Steaua Roşie, august 1973 (Anul 24, nr. 180-205)

1973-08-01 / nr. 180

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢIAN MUREŞ AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 180 (4.775) Miwwfl, V­nufrust WM ] pagini, 30­4« bant Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Vietnam Mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara, în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitin­gul prieteniei şi solidarităţii româ­no-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3.000 de oameni ai muncii din întreprinderi­le şi instituţiile Capitalei, persona­lităţi ale veţii ştiinţifice şi cultura­le, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii ob­­şteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat si ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditate în ţara noastră, precum şi membri ai Am­basadei R. D. Vietnam şi ai Amba­sadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română si vietnameză era înscrisă urarea: „Trăiască prietenia frăţească, a­­lianţa şi colaborarea dintre Repu­blica Socialistă România şi Repu­blica Democrată Vietnam!“. In aplauzele asistenţei, în prezi­diu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului E­­xecutiv­ al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Mun­cesc din Vietnam, prim­-ministru al Guvernului R.D. Vietnam. In prezidiu, iau loc, de asemenea, tovarăşii Le Thanh Nghi, Nguyen Co Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a R.D. Vietnam şi Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Viet­namului de sud. Alături de oaspeţi în prezidiu au luat loc tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere. George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Gheorghe Pe­­trescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Tur­­cuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R.. Nicolae Ghenea, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne. general-colonel Stelian Tîrcă, adjunct al ministrului apărării na­ţionale, Ion Stoian, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de cola­borare şi cooperare economică şi tehnică. Tudor Zamfira, ambasado­rul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreşedintă a Consiliului Naţio­nal al Femeilor, Pantelimon Găvă­­nescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Boţea, muncitor la Uzinele ..23 August“, Gheorghe Bujgoi, di­rectorul Institutului de proiectări şi cercetări pentru industria metale­lor neferoase și rare, Mihaela Du­(Concinuare în pag a 4-a) CUVIRTAREA TOVARĂŞULUI HU­THEORSHO MAURER Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăşi membri ai dele­gaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze. Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietna­meze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guver­nului Republicii Democrate Viet­nam. Vizita în Republica Socialistă România a reprezentanţilor de sea­mă ai neînfricatului popor vietna­mez ne prilejuieşte o mare bucu­rie, constituind încă o dovadă a le­găturilor tradiţionale de strinsă a­­lianţă şi colaborare multilaterală între ţările, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profundă satisfacţie ves­tea încheierii acordului de la Pa­ris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în­­ Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporului frate vietnamez, a tuturor ţărilor socialiste, a forţelor iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a încununat lupta pentru libertate şi salvgarda­rea f­­atei naţionale a unui popor lora­ însemnat un triumf al ra­ţiunii asupra brutalităţii, al drep­tăţii asupra oprimării. Voinţa ne­clintită şi uriaşele sacrificii umane şi materiale ale poporului vietna­mez au constrâns pînă la urmă Sta­tele Unite să înţeleagă că războiul nu reprezintă o soluţie pentru re­zolvarea problemelor litigioase, că acţiunile militare stîrnesc indigna­re nu numai în ţara Invadată, ci şi în rîndul tuturor popoarelor, dor­nice să trăiască în libertate şi pace. Rezistenţa eroică, revoluţionară a Vietnamului luptător a contribuit astfel la accelerarea procesului de destindere, de instaurare a unui climat de înţelegere internaţională. După cum se ştie, anii grei ai războiului dus de poporul vietnamez împotriva agresiunii iniţiate de gu­vernul Statelor Unite au declanşat în întreaga lume o largă şi strân­să solidaritate în apărarea uneia dintre cele mai scumpe valori mo­rale care îşi face loc din ce în ce mai mult în conştiinţa