuie cultivată la tineri dragostea faţă de meseria aleasă, faţă de maşina cu care produce. Organizaţiile U.T.C trebuie să diversifice metodele de mobilizare a uteciştilor la îndeplinirea sarcinilor de producţie şi obşteşti, devizele apărute de curînd ca iniţiative ale unor organizaţii, carre ar fi „Fabrica mea — mîndria mea“, „Fabrica mea — averea mea“. „Fabrica mea — viitorul meu“ trebuie susţinute printr-o largă muncă politico-educativă, încît să pătrundă adine în conştiinţa tuturor tinerilor, să-i mobilizeze la obţinerea unor rezultate pe măsura condiţiilor create şi a cerinţelor actualei etape de dezvoltare pe care o parcurgem în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Comitetul judeţean U.T.C., comitetele municipale şi orăşeneşti, comitetele U.T.C. din întreprinderile industriale să-şi dimensioneze ranica politică la nivelul sarcinilor actuale în aşa fel ca întrecerea .Tineretul — factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen“ să stimuleze sporirea efortului tuturor tinerilor de a produce mai mult şi mai bine, să se imprime în munca fiecărui tînăr spiritul de responsabilitate şi exigenţă faţă de îndeplinirea sarcinilor profesionale. Este necesar ca organele şi organizaţiile U.T.C. să subordoneze întreaga muncă politică-educativă producţiei, să acorde o mai mare atenţie atragerii tinerilor la conceperea şi organizarea activităţii, iar organizaţiile de partid să vegheze ca iniţiativele tinerilor, elanul caracteristic tineretului să fie subordonate în totalitate realizării sarcinilor de plan să se cultive la tineri dragostea faţă de producătorii de bunuri materiale, convingerea că meseria e „brăţară de aur“, dorinţa de a învăţa meserie şi de a-şi ridica permanent calificarea, în aşa fel încît să înveţe să trăiască şi să muncească în chip comunist. Comitetul judeţean U.T.C. trebuie să pună accent mai mare pe instruirea metodică asupra modului cum trebuie concepută, planificată şi organizată munca, cum trebuie acţionat pentru soluţionarea concretă a sarcinilor. Analizele care se fac în organizaţiile de tineret să fie exigente, combative, să se soldeze cu măsuri concrete pentru îmbunătăţirea muncii. Conducerile unităţilor economice trebuie să vadă într-o măsură mai mare în organizaţiile U.T.C. un sprijin de nădejde în realizarea tuturor obiectivelor ce le revin, să promoveze cu curaj iniţiativa tineretului, iar sub, conducerea organizaţiilor de partid să colaboreze strîns cu organizaţiile U.T.C. în direcţia educării tinerilor ca muncitori de nădejde la nivelul problematicii complexe a procesului de producţie. In perioada care urmează în faţa colectivelor de oameni ai muncii din judeţul nostru stau sarcini deosebit de mobilizatoare, îndreptate în direcţia îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan pe semestrul II, precum şi a angajamentelor asumate, realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1973, an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiile _ _ de tineret să treacă la mobilizarea tineretului pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce revin întreprinderilor, să facă totul pentru a întîmpina cu noi şi importante succese marea sărbătoare a poporului nostru, ziua de 23 August, ziua eliberării de sub jugul fascist. LA I.R.A. TÎRGU-MUREŞ, în aplicarea gândirii tehnice creatoare, de la vorbe la fapte . Recent, muncitorul Iuliu Duca de la întreprinderea de reparaţii auto din Tg.-Mureş a venit la redacţie să ne cearăsprijinul în rezolvarea unei probleme de interes colectiv ce vizează bunul mers al unităţii în care lucrează. — Ideea să mă adresez redacţiei mi-a venit în momentul cînd am citit în ziar ancheta „Ce înţelegeţi dv. prin risipă?