Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)
1973-09-01 / nr. 206
ESUft BD3E 006AN AL COMITETULUI JUDIŢEAAV MUREŞ AL PC fi. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 206 (4.801) Sânbătă, 1 septembrie 19TS 4 pagini, 30 de bani Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Cuba Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum şi de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă. „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“ Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze,iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, intr-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului —, adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe: „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“, unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor, în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro , pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari, asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduroS /p'on*er'l°r din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se îprooie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb si albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care evocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc explicaţii amănunţite asupra diferitelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva colonialiştilor spanioli şi terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba într-un stat cu adevărat liber, ai cărui cetăţeni, deveniţi stăpîni pe propriile destine, duc astăzi o viaţă demnă. Oaspeţii stăruiesc mai mult în sala în care sunt expuse documentele privind procesul înscenat de regimul lui Batista tînărului revoluţionar Fidel Castro. Pe mari panouri sunt reproduse citate din înflăcărării, rechizitoriu adresat de Fidel Castro de pe banca acuzării, unde se afla împotriva regimului de asuprire. ..Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro — și, într-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, si nu putea să nu fie decît de partea revoluţiei. Intr-o altă sală sunt expuse fotografii înfătişînd momente reprezentative ale solidarităţii popoarelor din ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii, cu poporul cubanez. La loc de cinste, un mare panou înfătişînd o scenă din timpul vizitei făcute anul trecut în ţara noastră de Fidel Castro, vizită care, ca si cea actuală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Cuba, a înscris pagini de mare însemnătate in cronica legăturilor de strînsă prietenie si solidaritate militantă româno-cubaneze In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu si tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să semneze în cartea de onoare a muzeului. „Am vizitat cu mult interes muzeul care redă lupta eroică pentru libertate şi independenţă, pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru progres economic şisocial, desfăşurată de-a lungul unei îndelungi perioade de poporul cubanez. De asemenea, muzeul redă în mod minunat lupta revoluţionară, sub conducerea tovarăşului Fidel Castro, victoria revoluţiei şi edificarea cu succes a societăţii socialiste. Felicităm în mod călduros pe organizatorii acestui muzeu“. Apoi, coloana oficială de maşini se îndreaptă spre ferma Siboney, o altă mărturie nepieritoare a luptei revoluţionare a celor mai buni fii ai poporului Cubei. In acest loc, aflat la 20 de km de Santiago de Cuba, Fidel Castro şi tovarăşii săi de luptă au pregătit asaltul Moncadei. Drumul de la Santiago de Cuba pînă la ferma Siboney este străjuit de 26 de monumente ridicate în cinstea celor 48 de martiri care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea patriei lor în timpul asaltului Moncadei. La Siboney a fost, de asemenea, amenajat un muzeu în care sunt expuse mărturii emoţionante ale epopeei Moncadei: armele folosite de revoluţionari, pe care aceştia le ascunseseră într-un paţ adînc, şopronul în care au fost camuflate cu grijă maşinile folosite de grupul revoluţionar. „Am vizitat cu viu interes ferma Siboney, locul de unde revoluţionarii cubanezi — conduşi de Fidel Castro, Abel Santamaria şi Raul Castro — au plecat, la 26 iulie 1953, pentru a întreprinde temerarul asalt al Moncadei, act care a înscris o pagină de aur în istoria Cubei: începutul insurecţiei naţionale. Aducem omagiul nostru eroilor Moncadei, martirilor revoluţiei cubaneze, ale căror idealuri au prins astăzi viaţă şi care sunt înconjuraţi de glorie“. Sunt cuvintele sub care îşi înscriu semnăturile în cartea de onoare a muzeului tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In încheierea vizitei, aici, o altă scenă încărcată