omenirii — libertatea popoarelor, dreptul sacru, inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele. Comuniştii, tot poporul român s-au aflat din capul locului în primele rînduri ale celor care au acordat Vietnamului întregul sprijin mate­rial, politic şi diplomatic ca o do­vadă elocventă a ataşamentului faţă de această valoare morală, ca un semn al simţămintelor de solid­aritate internaţionalistă de care suntem­ animaţi. De partea poporului vietnamez s-au găsit toate ţările socialiste, milioane de oameni de cele mai diferite orientări politice (Continuare în pag. a 4-a) m întilnirea tovarăşului Nicolai­ Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu _» __­­» cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu to­varăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bul­gar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abor­date probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării priete­neşti dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în in­teresul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intâlnirea s-a desfășurat într-o at­mosferă caldă, tovărășească. CUVÂRTAREA TOVARĂŞULUI FAM VAR 00R6 Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din cor­bul diplomatic. Dragi tovarăşi, In numele Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam, ex­primăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei capi­talei Bucureşti pentru primirea cor­dială şi solemnă; mulţumim, de a­­semenea, pentru cuvintele călduroa­se la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşu­lui Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mi­haela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, dele­gaţia noastră este purtătoarea sen­timentelor de caldă prietenie şi gra­titudine sinceră ale Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, guvernu­lui R. D. Vietnam şi ale întregu­lui popor vietnamez faţă de Parti­dul Comunist Român, în frunte cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, faţă de guvernul Re­publicii Socialiste România şi de poporul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre îm­potriva agresiunii americane, pentru salvarea ţării şi în construirea so­cialismului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român care secole de-a rîndul a luptat pentru apărarea ţării, pentru cucerirea independenţei şi libertăţii. De la crearea Partidului Comunist Român, clasa muncitoare şi oamenii muncii din România şi-au găsit dru­­im­ul spre eliberarea ţării, spre pro­pria lor eliberare, luptiind lu ho­tărî­re împotriva dominaţiei crunte a forţelor reacţionare. In decursul celui de-al II-lea război mondial, Partidul Comunist Român, cu multă dîrzenie şi prin politica de creare a unui front larg a reunit forţele pa­triotice şi a desfăşurat o luptă pli­nă de jertfe şi greutăţi împotriva trupelor hitleriste de ocupaţie şi îm­potriva dictaturii militare fasciste. Cînd Armata Roşie a trecut la ofen­sivă furtunoasă pe toate fronturile din Europa, Partidul Comunist Ro­mân a condus poporul, mobilizîn­­du-l la insurecţia armată, în august 1944, a înlăturat dictatura fascistă, deschizînd astfel o nouă etapă în istoria poporului român, etapa re­voluţiei socialiste. Clasa muncitoare şi oamenii mun­cii din România au realizat în mod victorios transformarea socialistă a relaţiilor de producţie, au construit multe centre industriale care se dez­voltă necontenit şi multe zone agri­cole prospere, făcînd ca munca de construire a socialismului să avan­seze puternic. Numai într-un sfert de veac, in­dustria românească s-a transformat într-o ramură conducătoare, ridicînd (Continuare în pag. a 4-a) tea vremii cere imiliă iniţiali»! şi o bună Şi în ultima decadă a lunii^ iulie vremea s-a menţinut instabilă în toate zonele judeţului. Aversele de ploaie aproape zilnice au stînjenit desfăşurarea normală a secerişului, oprind practic accesul combinelor în cîmp. In ciuda acestui fapt co­operatorii, mecanizatorii din multe unităţi agricole, organizînd munca în noile condiţii create, folosind o­­rele bune din „ferestrele“ ploilor au reuşit să strîngă recolta de gnu de pe cîteva mii de ha. Conform si­tuaţiei centralizate la Direcţia ge­nerală a agriculturii, pînă la sfîrşi­­tul acestei luni griul a fost recoltat de pe 6.329 ha. reprezentînd 10 la sută din suprafaţa cultivată în I.A.S. şi 13 la sută în cooperativele agri­cole. Cu tot timpul nefavorabil, dacă se­­ acţiona peste tot, în funcţie de noile condiţii create, suprafaţa