Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)

1973-09-01 / nr. 206

ESUft BD3E 006AN AL COMITETULUI JUDIŢEAAV MUREŞ AL PC fi. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 206 (4.801) Sânbătă, 1 septembrie 19TS 4 pagini, 30 de bani Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Cuba Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte persoane o­­ficiale române au fost oaspeţii ora­şului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în ex­tremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cu­baneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt înso­ţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revo­luţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cu­baneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Al­­meida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această pro­vincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum şi de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu dra­pele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă. „Pro­vincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“ Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare alinia­tă pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aero­portului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru priete­nia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cuba­neze,­iau loc în maşini deschise, în­­dreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, pu­ternic centru economic. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii re­voluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „aposto­lul revoluţiei“, căzut eroic pe cîm­­pul de luptă în 1895, în timpul răz­boiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este o­­raşul unde, intr-o dimineaţă de iu­lie, cu două decenii în urmă, răpăi­tul sec al mitralierelor anunţa lu­mii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaura­rea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a o­­raşului —, adevărat simbol al asu­­­­pririi şi violenţei, era socotită ce­tatea inexpugnabilă a zbirilor re­gimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite uni­tăţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 i­u­­lie 1953, un grup de tineri şi înflă­căraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau par­te, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri par­ticipanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această ac­ţiune eroică a demonstrat că regi­mul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau ex­ponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insu­recţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la dobo­­rîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe: „Cazarmă transforma­tă în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat com­plexul şcolar „26 iulie“, unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu a­­celaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros sa­lut de bun venit oaspeţilor, în nu­mele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul so­cialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului e­­roic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de cu­­rajoşi tineri conduşi de iubitul nos­tru conducător, comandantul Fidel Castro , pionierii din Cuba de as­tăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a ob­ţine succese şi mai mari, asigurînd înaintarea noastră pe calea socialis­mului. Transmiteţi un salut căldu­­roS /p'on*er'l°r din ţara dumnea­voastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se î­­prooie un grup de pionieri, prinzîn­­d­u-le de gît eşarfele de culoare alb si albastru, semnul distinctiv al pio­nierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care evocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc ex­plicaţii amănunţite asupra diferite­lor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva colonialiştilor spanioli şi terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transfor­mat, pentru prima dată, Cuba în­­tr-un stat cu adevărat liber, ai că­rui cetăţeni, deveniţi stăpîni pe pro­priile destine, duc astăzi o viaţă demnă. Oaspeţii stăruiesc mai mult în sala în care sunt expuse docu­mentele privind procesul înscenat de regimul lui Batista tînărului re­voluţionar Fidel Castro. Pe mari pa­nouri sunt reproduse citate din în­flăcărării, rechizitoriu adresat de Fidel Castro de pe banca acuzării, unde se afla­ împotriva regimului de asuprire. ..Istoria mă va absolvi“ —­ spunea atunci Fidel Castro — și, într-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, si nu­ putea să nu fie decît de partea