Steaua Roşie, august 1973 (Anul 24, nr. 180-205)
1973-08-01 / nr. 180
PAGINĂ 2 STEAUĂ ROȘIE aniBDE ORIZONT • TUBDE ORIZON r antBDE OIIZONt TUBDE ORIZONT Tur de orizont • tur de orizont.».tur de orizont • tur de orizont Mimtim« „Ultimul cartuş“ este al doilea film din serialul pe care scriitorii Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu l-au scris, in manieră poliţistă, despre evenimentele din anii imediat următori ai celui de-al doilea război mondial, despre lupta comuniştilor pentru a instaura in ţară ordinea, liniştea, legalitatea, pentru a pune capăt sabotajelor, jafului, terorismului, acţiunilor care încercau să submineze, să discrediteze, iar apoi chiar să doboare regimul democrat-popular. Pentru a face legătura cu seria precedentă — filmul „Cu mîinile curate“ — genericul „Ultimului cartuş“ reia ultima secvenţă a acestuia şi anume moartea comisarului Miclovan, ucis de oamenii lui Semaca, fără ca Miclovan să fi putut folosi, împotriva periculosului şef de bandă, ultimul cartuş din revolver. Procesul lui Semaca, arestat atunci de Mihai Roman, şeful şi prietenul lui Miclovan, are loc în decembrie 1945, dar, aşa cum prevăzuse cel căzut la datorie, avocaţii obţin achitarea „din lipsă de probe“. Atunci, cu ultimul cartuş în mină, Mihai Roman jură să-şi răzbune prietenul, să-l lichideze pe periculosul bandit care, în spatele aparenţei de onorabil om de afaceri, continuă acţiunile gangstereşti care capătă, din ce în ce mai mult, un pronunţat caracter de luptă politică. Aşa începe „Ultimul cartuş“, continuare logică a „Mîinilor curate“, realizat de acelaşi regizor, in aceeaşi manieră şi cu multe personaje care îşi continuă aici existenţa, şi totuşi film independent, deosebit în multe privinţe de cel precedent. LIII In „Cu miinile curate“ un rol principal revenea relaţiei Miclovan — Roman. Influenţîndu-se reciproc, ciocnindu-se uneori, dar preţuindu-se şi legîndu-se tot mai mult unul de celălalt, primul se transformă încetul cu-ncetul dintr-un as al meseriei de poliţist, dar care îşi exercită talentul în sine, pentru plăcerea, hai să-i zicem estetică, de a lichida bandiţii, intr-un om care începe să Cinema Arta. ULTIMUL CARTUŞ Un film de Sergiu Nicolaescu In rolurile principale: Ilarion Ciobanu, George Constantin, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Amza Pellea înţeleagă vremurile noi, necesitatea de a lupta în numele unui ideal moral superior, iar al doilea, comunistul trimis de partid să întărească cadrele poliţiei, să conducă într-un sector al Bucureştiului lupta cu răufăcătorii, omul politic care ştie că lichidarea gangsterismului face parte dintr-o acţiune vastă de asanare morală şi de transformare a societăţii româneşti, care îşi îndeplineşte misiunea conştient de însemnătatea ei politică şi socială, devine, tot treptat, un poliţist încercat, cu experienţă. Noului film îi lipseşte această dimensiune psihologică, Mihai Roman fiind de astă dată singur faţă-n faţă cu bandiţii. Ceea ce se încearcă însă, mai mult decât în filmul precedent, este explicarea mobilurilor politice ale acţiunilor banditeşti, fără însă ca această excelentă posibilitate de conturare mai complexă a personajelor să fie folosită cum trebuie. Mai mult, o secvenţă deosebit de importantă in sublinierea conţinutului de idei al filmului, cea a reprimării demonstraţiei