de emoţie: un bătrîn şi o bătrînă, care locuiesc în preajma fermei şi care au fost martorii evenimentelor de acum 2 decenii, se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro, exprimîndu-şi dorinţa să strîngă mîna oaspeţilor care aduc din îndepărtata Românie mesajul de prietenie al poporului nostru. La reşedinţa rezervată oaspeţilor, în Santiago de Cuba, conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba a oferit un prînz în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat Fidel Castro, Juan Almeida, Armando Hart, Carlos Rafael Rodriguez, Pedro Miret, Vilma Espin, Haydee Santamaria, alte oficialităţi cubaneze. Au luat parte tovarăşii Ion Păţan, Ştefan Andrei, Bujor Almasán, alte persoane oficiale române. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, în sănătatea celor prezen-ţi. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu si Elena Ceauşescu au vizitat fabrica de ciment „Jose Merceron", unde funcţionează şi o linie de producţie de fabricaţie românească. ★ Vineri după-amiază, la fabrica de ciment „Jose Merceron“ din Santiago de Cuba, a avut loc un miting al prieteniei româno-cubaneze, la care au participat aproximativ 50.000 de oameni ai muncii, de la această întreprindere şi de la alte unităţi industriale şi instituţii din localitate. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă de entuziasm, în spiritul prieteniei frăţeşti ce uneşte cele două ţări și popoare. Reportajul a fost realizat de: R. CAPLESCU MIRCEA MOARCAȘ RADU PASCAL 1 septembrie constituie pentru colectivul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Mureş Reghin o zi cu semnificaţie deosebită, ea marcînd începutul unor activităţi intense de pregătire a celor mai optime condiţii de exploatare a lemnului şi de realizare a planului pe anul 1974. Colectivul întreprinderii noastre se găseşte în prezent total angajat atît în realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă pe anul 1973, cît şi pentru pregătirea condiţiilor optime de realizare a planului pe 1974, conştient fiind că numai în acest mod va putea răspunde cu cinste chemării partidului de realizare a planului cincinal înainte de termen. Pregătirile intense pentru noul an forestier se desfăşoară sub imboldul preţioaselor indicaţii de modernizare a exploatărilor forestiere date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceaușescu, în anu 1972, cu ocazia vizitei făcute în exploatările forestiere de Pe valea Gurghiului. Modernizarea exploatărilor forestiere, atît sub aspectul aplicării unor tehnologii moderne, cît și sub cel al creșterii gradului de mecanizare a principalelor operaţii, mari consumatoare de forţă de muncă, constituie un imperativ al zilelor noastre deoarece are ca obiectiv creşterea eficienţei întregii activităţi economice exprimată prin: valorificarea superioară a masei lentinoase; creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi în final creşterea rentabilităţii întreprinderii. Avînd stabilite precis obiectivele de atins, colectivul I.F.E.T. Mureş— Reghin desfăşoară o intensă activitate pe multiple planuri în vederea asigurării unor stocuri de materiale lemnoase în faze superioare necesare în perioada de iarnă, precum si pentru asigurarea unor condiţii optime de muncă şi viaţă muncitorilor forestieri. In domeniul creşterii capacităţii de transport a materialului lemnos, precum si al reducerii distanţelor de colectare a lemnului, preocuparea noastră este ca pentru parchetele din anul 1974 să se construiască încă din acest an peste 50 km drumuri forestiere auto în peste 20 parchete. Pînă în prezent s-au pus în funcţiune peste 25 km, iar la celelalte obiective stadiul lucrărilor este avansat. Creşterea gradului de mecanizare a principalelor operaţii din exploatări constituie una din preocupările de bază ale personalului tehnic din întreprindere, fapt ce a determinat şi stabilirea unor măsuri corespunzătoare. Astfel, în parchetele anului 1974 încă de acum se vor monta 14 funiculare pasagere de diverse tipuri, din care 8 funiculare au fost deja puse în funcţiune. Ele vor înlocui în bună parte atelajele particulare la scosul şi apropiatul lemnului din pădure. In plină desfăşurare se află si acţiunea de construcţie a peste 20 km drumuri de scos apropiat pentru tractoare, instalaţii de mare eficienţă in exploatările forestiere. Pentru realizarea acestor obiective folosim din plin creditele de mică mecanizare. Paralel cu acţiunea de dotare a parchetelor cu instalaţiile si utilajele necesare, se desfăşoară într-un ritm susţinut acţiunea de verificare a masei lemnoase predate spre exploatare, precum şi acţiunea de întocmire a proiectelor de