revoluţiei. Intr-o altă sală sunt expuse foto­grafii înfătişînd momente repre­zentative ale solidarităţii popoare­lor din ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii, cu poporul cubanez. La loc de cinste, un mare panou în­fătişînd o scenă din timpul vizitei făcute anul trecut în ţara noastră de Fidel Castro, vizită care, ca si cea actuală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Cuba, a înscris pagini de mare însemnătate in cronica le­găturilor de strînsă prietenie si so­lidaritate militantă româno-cubane­­ze In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu si tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să semneze în cartea de onoare a muzeului. „Am vizitat cu mult interes muzeul care redă lupta eroică pentru liber­tate şi independenţă, pentru dezvol­tarea economică şi socială, pentru progres economic şi­­social, desfăşu­rată de-a lungul unei îndel­ungi pe­rioade de poporul cubanez. De ase­menea, muzeul redă în mod minu­nat lupta revoluţionară, sub­ condu­cerea tovarăşului Fidel Castro, vic­toria revoluţiei şi edificarea cu suc­ces a societăţii socialiste. Felicităm în mod călduros pe organizatorii a­­cestui muzeu“. Apoi, coloana oficială de maşini se îndreaptă spre ferma Siboney, o altă mărturie nepieritoare a luptei revoluţionare a celor mai buni fii ai poporului Cubei. In acest loc, a­­flat la 20 de km de Santiago de Cuba, Fidel Castro şi tovarăşii săi de luptă au pregătit asaltul Monca­dei. Drumul de la Santiago de Cuba pînă la ferma Siboney este străjuit de 26 de monumente ridicate în cinstea celor 48 de martiri care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea patriei lor în timpul asaltului Mon­cadei. La Siboney a fost, de asemenea, amenajat un muzeu în care sunt ex­puse mărturii emoţionante ale epo­­peei Moncadei: armele folosite de revoluţionari, pe care aceştia le as­­cunseseră într-un paţ adînc, şopro­nul în care au fost camuflate cu grijă maşinile folosite de grupul re­voluţionar. „Am vizitat cu viu interes ferma Siboney, locul de unde revoluţiona­rii cubanezi — conduşi de Fidel Castro, Abel Santamaria şi Raul Castro — au plecat, la 26 iulie 1953, pentru a întreprinde temera­rul asalt al Moncadei, act care a înscris o pagină de aur în istoria Cubei: începutul insurecţiei naţio­nale. Aducem omagiul nostru eroi­lor Moncadei, martirilor revoluţiei cubaneze, ale căror idealuri au prins astăzi viaţă şi care sunt încon­juraţi de glorie“. Sunt cuvintele sub care îşi înscriu semnăturile în car­tea de onoare a muzeului tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In încheierea vizitei, aici, o altă scenă încărcată de emoţie: un bă­­trîn şi o bătrînă, care locuiesc în preajma fermei şi care au fost mar­torii evenimentelor de acum 2 de­cenii, se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Cas­tro, exprimîndu-şi dorinţa să strîngă mîna oaspeţilor care aduc din în­depărtata Românie mesajul de prie­tenie al poporului nostru. La reşedinţa rezervată oaspeţilor, în Santiago de Cuba, conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba a oferit un prînz în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat Fidel Castro, Juan Almeida, Armando Hart, Carlos Ra­fael Rodriguez, Pedro Miret, Vilma Espin, Haydee Santamaria, alte o­­ficialităţi cubaneze. Au luat parte tovarăşii Ion Păţan, Ştefan Andrei, Bujor Almasán, al­te persoane oficiale române. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvol­tarea relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, în sănătatea ce­lor prezen-­ţi. Dejunul s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu si Elena Ceauşescu au vizitat fabrica de ciment „Jose Merceron", unde funcţionează şi o linie de producţie de fabricaţie ro­mânească. ★ Vineri după-amiază, la fabrica de ciment „Jose Merceron“ din Santia­go de Cuba, a avut loc un miting al prieteniei româno-cubaneze, la care au participat aproximativ 50.000 de oameni ai muncii, de la această întreprindere şi de la alte unităţi industriale şi instituţii din localitate. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. Mitingul s-a desfăşurat într-o at­mosferă de entuziasm, în spiritul prieteniei frăţeşti ce uneşte cele două ţări și popoare. Reportajul a fost realizat de: R. CAPLESCU MIRCEA MOARCAȘ RADU PASCAL 1 septembrie constituie pentru co­lectivul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Mureş Re­ghin o zi cu semnificaţie deosebită, ea marcînd începutul unor activităţi intense de pregătire a celor mai op­time condiţii de exploatare a lem­nului şi de realizare a planului pe anul 1974. Colectivul întreprinderii noastre se găseşte în prezent total angajat atît în realizarea exemplară a sar­cinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă pe anul 1973, cît şi pentru pregătirea condiţiilor optime de realizare a planului­­ pe 1974, conştient fiind că numai în acest mod va putea răspunde cu cinste chemării partidului de reali­zare a planului cincinal înainte de termen. Pregătirile intense pentru­ noul an forestier se desfăşoară sub imboldul preţioaselor indicaţii de moderniza­re a exploatărilor forestiere date de secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceaușescu, în anu 1972, cu ocazia vizitei făcute în ex­ploatările forestiere de Pe valea Gurghiului. Modernizarea exploatărilor fores­tiere, atît sub aspectul aplicării u­­nor tehnologii moderne, cît și sub cel al creșterii gradului de mecani­zare a principalelor operaţii, mari consumatoare de forţă de muncă, constituie un imperativ al zilelor noastre deoarece are ca obiectiv creşterea eficienţei întregii activi­tăţi economice exprimată prin: va­lorificarea superioară a masei lenti­noase; creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi în final creşterea renta­bilităţii întreprinderii. Avînd stabilite precis obiectivele de atins, colectivul I.F.E.T. Mureş— Reghin desfăşoară o intensă activi­tate pe multiple planuri în vederea asigurării unor stocuri de materiale lemnoase în faze superioare necesa­re în perioada de iarnă, precum si pentru asigurarea unor condiţii op­time de muncă şi viaţă muncitorilor forestieri. In domeniul creşterii capacităţii de transport a materialului lemnos, precum si al reducerii distanţelor de colectare a lemnului, preocupa­rea noastră este ca pentru parche­tele din anul 1974 să se construiască încă din acest an peste 50 km dru­muri forestiere auto în peste 20 par­chete. Pînă în prezent s-au pus în funcţiune peste 25 km, iar la cele­lalte obiective stadiul lucrărilor este avansat. Creşterea gradului de mecanizare a principalelor operaţii din exploa­tări constituie una din preocupările de bază ale personalului tehnic din întreprindere, fapt ce a determinat şi stabilirea unor măsuri corespun­zătoare. Astfel, în parchetele anului 1974 încă de acum se vor monta 14 funiculare pasagere de diverse ti­puri, din care 8 funiculare au fost deja puse în funcţiune. Ele vor înlo­cui în bună parte atelajele particu­lare la scosul şi apropiatul lemnului din pădure. In plină desfăşurare se află si ac­ţiunea de construcţie a peste 20 km drumuri de scos­ apropiat pentru tractoare, instalaţii de mare eficien­ţă in exploatările forestiere. Pentru realizarea acestor obiective folosim din plin creditele de mică mecani­zare. Paralel cu acţiunea de dotare a parchetelor cu instalaţiile si utilaje­­le necesare, se desfăşoară într-un ritm susţinut acţiunea de verificare a masei lemnoase predate spre ex­ploatare, precum şi acţiunea de în­tocmire a proiectelor de execuţie a lucrărilor de exploatare. Din cele 246 parchete pentru anul 1974, s-am întocmit proiectele pentru 85, asigu­­rîndu-se astfel cu proiecte de exe­cuţie lucrările de exploatare pentru toate parchetele în care încep ex­ploatările la 1 septembrie. In acţiunea de pregătire a par­chetelor pentru exploatare, o deose­bită importantă acordăm lucrărilor de tehnica securităţii muncii, fapt pentru care s-au constituit comisii speciale de verificare a parchetelor şi de autorizare a lor pentru ex­ploatare, comisii care deja sunt în plină activitate. Pentru asigurarea condiţiilor op­time de cazare a muncitorilor fores­tieri, pe lingă cabanele existente sunt în curs de execuţie încă un număr de 6 case forestiere cu o capacitate de cazare de peste 200 locuri, din care două la U.F.E.T. Sovata, două la sectorul de exploatare Lăpuşna, una la sectorul de exploatare Bis­tra-Mureşului şi una la sectorul de exploatare Lunca-Bradului. In domeniul organizării producției, preocuparea organului de conducere colectivă al întreprinderii este de a extinde tehnologiile moderne de ex­ploatare experimentate pentru pri­ma dată în cadrul acestei întreprin­deri. Cunoscîndu-se deja avantajele multiple ale aplicării tehnologiilor de exploatare a lemnului cu corona­ment şi a celui în trunchiuri şi ca­targe cu sortarea pe platforme de preindustrializare şi expediţii cores­punzător amenajate, masa lemnoasă exploatată prin astfel de tehnologii va creşte în 1974 la 34 la sută — faţă de 12 la sută cît se realizează în anul 1973. In domeniul organizării muncii, preocuparea întregului colectiv este de a ridica nivelul de organizare a locurilor de muncă prin concentra­rea lucrărilor de exploatare, exe­cuţia în flux a operaţiilor din pro­cesul tehnologic