muncitoreşti de către oamenii lui Semaca deghizaţi în poliţişti, evident unul din momentele cele mai grele ale carierei lui Roman, pentru că se urmărea acreditarea părerii că poliţia guvernului democrat a tras în muncitori, nu este urmată de o dezvoltare a acţiunii pe această linie, iar arestarea — cu ajutorul muncitorilor — a unora din criminali, la barul „Ritz“, este o secvenţă de-a dreptul nereuşită, chiar dacă ideea in sine era excelentă, iar realizarea cinematografică e spectaculoasă. In general întregul film e spectaculos, regizorul Sergiu Nicolaescu şi echipa sa dovedind un înalt grad de profesionalitate, ştiinţa de a povesti fluent şi cu abilitate (deşi scenariul e prea fragmentat), de a crea suspens şi tensiune dramatică. Atmosfera — graţie şi scenografului Marcel Bogos, costumierei Olteea Ionescu şi operatorului Alexandru David — este precis şi pregnant reconstituită, iar interpreţii — citit cei care au roluri mari, cit şi cei cu apariţii doar fugare — creează memorabile tipuri de epocă. Dacă trecem peste micile neajunsuri semnalate şi ne facem că nu observăm unele inadvertenţe de logică, totul se derulează normal şi la un nivel superior de calitate, pînă la marea secvenţă de la mănăstire. Se pare că scenariştii au vrut să pună aici premisele acţiunilor lui Roman din viitoarele filme ale serialului, în care acesta va activa ca ofiţer de securitate în luptă cu spionajul străin. Dar secvenţa mănăstirii nu se încadrează organic în filmul de faţă, nici ca problematică, nici ca atmosferă, nici ca mijloace de realizare cinematografică, pare un adevărat „film în film“. Finalul ne readuce însă la ceea ce trebuia să fie „Ultimul cartuş“ şi, în mod simbolic, poate chiar puţin patetic, se întîmplă ceea ce bănuiam de la început. Roman foloseşte împotriva lui Sema ca ultimul cartuş al lui Miclovan, răzbunîndu-şi prietenul şi făcînd dreptate. Cercul se închide, ne luăm definitiv rămas bun de la Miclovan, a cărui amintire a plutit tot timpul deasupra personajelor din film. Sergiu Nicolaescu şi-a făcut datoria şi remite ştafeta — pentru realizarea următoarelor filme ale serialului — unui alt regizor. Cele două filme ale sale — şi mai ales „Cu miinile curate“ — au însemnat fără îndoială un cîştig pentru filmul poliţist românesc, dovedind capacitatea cinematografiei noastre de a stăpini rigorile acestui gen dificil şi de a demonstra că genul acesta atît de îndrăgit de spectatori poate servi excelent pentru transmiterea tenor idei majore, pentru prezentarea artistică a unei problematici cu adinei implicaţii politice. ZENO FODOR De obicei, primăvara, şi după acest anotimp, edilii oraşelor, conducătorii administrativi ai întreprinderilor şi instituţiilor fac toaleta clădirilor. Le zugrăvesc, le vopsesc în culori care să nu distoneze cu ansamblul arhitectonic dintr-un cartier sau altul. De asemenea, străzile şi trotuarele (cu excepţii, pe ici pe colo) se nivelează cu asfalt, pe unde e nevoie se pun table cu semne de circulaţie etc. Pe frontispiciul instituţiilor şi întreprinderilor, desigur, nu întotdeauna în locul cel mai potrivit şi la vedere, se bat în cuie table cu denumirea unităţilor respective. Aşadar, privind din stradă faţadele sînt în marea lor majoritate frumoase şi care, toate la un loc, împreună cu parcurile şi zonele verzi dau o notă de curăţenie şi frumuseţe oricărei localităţi. Dar se întîmplă ca, atunci cînd intri în curtea unor instituţii sau întreprinderi să te întîmpine o murdărie de nedescris. O asemenea curte, un adevărat „muzeu“ în care obiectele — fiare vechi şi noi, ambalaje distruse şi învineţite pînă în fază de putregai, resturi de vitrine frigorifice, garnituri de cauciuc, lăzi cu gunoaie, scînduri şiplacaje zdrenţuite etc. etc. — există şi la întreprinderea comercială locală de stat pentru alimentaţie publică din municipiul Tg.