“ care se referă la o serie de neajunsuri din uzina noastră. Exemplele de risipă date în ancheta respectivă aş vrea să le completez încă cu unul care face parte tot din categoria risipei a risipei de gîndire, de piese care mai pot fi folosite şi se aruncă. Despre ce este vorba? In luna noiembrie 1972, împreună cu Nicolae Bucur şi Francisc Petrõ, am conceput şi experimentat inovaţia: „Recondiţionarea cuzineţilor palier şi bielă prin alezare“. Astfel de cuzineţi am montat în 26 de motoare din care o parte au fost echipate pe autobuzele ce au venit pentru reparaţii capitale de la diferite autobuze şi întreprinderi de gospodărie comunală din ţară. Măsurătorile făcute după rodar au dovedit că cuzineţii recondiţionaţi s-au comportat foarte bine şi astfel inovaţia a fost acceptată cu indicaţia ca funcţionarea motoarelor respective să fie urmărită la beneficiari, iar după 25.000 km autovehiculele respective să fie rechemate pentru verificare şi măsurătorile de rigoare. De atunci au trecut opt luni de zile şi factorii însărcinaţi cu urmărirea şi rechema carelunga rea autovehiculelor nu au făcut nimic în acest sens. Important de amintit e faptul că nici unul din motoarele în care s-au montat cuzineţi recondiţionaţi nu au fost reclamate că nu ar funcţiona bine, sau să fi suferit vreo avarie din cauza pieselor respective, ci din contră. Insă, recondiţionarea seturilor de cuzineţi palier şi bielă este condiţionată de schimbarea sodei caustice pentru spălarea (degresarea) motoarelor cu metasilicat. Se ştie că soda caustică atacă şi distruge metalele neferoase, deci şi compoziţia din interiorul cuzineţilor amintiţi din care cauză nu se mai pot folosi, se aruncă, şi odată cu ei sume importante de bani. Această afirmaţie se întemeiază pe fapte concrete. Un set de cuzineţi noi costă 356,10 lei, unul recondiţionat în jur de 50—60 lei; şi dacă ţinem seama că într-o lună se demontează peste 600 motoare cu tot atîtea seturi de cuzineţi din care jumătate se pot recondiţiona, nu e greu de calculat ce economii importante s-ar putea realiza numai la uzina noastră, dar la încă cele 12 I.R.A. din ţară? Cele relatate mai sus corespund întrutotul adevărului, ceea ce a rezultat de altfel şi din discuţiile avute cu factori de răspundere de la I.R.A. Tg.-Mureş. Problema înlocuirii sodei caustice cu metasilicat se discută de anul trecut şi pînă în prezent nu s-a ajuns la nici un rezultat — ne spunea Gheorghe Herteli, președintele comitetului sindicatului. Această problemă pe lîngă aspectul economic, necunoscut de mine pînă acum, mai ridică și unul social. In hala unde se află linia de spălare lucrează peste 300 de oameni care în repetate rînduri la şedinţele sindicale au reclamat înlocuirea sodei caustice care este toxică, cu metasilicat (ori scoaterea liniei din hală), astfel ferindu-i şi de arsuri pe muncitorii care vin în contact direct cu produsul în cauză. Această situaţie este cunoscută şi de conducerea centralei noastre — C.I.R.A. — însă pînă la ora actuală am primit numai promisiuni că situaţia se află în studiu şi se va rezolva... Adevărul e că forul nostru tutelar nu a luat măsuri în vederea asigurării repartiţiilor de metasilicat şi folosirea acestuia de către toate unităţile subordonate, fapt de care depinde satisfacerea cererii de aprovizionare de către Uzina de produse sodice Ocna Mureş. Problema aprovizionării pentru acest an cu metasilicat nu a fost privită cu destulă seriozitate din partea biroului de aprovizionare şi chiar de conducerea întreprinderii. Această concluzie am desprins-o din discuţiile avute cu Emil Fluieraş, şeful biroului aprovizionare, Gheorghe Găbudeanu, director adjunct, care s-au mulţumit cu răspunsul primit în luna ianuarie 1973 de la uzina producătoare care informează că produsul cu pricina se află în faza de omologare şi punerea la punct a procesului tehnologic şi urmează să intre în producţia curentă în anii 1974—1975, însă, acest răspuns se referă la praful de metasilicat şi nu la soluţia lichidă cu care s-au făcut experimentările în anul trecut şi din care uzina din Ocna Mureş poate livra şi în prezent Dar, aşa cum susţin tovarăşii de la aprovizionare, pe anul în curs sunt asiguraţi cu sodă caustică care trebuie consumată, iar pentru