etc. în acest sens s-au făcut eşalonări corespunzătoa­re a parchetelor la exploatare, ce stau la baza autorizării lor. Organizarea muncii în brigăzi cu plata în acord global pe bază de contract-angajament constituie în exploatările forestiere o necesitate determinată de condiţiile specifice acestei activităţi- Dacă ţinem seama şi de faptul că în cadrul întreprin­derii noastre există o experienţă de peste 10 ani în acest sistem de or­ganizare a muncii, se poate trage concluzia că sunt create toate condi­ţiile ca sarcina stabilită pentru anul 1974 — de a lucra în această formă de organizare 70 la sută din numă­rul formaţiilor de muncă — să poa­tă fi realizată. ing DUMITRU ARGINT director comercial I.F.E.T. Mureş—Reghin asigurăm premize­le îndeplinirii cincinalului înainte de termen PPDLETAri­ DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! di mi­tri la o aniversare Există în viaţa noastră cea de toate zilele unele momente pe care le trăim cu emoţie, eveni­mente pe care le cinstim şi cu ocazia cărora oamenii direct in­teresaţi îşi formează planuri, gîn­­duri de viitor, pentru că aşa ne-am obişnuit de ani de zile. Un astfel de eveniment s-a pe­trecut la Tg.-Mureş, şi el are a­­dânci semnificaţii pentru oameni, pentru România socialistă. Este vorba de cei care lucrează în cea mai mare „uzină“ a jude­ţului nostru, o uzină un aer li­ber care se întinde cît judeţul şi dincolo de fruntariile lui, de oamenii care scormonesc pămân­­tul, îi sfredelesc în măruntaie pentru a da economiei naţionale, ţării, acea bogăţie care de peste şase decenii o cunoaştem sub nu­mele de gaz-metan. Răsfoind documente de arhivă care, studiate şi comentate, ne dau una din filele istoriei Tran­silvaniei şi a României, consta­tăm că gazul­ metan — această mare bogăţie a noastră — a fost ION SIMA (Continuare în pag. a 3-a! elerior­a Inuflicipal Tirgu-Mare. Recenta plenară a Comitetului ju­deţean de partid a adoptat şi anali­zat la un punct din ordinea de zi stadiul înfăptuirii prevederilor pro­gramului judeţean de dezvoltare a zootehniei şi măsurile ce se impun luate în vederea realizării sarcinilor de plan pe acest an la toţi indica­torii. Informarea prezentată, discuţiile purtate, cît şi concluziile plenarei au scos în evidenţă că sectorul zoo­tehnic al judeţului merge pe un drum ascendent, conform programu­lui întocmit. Şi în acest an s-a con­tinuat acţiunea de concentrare, spe­cializare şi intensivizare a produc­ţiei animaliere, în vederea îndepli­nirii integrale a sarcinilor de plan şi a livrărilor de lapte, carne, ouă şi lînă la fondul centralizat al sta­tului. La asociaţiile intercooperatiste existente s-au mai adăugat în acest an încă 4­­la Saschiz, Bălăuşeri, Pă­­net si Bahnea), astfel că numărul acestor unităţi cu profil zootehnic a ajuns în prezent la 23. In conformi­tate cu sarcinile stabilite de confe­rinţa judeteană de partid si cele din şedinţele anterioare cu activul din agricultură, s-a trecut la organiza­rea unor ferme şi brigăzi speciali­zate în creşterea viţelelor de repro­ducţie — baza viitoarelor ferme de vaci cu un potenţial de producţie ridicat. Pînă acum s-au înfiinţat 3 asemenea ferme — la C.A.P. Band, Voivodeni şi Crăeşti-Adamuş — şi acţiunea este în plină desfăşurare, în perioada celor 7 luni care au tre­cut din acest an, efectivele de ani­male , baza materială a realizării planului în zootehnie, au înregistrat creşteri numerice în toate sectoarele şi la toate speciile, faţă de începu­tul anului. La nivel de judeţ această creştere se cifrează la 6.097 capete bovine, 9.521 porcine şi 35.222 ovine. Rezultate mai bune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au înre­gistrat şi la producţia de lapte şi din lucrările plenarei Comitetului judeţean de partid carne, precum şi în ceea ce priveşte livrările la fondul centralizat al sta­tului. La producţia de lapte, de pil­dă, pe primele 7 luni ale anului s-a realizat pe vacă furajată cu aproape 60­­ lapte mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, într-o serie de unităţi cum sunt Complexul in­­tercooperatist Ghindari, C.A.P. Cuci, Gorneşti şi altele, s-au realizat în 7 luni producţii medii pe vacă fura­jată cuprinse între 1.600—2.000­­ lapte. Unele rezultate s-au obţinut şi în ceea ce priveşte reproducţia la vaci. Planul de monte la această categorie s-a realizat pe 7 luni în proporţie de 105,6 la sută, iar nu­mărul de viţei obţinuţi pe aceeaşi perioadă reprezintă 100,9 la sută fa­ţă de prevederi. Pe lîngă rezultatele bune obţinute în multe unităţi, în plenară s-a a­­preciat că mai sînt rămîneri în ur­mă la realizarea unor indicatori, precum şi un