-Mu- Note ÎN SPATELE FAŢADELOR FRUMOASE ^utmmamaaimstHusmeamaiiaiauasaBam res. Printre toate obiectele şi gunoaiele există o îngustă potecă, dacă o putem numi astfel, pecare trec zilnic, nu o dată, conducătorii I.C.L.S.A.P. Se pune întrebarea: le place curtea întreprinderii pe care o conduc si în subordinea căreia se află restaurante, bufete si cofetării? Adică unități în care igiena trebuie să stea pe primul plan şi în atenţia tuturor. Cert este că şi în unele unităţi de alimentaţie publică, în spatele şi în „culisele“ acestora curăţenia lasă de dorit. Desigur, I.C.L.S.A.P. nu este singura unitate cu faţadă frumoasă şi cu curte murdară. Există şi altele. Din categoria acestora, pe primul loc se situează unităţile centrelor de legume şi fructe. La unele dintre acestea, zile şi chiar săptămîni în şir, pe undeva prin spatele lor, stau „camuflate“ lăzi cu legume şi fructe (cantităţi mici, bineînţeles) alterate şi care degajă un miros neplăcut. Ne oprim aici cu exemplele. S-ar mai putea da şi altele. Insă credem de cuviinţă că, conducerile unităţilor, mai ales ale acelora care au zilnic un rulaj mare de mărfuri, indiferent de ce fel sunt ele, să ia măsuri ca în interiorul curţilor, adică în spatele faţadelor frumoase să fie mereu curăţenie. In această direcţie trebuie să acţioneze mai ferm si permanent si specialiştii Centrului sanitar antiepidemic. C. CONSTANTIN Oficiul judeţean de turism-Mureş organizează excursie între 16-20 august 1973 pe itinerariul: Turda — Cluj — Dej — Baia Mare — Sighetul Marmaţiei — Satu Mare — Oradea — Felix — Salonta — Arad — Timişoara — Lugoj — Caransebeş — Sarmisegetuza — Ilaţeg — Călan — Simeria - Alba lulia — Blaj — Mediaş — Tirnăveni — Tg.-Mureş. Preţul excursiei: 475 lei. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi mesele de prînz. Termen de înscriere: 12 august 1973. Calendarul ne arată că ne aflăm în plină perioadă estivală. Dar nu numai calendarul ne indică acest lucru ci încă multe alte semne şi înainte de toate concediile care se petrec acum cu precădere şi de preferinţă la mare. Nici nu s-ar putea altfel cînd avem litoralul nostru atît de căutat şi adorat şi de străini. Oraşul rămîne însă cu viaţa lui obişnuită, lăsînd la o parte preocupările pentru concedii. Oraşul rămîne el însuşi un punct de atracţie pentru cei, şi sînt foarte mulţi — localnici sau musafiri, — care vin sau se întorc să-şi petreacă vacanţa de vară în el. Un asemenea punct de atracţie îl constituie şi frumosul oraş Reghin din judeţul nostru. El a fost şi rămîne, un punct turistic trecut în toate ghidurile de acest gen. Pentru localnici, Reghinul oferă în această perioadă estivală un loc permanent de atracţii — clubul tineretului al casei de cultură — instituţie care, la o oarecare scară redusă — nu şi-a încetat activitatea nici în timpul verii, profilîndu-şi-o pe un anume