transportul soluţiei de metasilicat e nevoie de butoaie, de autocamion care costă bani şi pe deasupra nu au spaţii corespunzătoare de depozitare (!?). Şi astfel, curg discuţiile şi adresele între birourile aprovizionare şi tehnologie (condus de ing. Ludovic Papai), fiecare căutînd să fie acoperit cu hîrtii cît mai multe iar restul... condiţiile de muncă ale oamenilor, recuperarea cuzineţilor, urmărirea comportării motoarelor echipate cu acestea, soluţionarea inovaţiei în cauză interesează mai puţin pe cei răspunzători. Cei cu care am discutat despre folosirea metasilicatului şi a recondiţionării cuzineţilor au apreciat importanţa economică şi socială, rezultatele deosebite, însă de la vorbe la fapte e cale lungă. — Nu cunosc precis cum s-a urmărit această problemă şi ce au reuşit să rezolve cei cărora le-a fost încredinţată — ne spunea ing. Nicolae Racheru, inginer şef. Personal apreciez metoda de spălare cu metasilicat şi cea de recondiţionare a cuzineţilor şi sunt sigur că ambele dau rezultate foarte bune, deci dosarul cu inovaţia respectivă trebuie urgent soluţionat. Insă, e greu de spus care sunt posibilităţile de aprovizionare cu metasilicat. Aceasta este o problemă importantă pentru toate întreprinderile de reparaţii auto, dar pe undeva pe sus nu e tratată cum s-ar cuveni. Dar cum nu toate unităţile acesteia o susţin (după părerea mea pe motiv că sînt prea departe de sursa de aprovizionare), nici forul nostru tutelar nu a luat măsuri hotărîte de aplicare a ei. Din cele relatate se desprinde concluzia generală că toţi sînt de acord că metoda de spălare cu metasilicat este foarte bună, cu mari avantaje economice şi sociale pentru întreprindere, însă nimeni nu s-a obosit prea mult în vederea creării bazei materiale de aplicare a ei. Conducerea tehnică-administrativă, organizaţia de partid şi sindicat au datoria de a insista cu hotărîre la C.I.R.A. în vederea rezolvării aprovizionării cu metasilicat şi generalizării experienţei dobîndite şi la celelalte unităţi din centrală. Cu alte cuvinte, este timpul să se abandoneze calea vorbelor și să se treacă la fapte pentru a valorifica gîndirea tehnică creatoare a colectivului uzinei. I. HUSAR Toate forţele şi mijloacele pentru executarea exemplară a tuturor lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) cultură praşilele I şi a II-a s-ai efectuat de către toate unităţile pe întreaga suprafaţă. Praşila a IlI-a însă s-a executat numai pe 72 la sută din suprafaţă din care 54 la sută la întreprinderile agricole de stat şi 73 la sută la cooperativele agricole de producţie. Unităţile agricole de stat ca cele din Zau şi Sîncrai, cooperative agricole ca cele din Şăulia, Grebeniş, Ungheni, Cuci, Dumbrăvioara, Bogata şi altele, au terminat sau sunt foarte avansate la această lucrare In acelaşi timp, la cooperativele agricole de producţie din Miheş, Breaza, Băla, Vînători, Glodeni, Mădaraş, Ulieş, Dîmbu, Crăciuneşti, Găieşti şi altele, praşila a Ill-a s-a efectuat pe suprafeţe mici Stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor este nesatisfăcător şi la cartofi, soia şi altele. Rămînerea în urmă se datoreşte în principal neluării masurilor de mobilizare a tuturor forţelor, de folosire a timpului bun de lucru de către conducerile unităţilor agricole. Pentru această situaţie o parte din răspundere revine şi consiliilor populare comunale, precum şi organelor agricole judeţene, care nu au intervenit la timp şi cu hotărîre pentru sprijinirea cooperativelor agricole în mobilizarea tuturor membrilor la întreţinerea culturilor. In vederea recuperării grabnice a rămînerilor în urmă, se impune mobilizarea tuturor forţelor existente Aparatul organelor agricole judeţene, al trustului întreprinderilor agricole de stat trebuie să ia toate măsurile pentru impulsionarea acestor lucrări. In viticultură, numărul mare de inflorescenţe pe un butuc constituie o premisă sigură pentru obţinerea unei producţii bune şi trebuie făcut totul pentru realizarea