recoltată putea fi mult mai mare. Acest lu­cru este confirmat de rezultatele obţinute în aceste zile în unele uni­tăţi, unde prin măsurile luate s-a reuşit să se secere cîteva zeci de ha. Astfel, la C.A.P. Crăieşti-Tîrnavă în­­ perioada 26—30 iulie s-a reuşit să se secere manual 50 ha cu grîu, mai ales de pe suprafeţele pe care nu pot intra combinele. Măsuri pentru trecerea la secerişul griului manual (de pe acele­ suprafeţe prevăzute a se recolta în acest mod) s-au luat şi în alte cooperative agricole cum sunt cele din Tîrnăveni, Deleni, Săr­­maşu, Petrilaca, Band, Glodeni, Păingeni, Sîntana de Mureş si în altele, unde griul s-a recoltat de pe suprafeţe apreciabile, clădindu-se bine în clăi sau pe pari. In aceeaşi perioadă de timp, dacă accesul com­­­binelor în lan n-a fost posibil, în multe unităţi nu s-a făcut nimic în direcţia stringerii recoltei. Astfel, la Comneşti (cooperativă vecină cu cea din Crăieşti, unde secerişul a avan­sat cu circa 50 ha), Laslău, Mi­ca, Senereus, Zagăr, Berghia, Pănet, Pogăceaua, Săbed şi în multe alte părţi, deşi există suprafeţe planifi­cate iniţial a se recolta manual, nu s-a întreprins nimic în acest sens, irosindu-se puţinele ore bune de lu­cru. In condiţiile actuale, cînd nu se ştie cit va dura vremea instabilă, se impune peste tot mai multă ini­ţiativă şi o bună organizare a mun­cii pentru stringerea recoltei de grîu care a ajuns la coacere deplină în toate zonele judeţului. Direcţia generală a agriculturii recomandă ca, pînă la îndreptarea timpului, cînd combinele vor putea intra în lan, să se recolteze manual cel pu­ţin suprafeţele prevăzute a se se­­cera în acest mod, care la nivel de judeţ însumează 7.000 ha. Griul se­cerat să fie bine clădit în clăi şi acolo unde este posibil să fie pus pe pari. Vor fi recoltate manual şi acele lanuri care, în urma ploilor s-au îmburuienat excesiv, au fost culcate la pămînt sau inundate. Toa­tă forţa mecanică existentă în judeţ să fie bine pusă la punct, revizuită şi deplasată la capătul tarlalelor pentru ca atunci cînd timpul va permite să poată intra imediat în lanuri, la întreaga ei capacitate. Alături de forţa mecanică existentă în judeţ, în acţiunea de întrajutora­re, vor fi deplasate în zona noastră un număr mare de combine din su­dul şi vestul ţării. Primele „coloa­ne“ de combine Gloria trimise din judeţele Ilfov, Timis si Arad au si sosit si se aşteaptă altele de la Olt si Constanta. Este de datoria Trus­tului judeţean de mecanizare să re­partizeze cît mai judicios aceste ma­şini, acolo unde sînt suprafeţe mari de recoltat şi în lanurile unde vor putea lucra cu randament maxim. Această regrupare a forţelor, chiar şi în condiţiile actuale, mai grele de lucru, va trebui să ducă la creş­terea randamentului combinelor, fa­ţă de cel înregistrat pînă acum în zilele bune de lucru. Folosind judi­cios forţa mecanică primită și cea existentă în județ, întreprinderile a­­gricole de stat pot încheiat recolta­rea griului în 5 zile bune de lucru, iar cooperativele agricole în maxi­mum 10 zile. Pentru a ne încadra în acest interval de timp este ne­cesar ca la fiecare loc de muncă să existe o perfectă organizare a mun­cii. La fiecare grup de combine să se asigure saci și mijloacele de transport necesare pentru ca, odată cu începerea lucrului, să fie evitată orice stagnare a combinelor în lan. Pentru a se câștiga timp se impune ca combinele să intre în lanuri ime­diat ce terenul permite, fără a aş­tepta scăderea umidităţii boabelor la limitele admise. In vederea uscă­rii griului astfel recoltat, conduce­rile unităţilor, consiliile populare comunale vor asigura şi depista, aşa cum s-au dat indicaţiile la şedinţa de lucru cu activul judeţean din agricultură, noi spaţii pentru depo­zitarea şi uscarea griului. In aceste condiţii de lucru, atenţia mecaniza­torilor şi a inginerilor şefi din uni­tăţi va fi îndreptată cu precădere spre eliminarea oricăror pierderi de recoltă. Deci, acţiunile întreprinse pentru urgentarea stringerii recoltei să fie însoţite de măsurile ce se im­pun pentru evitarea pierderilor de orice natură. TRAIAN GABOR ilTlLilIRE PRIETENEASCA­­ In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a conducă­torilor partidelor comuniste si mun­citoreşti din ţările socialiste, la ca­re au participat: T. Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria. G. Husak, secretar ge­neral al C.C. al P.C. din Cehoslo­vacia. E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole. E. Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I Brejnev, secretar general al C.C. al­­P.C.U.S., precum și A. A. Gro­­mîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul aface­rilor externe al U.R.S.S., B. N. Po­­nomariov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F Katuşev, secretar al CC. al P.C.U.S. Participanţii la întîlnire s-au in­format reciproc asupra vieţii şi ac­tivităţii partidelor lor, asupra dez­voltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale cola­borării politice, economice şi ideo­logice dintre partidele şi ţările fră­ţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor interna­ţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U., şi P.C.U.S. au constatat că, in pe­rioada care s-a scurs de la întâlnirea din Crimea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiective­lor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Con­sultativ al Tratatului de la Varşo­via, în hotărîrile congreselor parti­delor frăţeşti, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza drep­tului internaţional a Republicii De­mocrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Re­publica Federală Germania, întări­rea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflec­tă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea aces­tei politici, în însănătoşirea între­gii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care con­ducătorii partidelor frăţeşti şi ai tarilor socialiste le-au avut în ulti­mul timp cu reprezentanţi ai sta­telor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Con­gresul al XXIV-lea, despre recen­tele vizite în Statele Unite ale A­­mericii, în Republica Federală Ger­mania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, in­clusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui răz­boi nuclear. Conducătorii partidelor frătești au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretaru­lui general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnăta­te internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţiona­le s-au produs importante schim­bări pozitive; capătă o tot mai lar­gă recunoaştere internaţională prin­cipiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite; se lărgesc legăturile economice reci­proc avantajoase între ţările socia­liste şi cele capitaliste; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să con­tribuie la consolidarea păcii şi secu­rităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolide­ze mutaţiile pozitive de ne­arena internaţională, să fie transpuse con­secvent in viată acordurile si trata­tele încheiate, să se înainteze nea­bătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea una­nimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărâ­rea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a confe­rinţei general-europene , reuniu­nea miniştrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucră­rile acestei conferinţe, de care po­poarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se în­cheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cît mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui sâ se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pen­tru dezvoltarea între statele euro­pene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme intre opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a le­găturilor sportive, pentru dezvolta­rea relaţiilor culturale şi a schim­bului de valori spirituale, în ve­derea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările so­cialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stric­te a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui in­terne, respectîndu-se legile, obiceiu­rile şi tradiţiile fiecărei ţări. Aceas­tă colaborare va corespunde inte­reselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei într-un con­tinent al păcii, în consolidarea păcii de pămînt. Ţările socialiste se pronunţă con­secvent pentru completarea destin­derii politice prin destinderea mi­litară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tra­tativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a. c. la Viena. Ţările socialiste consideră nece­sare lărgirea zonei de destindere, ex­tinderea ei asupra întregii lumi. A­­ceasta reclamă, în primul rînd, re­glementarea neîntîrziată a situaţi­ilor conflictuale, generate de agre­siunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul con­stant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernul Re­voluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer în­deplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, ne­cesitatea de a se acorda popoarelor din­ Indochina posibilitatea de a-şi hotărî strigare soarta, de a se in­staura o pace echitabilă în întrea­ga Indochină; au fost exprimate so­lidaritatea internaţionalistă cu po­porul vietnamez, hotărîrea de a-i a­­corda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R. D. Viet­nam. Una dintre cele mai acute pro­bleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israel­iene de pe teritoriile arabe ocupate, respect,­tării independenţei şi drepturilor le­gitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporu­lui arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dez­voltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fier­binte al popoarelor, al întregii o­­pinii publice progresiste si iubitoa­re de pace din lume. Paralel cu aceasta, însă, continuă să existe for­te care, actionînd în spiritul „răz­boiului rece“, se opun destinderii internationale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare si pentru umflarea bugetelor mili­tare. Este necesar să se manifeste o vigilentă neslăbită faţă de poli­tica acestor forte, să se contracare­ze tentativele lor de a induce in eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea si ura între popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socia­lismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidari­tatea cu lupta de eliberare a­ popoa­relor din toate ţările şi de pe toa­te continentele, respingerea aten­tatelor împotriva libertăţii si in­dependenţei lor, împotriva dreptu­lui lor de a-şi decide de sine stă­tător soarta — acestea sînt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnă­tate pe care o are colaborarea eco­nomică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bu­năstării şi culturii popoarelor aces­tor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul com­plex al integrării economice socia­liste şi principalele direcţii de per­fecţionare în continuare a activită­ţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămînă şi pe viitor în centrul atenţiei partide­lor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întîlnire s-a subliniat că uni­tatea tot mai puternică a partide­lor comuniste şi muncitoreşti, a tu­turor forţelor antiimperialiste con­tribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste in­ternaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţio­nalismului proletar, strînsa colabo­rare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remarcabil în conso­lidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la în­tîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilate­rală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena inter­naţională, în interesul cauzei socia­lismului și consolidării păcii. Intâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Inovatorii participă activ la rezolvarea problemelor tehnice ale întreprinderii în dorinţa de a întîmpina ziua de 23 August cu rezultate tot mai bune, cercul inovatorului în­fiinţat la întreprinderea de sti­clărie şi faianţă Sighişoara, în care îşi desfăşoară activitatea 178 de inovatori şi raţionalizatori, participă activ la rezolvarea si elucidarea problemelor tehnice ale unităţii. In acest an au fost înregistrate 18 propuneri de ino­vaţii din partea a 29 muncitori şi tehnicieni. Din acestea, s-au acceptat opt iar în curs de ac­ceptare sunt încă cinci, printre care noul sistem de descărcare a turtelor de pastă care va aduce întreprinderii peste 300 mii lei economii. Economia postcalcula­­tă la sfîrşitul semestrului I este de 440 mii lei, fiind urmarea eficienţei economice a inovaţiilor aplicate în acest an. Colectivul de inovatori este autorul a nouă invenţii dintre care patru au fost prezentate la expoziţii interna­tionale, toate fiind distinse cu medalii de aur şi argint la tîr­­gurile de la Geneva si Viena. In cursul lunii iulie au fost expuse două invenţii la salonul expozi­­tional de la Hamburg si anume: maşina de decorat prin pulveri­zare şi dispozitivul de sitografiat produse cu toartă, bucurîndu-se de aprecierea forurilor tehnice internaţionale. Prin activitatea lor deosebit de rodnică s-au evidenţiat Nicolae Dragomir, tehnician-proiectant, autor a cinci invenţii din cele a­­mintite şi peste 60 de inovaţii. Colceriu Zaharie II, muncitor la atelierul mecanic. Alexandru Florian, maistru moderar şi alţii.

Next