specific. Clubul tineretului al Casei de cultură, instalat în chiar incinta instituţiei, este bine amenajat şi dotat cu o gamă variată de jocuri distractive. Aşa încît salariaţii întreprinderilor şi instituţiilor din oraş, în afara cluburilor proprii, găsesc un bun mijloc de recreere şi distracţie, în aceste zile de vară, cu deosebire capricioasă, şi la clubul casei de cultură. foile tineretului, care se ţin cu regularitate, constituie un alt mijloc de petrecere a timpului liber la Reghin. Programele acestor „Joi“ sunt susţinute de orchestra „Selena" de muzică uşoară a Casei de cultură şi de către soliştii Carmen Pătru, Ioan Weiss, Iosif Kerestesy, Ion Cocean. Fiecare joie a tineretului este dedicată special unei anume întreprinderi din oraș. O altă zi de program o constituie sîmbăta cînd se organizează seri cultural-distractive. Pentru tineret, în această perioadă, a fost organizat un medalion Dimitrie Cantemir, cu concursul profesorului Radu Nicolae. Tot în această etapă, la Casa de cultură s-a organizat o interesantă expoziţie de fotografii, deosebit de apreciată de publicul spectator, „Reghinul contemporan, în imagini“, a cercului foto condus de Eugen Vass. Activitatea politico-educativă ocupă un loc de prim ordin. Cu concursul membrilor colectivelor de intelectuali care activează în întreprinderi, au fost organizate expuneri la nivelul unităţilor industriale. „România — factor activ în edificarea cooperării şi securităţii europene" a fost expunerea prezentată de ing. Ioan Oprea, pentru muncitorii, tehnicienii, maiştrii, inginerii întreprinderii I.U.P.S., la clubul întreprinderii. Alcătuită pe realităţile întreprinderii, expunerea „Realizarea cincinalului înainte de termen — datorie de onoare a fiecărui salariat“ a fost ţinută de economistul Petra Nicolae la I.P.L. La întreprinderea „Republica“ economistul Dorin Hărşan a susţinut expunerea „Dezvoltarea economică şi social culturală a oraşului Reghin, în actualul cincinal“. La I.P.M. Sport, ing. Zoe Fărcaş a prezentat expunerea „Cincinalul înainte de termen — cu eficienţă sporită“ iar ing. Gliga Dumitru, în cartierul Apalina „1973 — an hotărîtor pentru înfăptuirea marilor obiective ale prezentului cincinal. Tot în luna iulie, casa de cultură a contribuit la popularizarea şi dezbaterea documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 13 iulie 1973 şi la prezentarea, în toate întreprinderile, a temei „Înfăptuirea securităţii europene — deziderat major al contemporaneităţii, contribuţia României în această problemă“. Formaţiile de teatru ale casei de cultură, în limba română şi maghiară, pregătesc în aceste zile piesele de teatru „Papa Dolar“ de Gabor Andor în regia prof. Kiss Iosif şi îndrumarea instructorului metodist Géczi Ana şi „Grădina cu trandafiri“ de Andi Andrieş în regia conducătorului formaţiei Zeno Vlad. In plină acţiune de pregătire se află acum şi programul artistic ce va fi prezentat cu ocazia celei de a XXIX-a aniversări a zilei de 23 August, îşi dau concursul formaţii şi artişti amatori de la întreprinderile I.U.P.S., I.I.L. „Republica“, I.F.E.T., I.P.L., I.P.M. Sport, cooperativa meşteşugărească „Progresul“. In cadrul cluburilor din întreprinderi îşi pregătesc programul formaţii de dansuri, de fluieraşi, solişti, tarafuri, orchestra de mandoline şi fanfara I.P.L. Brigăzile artistice de agitaţie se pregătesc intens în vederea participării la trecerea în revistă la nivel de oraş ce va avea loc în ziua de 15 august. OLGA APOSTOL Activitatea estivală la Casa cultură din Redtin ... 