şi depăşirea producţiei planificate. Lucrările în vii s-au executat pe majoritatea suprafeţelor în mod corespunzător şi în epoca optimă. O acţiune importantă cu rezultate bune a fost completarea golurilor din vii cu peste 220 000 viţe altoite, care trebuie întreţinută după tehnologia plantaţiilor tinere. Insă, deşi, în ansamblu, sectorul viticol se prezintă bine, sunt unităţi la care lucrările de întreţinere nu s-au executat la timp, iar unele suprafeţe au rămas chiar nelucrate. Astfel de exemple ne oferă cooperativele agricole de producţie din Oroi, Păingeni, Sîntioana,Viişoara. • Voiniţeni şi artele. :■ * Pentru realizarea şi depăşirea producţiilor planificate se vor lua în continuare măsuri prin întreprinderea viei şi vinului, prin consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, precum şi în întreprinderile agricole de stat pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor în perioada de vară şi în mod deosebit a celor de combatere a bolilor si a dăunătorilor. In cadrul lucrărilor plenarei şi sesiunii, o atenţie deosebită s-a acordat recoltării furajelor. S-a subliniat faptul că asigurarea necesarului de furaje, de calitate bună, reprezintă condiţia de bază pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în sectorul creşterii animalelor. Furajele necesare efectivelor de animale se asigură prin cultivarea a 48.515 hectare cu plante de nutreţ, de pe 43.297 hectare fineţe naturale şi de pe 44.976 hectare de păşuni. Din cele 35.048 hectare de leguminoase perene, din care 6.882 de hectare la întreprinderile agricole de stat şi 28.166 de hectare la cooperativele agricole de producţie, pînă la 25 iunie s-au recoltat 26.793 de hectare, adică 76 la sută din suprafaţă din care la întreprinderile agricole de stat 95 la sută, iar în cooperativele agricole de producţie 71 la sută. Prima coasă la lucernă a fost realizată în totalitate, iar în prezent se recoltează coasa a II-a. Stadiul recoltării trifolienelor este însă întîrziat, deoarece multe conduceri de unităţi n-au reuşit să se adapteze condiţiilor grele pentru producerea furajelor din acest an. Dacă s-ar fi aplicat indicaţiile date de a se recolta şi conserva furajele ca siloz sau semisiloz, situaţia recoltării furajelor putea fi mult mai bună. în această direcţie, se impune ca organele agricole să sprijine şi să ia măsuri mai hotărîte pentru ca în fiecare unitate să se urgenteze această lucrare. Cu totul resatisfăcător este stadiul recoltării fîneţelor naturale în special în cooperativele agricole din Căpuşul de Cîmpie, Chimitelnic, Sălcud, Fărâgău, Apold, Tigmandru, Voiniceni, Vidrasău, Săbed, Şardul Nirajului, Laslău, Lăscud, precum şi în multe altele. Avînd în vedere stadiul avansat de vegetaţie a ierburilor pe majoritatea suprafeţelor, este necesar să se grăbească ritmul de recoltare atît pentru realizarea unui fîn de calitate, cit şi pentru obţinerea unei producţii bune la clasa a II-a. Din totalul suprafeţelor recoltate s-au transportat şi depozitat pînă în prezent 22.970 de tone de fînuri din care în întreprinderile agricole de stat 10.476 de tone, iar în sectorul cooperatist 12.224 de tone, ceea ce reprezintă doar 30 la suta din cantitatea totală recoltată. Este necesar ca Direcţia_ agricolă, Uniunea judeţeană, să întreprindă măsuri hotărîte de mobilizare a tuturor forţelor şi a mijloacelor pentru transportul şi depozitarea furajelor recoltate. In vederea asigurării necesarului de furaje se vor mobiliza conducerile unităţilor pentru recoltarea întregii cantităţi de ierburi existente pe drumuri, taluzuri, zone C.F.R. de pe terenurile cu exces de umiditate, transformîndu-se, de la caz la caz, în fînuri sau în siloz Avînd în vedere bogăţia de masă verde de pe păşuni, se vor lua măsuri pentru respectarea păşunatului raţional, iar surplusul de masă verde să fie recoltat şi făcut fîn sau siloz. In acelaşi timp se vor lua măsuri pentru fertilizarea parcelelor păşunate în vederea regenerării pajiştei şi a