Steaua Roşie, august 1973 (Anul 24, nr. 180-205)
1973-08-01 / nr. 180
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢIAN MUREŞ AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 180 (4.775) Miwwfl, Vnufrust WM ] pagini, 304« bant Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Vietnam Mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara, în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3.000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale veţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditate în ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română si vietnameză era înscrisă urarea: „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam!“. In aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Vietnam. In prezidiu, iau loc, de asemenea, tovarăşii Le Thanh Nghi, Nguyen Co Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Vietnam şi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de sud. Alături de oaspeţi în prezidiu au luat loc tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere. George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R.. Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe. general-colonel Stelian Tîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică. Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Pantelimon Găvănescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Boţea, muncitor la Uzinele ..23 August“, Gheorghe Bujgoi, directorul Institutului de proiectări şi cercetări pentru industria metalelor neferoase și rare, Mihaela Du(Concinuare în pag a 4-a) CUVIRTAREA TOVARĂŞULUI HUTHEORSHO MAURER Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze. Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. Vizita în Republica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez ne prilejuieşte o mare bucurie, constituind încă o dovadă a legăturilor tradiţionale de strinsă alianţă şi colaborare multilaterală între ţările, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profundă satisfacţie vestea încheierii acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporului frate vietnamez, a tuturor ţărilor socialiste, a forţelor iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a încununat lupta pentru libertate şi salvgardarea fatei naţionale a unui popor lora însemnat un triumf al raţiunii asupra brutalităţii, al dreptăţii asupra oprimării. Voinţa neclintită şi uriaşele sacrificii umane şi materiale ale poporului vietnamez au constrâns pînă la urmă Statele Unite să înţeleagă că războiul nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemelor litigioase, că acţiunile militare stîrnesc indignare nu numai în ţara Invadată, ci şi în rîndul tuturor popoarelor, dornice să trăiască în libertate şi pace. Rezistenţa eroică, revoluţionară a Vietnamului luptător a contribuit astfel la accelerarea procesului de destindere, de instaurare a unui climat de înţelegere internaţională. După cum se ştie, anii grei ai războiului dus de poporul vietnamez împotriva agresiunii iniţiate de guvernul Statelor Unite au declanşat în întreaga lume o largă şi strânsă solidaritate în apărarea uneia dintre cele mai scumpe valori morale care îşi face loc din ce în ce mai mult în conştiinţa omenirii — libertatea popoarelor, dreptul sacru, inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele. Comuniştii, tot poporul român s-au aflat din capul locului în primele rînduri ale celor care au acordat Vietnamului întregul sprijin material, politic şi diplomatic ca o dovadă elocventă a ataşamentului faţă de această valoare morală, ca un semn al simţămintelor de solidaritate internaţionalistă de care suntem animaţi. De partea poporului vietnamez s-au găsit toate ţările socialiste, milioane de oameni de cele mai diferite orientări politice (Continuare în pag. a 4-a) m întilnirea tovarăşului Nicolai Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu _» __» cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. CUVÂRTAREA TOVARĂŞULUI FAM VAR 00R6 Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corbul diplomatic. Dragi tovarăşi, In numele Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam, exprimăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei capitalei Bucureşti pentru primirea cordială şi solemnă; mulţumim, de asemenea, pentru cuvintele călduroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, delegaţia noastră este purtătoarea sentimentelor de caldă prietenie şi gratitudine sinceră ale Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, guvernului R. D. Vietnam şi ale întregului popor vietnamez faţă de Partidul Comunist Român, în frunte cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, faţă de guvernul Republicii Socialiste România şi de poporul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre împotriva agresiunii americane, pentru salvarea ţării şi în construirea socialismului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român care secole de-a rîndul a luptat pentru apărarea ţării, pentru cucerirea independenţei şi libertăţii. De la crearea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare şi oamenii muncii din România şi-au găsit druimul spre eliberarea ţării, spre