30 iulie, ora 10. Consult lista cu abonaţii la telefoane din judeţul Mureş — respectiv municipiul Sighişoara. In dreptul numelui căutat — filele făcute ferfeniţă. Fiindcă tot sunt la oficiul central al P.T.T.R., mă adresez telefonistei: — Aveţi o singură carte de telefon cu abonaţii din judeţul Mureş? — Da. Vă interesează un număr din Sighişoara? S-au schimbat, acum sunt cu cinci cifre. Intrebaţi mai bine la 03. — Dar o să-mi restituie aparatul banii? — Sigur, cum să nu! Pusesem întrebarea fiindcă eram... Stan Păţitul, ştiam eu ce Ştiam cu telefoanele publice şi, în afară de aceasta, făcusem cu greu rost de cîteva fise. Formez 03 de la cabina nr. 2. Prima fisă... vira! Adică nici răspuns, nici fisă recuperată. A doua, la fel, a treia... După a treia m-am oprit și m-am dus pușcă la telefonistă. — Mi-a mîncat 3 fise și asta tocmai aici, la.. .sediul central ! ... Ce putea să-mi facă telefonista? Şi-am văzut în continuare — şi ce politicoasă era! — de treburile ei. ★ „23 iulie — 1 septembrie — tîrgul de vară, mari reduceri de preturi“. Peste tot afişele te întîmpină, scrise cu litere mari şi în culori surîzătoare. La magazinul de confecţii „Elegant“ din centrul Sighişoarei în vitrina din dreapta, printre alte piese vestimentare, o pereche de pantaloni bărbăteşti gri deschis în dungi, frumoşi — 218 lei. In vitrina din stînga — nu cred că aţ ghicit — aceiaşi pantaloni, acelaşi preţ! Dubluri de ţesături întîlneşti şi în vitrinele magazinului „Victoria“. Sărăcie de sortimente? Sau de fantezie? •Le ... ora 17. Café-bar, în centru. Comand 50 g coniac „Milcov“ şi o cafea mică. — Ajung banii? (Dădusem 10 lei). — Da, ajung, face 9 lei si 65 bani. ... Poftiţi restul de 35 de bani! — mă aşteptam, bineînţeles, să aud. Dar, deşi nu sunt tare de urechi, aşa ceva n-am auzit ! I. SUCIU îndurerata familie anunţă încetarea din viaţă a scumpei noastre soră şi rudă IACOB ELISABETA Inmormîntarea va avea loc la 2 august 1973, orele 17,00, în cimitirul Biserica de piatră. FAMILIA ÎNDOLIATA întreprinderea de industrie focală „Prodcompier TG.-MUREŞ, str. Gheorghe Doja nr. 177 angajează de urgenţă — LĂCĂTUŞI MECANICI — MACARAGIST POD RULANT — OPERATOR CHIMIST Informaţii la biroul personal „Serbări ale Mării" Pe litoral au început luni tradiţionalele „Serbări ale Mării“, aflate în acest an la cea de-a 4-a ediţie. Semnalul de început al serbărilor mării — care se vor desfăşura pe parcursul a şase zie (30 iulie — 5 august) — a fost dat luni seara de „Stăpînul apelor“ — zeul Neptun — care în fruntea carelor alegorice, a deschis marele carnaval al Tomisului. Serbările s-au deschis simultan şi în celelalte staţiuni. Din bogatul program al celor peste 160 de manifestări pe care organizatorii le-au pregătit pentru actuala ediţie menţionăm, pentru ineditul lor şi interesul deosebit pe care-l stîrnesc în rîndul turiştilor. Festivalul naţional de folclor. Festivalul şi concursul pionieresc „Scoica de aur“. Festivalul naţional pionieresc „Trompeta litoralului“, numeroase spectacole de varietăţi la care îşi dau concursul peste 1.000 de artişti amatori şi profesionişti. De un justificat interes, mai ales în rîndul