ritm nesatisfăcător al îndeplinirii sarcinilor prevăzute pentru această perioadă în cîteva I.A.S. şi C.A.P., ceea ce a influenţat negativ si realizările la nivel de ju­deţ. In legătură cu rolul stimulativ pentru dezvoltarea zootehniei al ho­­tărîrii din iulie a. c. privind modi­ficarea preturilor de contractare la animale si produse animaliere, tova­răşul Nicolae Ceauşescu menţiona în cuvîntarea rostită că acordarea a­­cestor sporuri la contractare şi achi­ziţii de animale nu rezolvă de la sine problema dezvoltării în ritm rapid a zootehniei. Crearea unor condiţii materiale impune în ace­laşi timp luarea măsurilor cores­punzătoare pentru înlăturarea ne­ajunsurilor existente în acest do­meniu. In lumina acestei indicaţii, ple­nara, analizînd stadiul realizărilor de pînă acum, a stabilit măsuri pen­tru realizarea efectivelor planificate şi a sarcinilor de livrare la fondul centralizat al statului. In plenară s-a subliniat sarcina realizării efec­tivelor în fiecare unitate, mai ales la animalele matcă, unde faţă de prevederile acestui an mai există o restanţă de 9.544 vaci şi juninci. Cu cele mai mari rămîneri în urmă fa­ţă de plan se situează în special asociaţiile intercooperatiste din Ghindari, Găieşti, Saschiz, C.A.P. Band, Breaza, Cozma, Iclănzel şi al­tele. Faţă de această situaţie s-a stabilit ca în fiecare unitate să se analizeze situaţia realizării efecti­velor şi acolo unde se constată că nu se va putea atinge cifra plani­ficată din prăsilă proprie să se trea­că neîntîrziat la cumpărări de ani­male. Intrucît realizarea efectivelor matcă (alături de livrarea, fată de anul trecut, cu 150­­ lapte marfă mai mult pe cap de vacă furajată) constituie si una din condiţiile de a beneficia în plus de cei 50 bani la litrul de lapte livrat, se impune ca în fiecare unitate să se realizeze integral planul la această categorie. Pentru a beneficia de sporul de preţ (care numai în sectorul cooperatist se ridică la circa 21 milioane lei pe judeţ), trebuie luate măsuri pentru sporirea producţiei de lapte în ge­neral şi recuperarea restanţelor la producţia marfă, mai ales în unită­ţile rămase în urmă. In acest scop s-a indicat furajarea la discreţie a vacilor de lapte cu furaje verzi (care se găsesc din abundenţă pe cîmp) si introducerea vilavitului în hrana viţeilor la toate fermele şi unităţile. In plenară s-a atras aten­ţia preşedinţilor, inginerilor şefi, şefilor de fermă, tuturor lucrătorilor din zootehnie că se fac răspunzători în cazul unor pierderi economice cauzate de neîndeplinirea condiţiilor pentru primirea sporului de preţ la lapte. Intrucît nu este prea tîrziu, este necesar să se analizeze cu simţ (Continuare în pag. a 2-a) Pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen Programul de dezvoltare a zootehniei judeţului trebuie realizat şi depăşit la toţi indicatorii, in mod ritmic, pe fiecare etapă în secţia apretură umedă a întreprinderii de stofe din Sighişoara TINERI URGII TREPTELE MĂIESTRIEI Au învăţat meseria aici, la mo­derna fabrică de maşini de cal­culat. Frumuseţea i-au descope­rit-o în precizia micronilor şi as­tăzi, mînuind cu pricepere ma­şini de găurit sau de rectificat cu coordonate sunt lăudaţi pentru calitatea ireproşabilă a pieselor executate. Trecînd pragul întreprinderii au fost întîmpinaţi cu căldură şi, cu o adevărată grijă părintească, ajutaţi ca pas cu pas să escala­deze vîrful de unde privesc cu sufletul prin urcuşul piramidei — aceea a împlinirii ca om şi cetăţean pe deplin folositor so­cietăţii şi patriei. In cel mai bine de patru ani numai, de cînd produce, fabrica de maşini de calculat s-a dovedit şcoala în care sute de tineri s-au calificat în cele mai diverse me­serii: strungari, frezori, lăcătuşi, presatori, lăcătuşi-matriţeri, lăcă­tuşi montatori în bandă. Din rîn­­dul acestora, aproape jumătate sînt tinere fete. Şi media de vîr­stă pentru acest colectiv mare de lucrători este eloc­ventă: 23 de ani ! Este firesc să existe o puternică organizaţie U.T.C. care, îndrumată de orga­nizaţia de partid, canalizează gîndurile şi energia tinerilor spre o muncă eficientă și, cunoscîn­­du-le îndeaproape preocupările, îi ajută să urmeze mereu drumul cinstei și al omeniei, în orice îm­prejurare. Că este așa ne-o dovedesc fap­tele. Pentru a le afla, ne-am ales ca interlocutori pe Petru Borca, secretarul comitetului de partid, Gheorghe Boier, secretarul comi­tetului U.T.C. şi maistrul Gheor­ghe Zaharia — unul din oamenii vechi, cu înaltă calificare, care cunoaşte bine problemele tine­rilor. ...— Cu tinerii noştri ne mîn­­drim. Reuşesc să-şi însuşească I. SUCTU (Continuare în pag. a 2-a)

Next