propria lor eliberare, luptiind lu hotărîre împotriva dominaţiei crunte a forţelor reacţionare. In decursul celui de-al II-lea război mondial, Partidul Comunist Român, cu multă dîrzenie şi prin politica de creare a unui front larg a reunit forţele patriotice şi a desfăşurat o luptă plină de jertfe şi greutăţi împotriva trupelor hitleriste de ocupaţie şi împotriva dictaturii militare fasciste. Cînd Armata Roşie a trecut la ofensivă furtunoasă pe toate fronturile din Europa, Partidul Comunist Român a condus poporul, mobilizîndu-l la insurecţia armată, în august 1944, a înlăturat dictatura fascistă, deschizînd astfel o nouă etapă în istoria poporului român, etapa revoluţiei socialiste. Clasa muncitoare şi oamenii muncii din România au realizat în mod victorios transformarea socialistă a relaţiilor de producţie, au construit multe centre industriale care se dezvoltă necontenit şi multe zone agricole prospere, făcînd ca munca de construire a socialismului să avanseze puternic. Numai într-un sfert de veac, industria românească s-a transformat într-o ramură conducătoare, ridicînd (Continuare în pag. a 4-a) tea vremii cere imiliă iniţiali»! şi o bună Şi în ultima decadă a lunii^ iulie vremea s-a menţinut instabilă în toate zonele judeţului. Aversele de ploaie aproape zilnice au stînjenit desfăşurarea normală a secerişului, oprind practic accesul combinelor în cîmp. In ciuda acestui fapt cooperatorii, mecanizatorii din multe unităţi agricole, organizînd munca în noile condiţii create, folosind orele bune din „ferestrele“ ploilor au reuşit să strîngă recolta de gnu de pe cîteva mii de ha. Conform situaţiei centralizate la Direcţia generală a agriculturii, pînă la sfîrşitul acestei luni griul a fost recoltat de pe 6.329 ha. reprezentînd 10 la sută din suprafaţa cultivată în I.A.S. şi 13 la sută în cooperativele agricole. Cu tot timpul nefavorabil, dacă se acţiona peste tot, în funcţie de noile condiţii create, suprafaţa recoltată putea fi mult mai mare. Acest lucru este confirmat de rezultatele obţinute în aceste zile în unele unităţi, unde prin măsurile luate s-a reuşit să se secere cîteva zeci de ha. Astfel, la C.A.P. Crăieşti-Tîrnavă în perioada 26—30 iulie s-a reuşit să se secere manual 50 ha cu grîu, mai ales de pe suprafeţele pe care nu pot intra combinele. Măsuri pentru trecerea la secerişul griului manual (de pe acele suprafeţe prevăzute a se recolta în acest mod) s-au luat şi în alte cooperative agricole cum sunt cele din Tîrnăveni, Deleni, Sărmaşu, Petrilaca, Band, Glodeni, Păingeni, Sîntana de Mureş si în altele, unde griul s-a recoltat de pe suprafeţe apreciabile, clădindu-se bine în clăi sau pe pari. In aceeaşi perioadă de timp, dacă accesul combinelor în lan n-a fost posibil, în multe unităţi nu s-a făcut nimic în direcţia stringerii recoltei. Astfel, la Comneşti (cooperativă vecină cu cea din Crăieşti, unde secerişul a avansat cu circa 50 ha), Laslău, Mica, Senereus, Zagăr, Berghia, Pănet, Pogăceaua, Săbed şi în multe alte părţi, deşi există suprafeţe planificate iniţial a se recolta manual, nu s-a întreprins nimic în acest sens, irosindu-se puţinele ore bune de lucru. In condiţiile actuale, cînd nu se ştie cit va dura vremea instabilă, se impune peste tot mai multă iniţiativă şi o bună organizare a muncii pentru stringerea recoltei de grîu care a ajuns la coacere deplină în toate zonele judeţului. Direcţia generală a agriculturii recomandă ca, pînă la îndreptarea timpului, cînd combinele vor putea intra în lan, să se recolteze manual cel puţin suprafeţele prevăzute a se secera în acest mod, care la nivel de judeţ însumează 7.000 ha. Griul secerat să fie bine clădit în clăi şi acolo unde este posibil să fie pus pe pari. Vor fi recoltate manual şi acele lanuri care, în urma ploilor s-au îmburuienat excesiv, au fost culcate la pămînt sau inundate. Toată forţa mecanică existentă în judeţ să fie bine pusă la punct, revizuită şi deplasată la capătul tarlalelor pentru ca atunci cînd timpul va permite să poată intra imediat în lanuri, la întreaga ei capacitate. Alături de forţa mecanică existentă în judeţ, în acţiunea de întrajutorare, vor fi deplasate în zona noastră un număr mare de combine din sudul şi vestul ţării. Primele „coloane“ de combine Gloria trimise din judeţele Ilfov, Timis si Arad au si sosit si se aşteaptă altele de la Olt si Constanta. Este de datoria Trustului judeţean de mecanizare să repartizeze cît mai judicios aceste maşini, acolo unde sînt suprafeţe mari de recoltat şi în lanurile unde vor putea lucra cu randament maxim. Această regrupare a forţelor, chiar şi în condiţiile actuale, mai grele de lucru, va trebui să ducă la creşterea randamentului combinelor, faţă de cel înregistrat pînă acum în zilele bune de lucru. Folosind judicios forţa mecanică primită și cea existentă în județ, întreprinderile agricole de stat pot încheiat recoltarea griului în 5 zile bune de lucru, iar cooperativele agricole în maximum 10 zile. Pentru a ne încadra în acest interval de timp este necesar ca la fiecare loc de muncă să existe o perfectă organizare a muncii. La fiecare grup de combine să se asigure saci și mijloacele de transport necesare pentru ca, odată cu începerea lucrului, să