sporirii producţiei necesare ciclului II de păşunat. O sursă importantă de asigurare a furajelor atît pentru consum curent *cît şi pentru stabulaţie. o constituie culturile duble In acest sens, au fost stabilite sarcini pe fiecare unitate, luîndu-se măsuri pentru realizarea lor Pentru asigurarea necesarului de furaje pe timpul stabulaţiei se impune ca in toate unităţile să sporească exigenţa pentru o mai bună gospodărire şi evitare a oricărei risipe. După cum se ştie, în zilele de 23 -24 iunie a. c. pe raza judeţului au s căzut importante cantităţi de precipitaţii, îndeosebi sub formă de ploi torenţiale care au provocat mari daune agriculturii, atît prin inundarea unor întinse suprafeţe cît şi prin spălarea unor culturi de pe terenurile în pantă, mai ales de pe văile Mureşului, Nirajului Corraodului, Luţului şi altele. O sarcină deosebit de importantă ce revine conducerilor de unităţi agricole, specialiştilor, organelor agricole judeţene, este repunerea în situaţie de producţie a tuturor terenurilor afectate de inundaţii. în vederea rezolvării acesteia, să se acţioneze în colective, pe fiecare unitate, care să verifice zilnic starea tuturor suprafeţelor inundate şi să stabilească pentru fiecare cultură şi tarla în parte ce trebuie făcut. Culturile inundate dar necompromise, trebuie să se bucure de o îngrijire şi întreţinere specială, executîndu-se întocmai şi în cel mai scurt timp lucrările ce se vor stabili de specialişti pentru fiecare tarla în parte. Se va acorda atenţie deosebită combaterii bolilor şi dăunătorilor la aceste culturi. Suprafeţele calamitate trebuie reînsămînţate cît mai urgent. De preferinţă, pe aceste terenuri se vor însămînţa şi planta legume, fasole, castraveţi, morcovi, spanac, varză şi în al doilea rînd plante furajere — porumb, sfeclă, napi de mirişte, raniţă Liho şi altele. In faţa lucrătorilor din agricultura judeţului stau sarcini deosebit de importante în vederea strîngerii în cele mai bune condiţiuni şi fără pierderi a recoltei de cereale. Avînd în vedere că volumul cel mai mare de lucrări din această campanie se va executa cu mijloace mecanice, organele agricole judeţene şi conducerile de unităţi au acordat din timp atenţie pregătirii acestor mijloace de lucru. Prin organizarea şi mobilizarea forţelor necesare la repararea maşinilor şi tractoarelor ce vor lucra la recoltări, s-a reuşit ca în toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi în întreprinderile de stat, această lucrare să fie încheiată la data de 20 iunie a. c. Specialiştii din unităţi şi cei de la Trustul pentru mecanizarea agriculturii şi Trustul întreprinderilor agricole de stat au executat recepţia tuturor maşinilor reparate, stabilind, acolo unde a fost cazul, măsuri şi termene de remediere. Pentru a se putea interveni operativ în înlăturarea unor defecţiuni ce vor apare la unele maşini în timpul lucrului, s-au pregătit pentru toate secţiile de mecanizare şi pentru toate fermele întreprinderilor agricole de stat, atelierele mobile existente şi în completarea acestora s-au amenajat ateliere pe remorci. Lucrările plenarei şi sesiunii au subliniat importanţa şi necesitatea luării măsurilor cuvenite pentru buna funcţionare a tuturor maşinilor agricole care vor lucra în această campanie, pentru asigurarea spaţiilor şi buna depozitare şi păstrare a cerealelor, realizarea planului la culturile duble, asigurarea seminţelor pentru recolta viitoare de grîu etc Condiţiile deosebite în care se desfăşoară această campanie, datorită precipitaţiilor abundente, impun ca fiecare lucrător din agricultură să manifeste maximă promptitudine pentru mobilizarea tuturor forţelor de lucru mecanice şi manuale, folosirea fiecărui ceas bun de lucru la întreţinerea culturilor, la recoltarea şi depozitarea furajelor, la recoltarea cerealelor şi a celorlalte lucrări. Organele agricole judeţene, toţi lucrătorii din agricultura judeţului să facă tot ce le stă în putinţă pentru a executa în bune condiţiuni