vizitatoarelor, se bucură concursul „Miss Litoral“, ce se va desfăşura în mai multe etape. Iubitorilor automobilismului li se oferă posibilitatea de a asista, pe traseul Mamaia — Constanţa, Eforie — Mangalia şi retur, la un inedit raliu cu automobile de epocă, la care, probabil, vitezele maxime vor oscila între 15 şi 30 km pe oră. Din suita manifestărilor sportive trebuie reţinute, de asemenea, competiţiile sportive de fotbal, tenis, baschet, concursuri nautice, întreceri de călărie etc. Cereri în librării: FODOR O.: Tratat elementar de medicină internă 83.— Ici BENIUC M.: Un bătrîn către un tînăr cărturar 5.25 „ FAVEL DAN: Urcan Bătrînul 5.50 „ GIUGARIU M.: Iubiri rele 7.25 GAFIŢA V.: Munţii necunoscuţi 4.75 „ NASDEU B. P.: Duduca Mamuca 6.25 „ KAUABATA V.: Stol de păsări albe. Vuietul muntelui 5.— „ MUNTEANU G.: Hyperion vol. I Viaţa lui Eminescu 18,50 „ TULBURE V.: Hai încetul cu încetul, să învăţăm tot alfabetul 6.— „ VINTILA P.: 101 picături de cerneală 9,25 „ A. S. Loto-Pronosport organizează, în colaborare cu A.C.R., ediţia a Il-a a „RALIULUI CISTIGATORILOR DE AUTOTURISME LA LOTO-PRONOSPORT", în zilele de 18 şi 19 august a. c. La acest concurs pot participa conducătorii proprietari ai autoturismului cîştigat la sistemele LOTO-PRONOSPORT cit şi alţi posesori de autoturisme înscrise în circulaţie. Amănunte la sucursala judeţeană Loto-Pronosport şi la filialele A.C.R Ageadă CINEMA MIERCURI, 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Ultimul cartuş. Progresul! Homolka şi portofelul. Select: Eu sunt Jerom. Tineretului: Vagabondul (ambele serii). Unirea: Drum in penumbră. SIGHIŞOARA — Lumina: Maria Stuart. Tîrnava: Moartea regelui negru. REGHIN — Patria: Alfred cel Mare. Victoria: Bărbaţi cumsecade. TÎRNAVENI — Melodia: Frumos, onest, emigrat in Australia. LUDUŞ — Flacăra: Adio, arme (ambele serii). SOVATA — Doina: Fluturii sînt liberi. SÎNGEORGIU DE PĂDURE —Popular: Anonimul Venetian. FÎNTÎNELE — Patria: Erupţia. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Povestea prostiei mele. SARUMAȘU — Popular: O afacere. IERNUT — Lumina: Catifeaua neagră. TELEVIZIUNE 9,00 — Curs de limbă engleză. 9,30 — De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi. 10,00 — Telex: 10,10 — In frunte comunistii. 10,35 — Film serial. Marea iubire a lui Balzac 11,25 — Moment folcloric cu Ştefania Stere; 11,35 — La ordinea zilei. Azi, judeţul Iaşi; 11,50 — Revista literar-artistică TV; 12,40 — Pe-un picior de plai; 13,00 — Telejurnal; 15,30 — Matineu de vacanţă; 17,30 — Curs de limbă germană; 18,00 — Telex; 18,05 — Tragerea Pronoexpres; 18,10 — întrebări şi răspunsuri; 18,30 — Imagini din Elveţia; 18,40 — Atenţie la... neatenţie! Jurnal de protecţie a muncii; 19,00 — Timp şi anotimp în agricultură; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor; 20,00 — Cîntecul săptămînii; 20,05 — Petroliştii din Vîlcele; 20,25 — Telecinemateca. Ciclul John Ford. „Tot oraşul vorbeşte“; 22,00 — 24 de ore; 22,40 — Stadion. Emisiune de reportaje, anchete, opinii din lumea sportului. RADIO TG.-MUREŞ JOI, 2 AUGUST In limba română: 6,30—7. Pentru progresul zootehniei. Muzică populară. 16,30—18. Cronica actualității. Pagini din opere. Orizont economic. Muzică ușoară. Lecturi literare. Mica publicitate Caut persoană serioasă pentru îngrijire copil mic. Informaţii la telefon: 3.84.45. (1.760)