fie evitată orice stagnare a combinelor în lan. Pentru a se câștiga timp se impune ca combinele să intre în lanuri imediat ce terenul permite, fără a aştepta scăderea umidităţii boabelor la limitele admise. In vederea uscării griului astfel recoltat, conducerile unităţilor, consiliile populare comunale vor asigura şi depista, aşa cum s-au dat indicaţiile la şedinţa de lucru cu activul judeţean din agricultură, noi spaţii pentru depozitarea şi uscarea griului. In aceste condiţii de lucru, atenţia mecanizatorilor şi a inginerilor şefi din unităţi va fi îndreptată cu precădere spre eliminarea oricăror pierderi de recoltă. Deci, acţiunile întreprinse pentru urgentarea stringerii recoltei să fie însoţite de măsurile ce se impun pentru evitarea pierderilor de orice natură. TRAIAN GABOR ilTlLilIRE PRIETENEASCA In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste si muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria. G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia. E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole. E. Gierek, primsecretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, primsecretar al C.C. al P.M.S.U., L. I Brejnev, secretar general al C.C. alP.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F Katuşev, secretar al CC. al P.C.U.S. Participanţii la întîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U., şi P.C.U.S. au constatat că, in perioada care s-a scurs de la întâlnirea din Crimea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai tarilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frătești au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive; capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de nearena internaţională, să fie transpuse consecvent in viată acordurile si tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărârea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general-europene , reuniunea miniştrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cît mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui sâ se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme intre opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii de pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a. c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî strigare soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochină; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R. D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respect,tării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste si iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, însă, continuă să existe forte care, actionînd în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internationale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare si pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilentă neslăbită faţă de politica acestor forte, să se contracareze tentativele lor de a induce in eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea si ura între popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidaritatea cu lupta de eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii si independenţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — acestea sînt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi culturii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămînă şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întîlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remarcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la întîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului și consolidării păcii. Intâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Inovatorii participă activ la rezolvarea problemelor tehnice ale întreprinderii în dorinţa de a întîmpina ziua de 23 August cu rezultate tot mai bune, cercul inovatorului înfiinţat la întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, în care îşi desfăşoară activitatea 178 de inovatori şi raţionalizatori, participă activ la rezolvarea si elucidarea problemelor tehnice ale unităţii. In acest an au fost înregistrate 18 propuneri de inovaţii din partea a 29 muncitori şi tehnicieni. Din acestea, s-au acceptat opt iar în curs de acceptare sunt încă cinci, printre care noul sistem de descărcare a turtelor de pastă care va aduce întreprinderii peste 300 mii lei economii. Economia postcalculată la sfîrşitul semestrului I este de 440 mii lei, fiind urmarea eficienţei economice a inovaţiilor aplicate în acest an. Colectivul de inovatori este autorul a nouă invenţii dintre care patru au fost prezentate la expoziţii internationale, toate fiind distinse cu medalii de aur şi argint la tîrgurile de la Geneva si Viena. In cursul lunii iulie au fost expuse două invenţii la salonul expozitional de la Hamburg si anume: maşina de decorat prin pulverizare şi dispozitivul de sitografiat produse cu toartă, bucurîndu-se de aprecierea forurilor tehnice internaţionale. Prin activitatea lor deosebit de rodnică s-au evidenţiat Nicolae Dragomir, tehnician-proiectant, autor a cinci invenţii din cele amintite şi peste 60 de inovaţii. Colceriu Zaharie II, muncitor la atelierul mecanic. Alexandru Florian, maistru moderar şi alţii.