lucrările agricole din această campanie hotărîtoare în realizarea producţiei, aducîndu-şi în acest fel contribuţia la înfăptuirea sarcinilor din actualul plan cincinal. Măsuri de stimulare a mecanizatorilor în campania de vară „Cine a fost cel mai bun? “ Lanurile de păioase şi-au schimbat culoarea, semn că se apropie secerişul. Strângerea recoltei la timp şi fără pierderi depinde în bună măsură de operativitatea şi priceperea cu care lucrează mecanizatorii. Munca lor în apropiata campanie de recoltare va fi stimulată în mod deosebit de noul sistem de premiere instituit de organele Ministerului Agriculturii, sub genericul „Cine a fost astăzi cel mai bun?“. Astfel, mecanizatorul care își face datoria cu dăruire la secerat, balotarea paielor, arat, semănatul culturilor duble, beneficiază de premiu special. Sistemul de premiere este deosebit de mobilizator. La recoltatul cu combina, pentru depășirea normei zilnice cu 20—25% se acordă mecanizatorilor un premiu de 100 Iei; în cazul unei realizări peste norma zilnică cu 25,1—40 la sută revine un premiu de 125 lei, iar dacă depăşirea trece de 40 la sută peste norma zilnică se acordă un premiu in sumă de 150 lei. Premiile se înminează săptămînal, la secţiile de mecanizare, în prezenţa tuturor lucrătorilor, de către directorul staţiunii. La lucrările de balotat premierea se face de decade. Mecanizatorii care realizează în decada respectivă o cantitate de paie balotate mai mare cu cel puţin 10 la sută decit cea determinată de norma zilnică şi numărul zilelor bune de lucru, beneficiază de un premiu de pînă la 500 lei. Iată un exemplu spre ilustrare: norma de balotat paie este de 20 tone la zi şi dacă în cele 6 zile bune de lucru mecanizatorul respectiv a balotat o cantitate de 140 tone de paie care a şi fost preluată, înseamnă că el şi-a realizat planul în proporţie de 116.6 la sută. In consecinţă, i se cuvine drept premiu suma de 300 lei (adică de 6 ori 50 lei). Noul sistem de premiere prezintă mare importanţă şi în ce priveşte efectuarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a arăturilor de vară, pregătirea şi Insămînţarea terenurilor eliberate cu culturi duble. Pentru întreaga suprafaţă de culturi duble insămînţate în primele 10 zile de la data începerii recoltatului, revine o retribuţie suplimentară de cite 10 lei după fiecare hectar. Suma astfel determinată se împarte după cum urmează: 60 la sută pentru arat. 20 la sută pentru pregătirea terenului şi 20 la sută pentru însămînţat. In vederea asigurării bunei funcţionări a maşinilor şi executării rapide a reparaţiilor necesare, s-a prevăzut şi premierea corespunzătoare a mecanicilor de atelier, a mecanicilor de întreţinere şi manipulatorilor de carburanţi. Se acordă un premiu de 500 lei mecanicului de întreţinere care prin activitatea proprie a asigurat remedierea cu operativitate a defecţiunilor şi a realizat cel mai redus volum de ore staţionare de utilaj din cauza defecţiunilor tehnice. Proporţional cu contribuţia fiecăruia la reuşita campaniei de recoltare vor fi premiaţi şi manipulatorii de carburanţi, mecanicii de atelier, precum şi şefii secţiilor de mecanizare. Trustul judeţean S.M.A. s-a îngrijit din timp de crearea fondurilor necesare stimulării muncii mecanizatorilor, dispunînd de aproape 200.000 lei în acest scop. De asemenea, au fost puse la punct mașinile și utilajele care urmează să fie folosite în campania de recoltare. Mecanizatorilor le revine sarcina să facă totul pentru ca recolta de pe cele peste 46.000 ha semănate cu păioase să ajungă cît mai repede şi fără nici o pierdere în hambare şi în acelaşi timp să execute arături şi însămînţări de culturi duble pe mai bine de 27.000 ha. Ei se pregătesc de pe acum asiduu, fiind hotărîţi să marcheze noua campanie de recoltare cu succese cît mai de seamă. Acolo, pe tarlale se va decide care dintre cei aproape 2.000 de mecanizatori vor fi în stare de mai mult și mai bine. Tuturor le urăm succes în nobila întrecere.