execuţie a lucrărilor de exploatare. Din cele 246 parchete pentru anul 1974, s-am întocmit proiectele pentru 85, asigurîndu-se astfel cu proiecte de execuţie lucrările de exploatare pentru toate parchetele în care încep exploatările la 1 septembrie. In acţiunea de pregătire a parchetelor pentru exploatare, o deosebită importantă acordăm lucrărilor de tehnica securităţii muncii, fapt pentru care s-au constituit comisii speciale de verificare a parchetelor şi de autorizare a lor pentru exploatare, comisii care deja sunt în plină activitate. Pentru asigurarea condiţiilor optime de cazare a muncitorilor forestieri, pe lingă cabanele existente sunt în curs de execuţie încă un număr de 6 case forestiere cu o capacitate de cazare de peste 200 locuri, din care două la U.F.E.T. Sovata, două la sectorul de exploatare Lăpuşna, una la sectorul de exploatare Bistra-Mureşului şi una la sectorul de exploatare Lunca-Bradului. In domeniul organizării producției, preocuparea organului de conducere colectivă al întreprinderii este de a extinde tehnologiile moderne de exploatare experimentate pentru prima dată în cadrul acestei întreprinderi. Cunoscîndu-se deja avantajele multiple ale aplicării tehnologiilor de exploatare a lemnului cu coronament şi a celui în trunchiuri şi catarge cu sortarea pe platforme de preindustrializare şi expediţii corespunzător amenajate, masa lemnoasă exploatată prin astfel de tehnologii va creşte în 1974 la 34 la sută — faţă de 12 la sută cît se realizează în anul 1973. In domeniul organizării muncii, preocuparea întregului colectiv este de a ridica nivelul de organizare a locurilor de muncă prin concentrarea lucrărilor de exploatare, execuţia în flux a operaţiilor din procesul tehnologic etc. în acest sens s-au făcut eşalonări corespunzătoare a parchetelor la exploatare, ce stau la baza autorizării lor. Organizarea muncii în brigăzi cu plata în acord global pe bază de contract-angajament constituie în exploatările forestiere o necesitate determinată de condiţiile specifice acestei activităţi- Dacă ţinem seama şi de faptul că în cadrul întreprinderii noastre există o experienţă de peste 10 ani în acest sistem de organizare a muncii, se poate trage concluzia că sunt create toate condiţiile ca sarcina stabilită pentru anul 1974 — de a lucra în această formă de organizare 70 la sută din numărul formaţiilor de muncă — să poată fi realizată. ing DUMITRU ARGINT director comercial I.F.E.T. Mureş—Reghin asigurăm premizele îndeplinirii cincinalului înainte de termen PPDLETAri DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! di mitri la o aniversare Există în viaţa noastră cea de toate zilele unele momente pe care le trăim cu emoţie, evenimente pe care le cinstim şi cu ocazia cărora oamenii direct interesaţi îşi formează planuri, gînduri de viitor, pentru că aşa ne-am obişnuit de ani de zile. Un astfel de eveniment s-a petrecut la Tg.-Mureş, şi el are adânci semnificaţii pentru oameni, pentru România socialistă. Este vorba de cei care lucrează în cea mai mare „uzină“ a judeţului nostru, o uzină un aer liber care se întinde cît judeţul şi dincolo de fruntariile lui, de oamenii care scormonesc pământul, îi sfredelesc în măruntaie pentru a da economiei naţionale, ţării, acea bogăţie care de peste şase decenii o cunoaştem sub numele de gaz-metan. Răsfoind documente de arhivă care, studiate şi comentate, ne dau una din filele istoriei Transilvaniei şi a României, constatăm că gazul metan — această mare bogăţie a noastră — a fost ION SIMA (Continuare în pag. a 3-a! eleriora Inuflicipal Tirgu-Mare. Recenta plenară a Comitetului judeţean de partid a adoptat şi analizat la un punct din ordinea de zi stadiul înfăptuirii prevederilor programului judeţean de dezvoltare a zootehniei şi măsurile ce se impun luate în vederea realizării sarcinilor de plan pe acest an la toţi indicatorii. Informarea prezentată, discuţiile purtate, cît şi concluziile plenarei au scos în evidenţă că sectorul zootehnic al judeţului merge pe un drum ascendent, conform programului întocmit. Şi în acest an s-a continuat acţiunea de concentrare, specializare şi intensivizare a producţiei animaliere, în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan şi a livrărilor de lapte, carne, ouă şi lînă la fondul centralizat al statului. La asociaţiile intercooperatiste existente s-au mai adăugat în acest an încă 4la Saschiz, Bălăuşeri, Pănet si Bahnea), astfel că numărul acestor unităţi cu profil zootehnic a ajuns în prezent la 23. In conformitate cu sarcinile stabilite de conferinţa judeteană de partid si cele din şedinţele anterioare cu activul din agricultură, s-a trecut la organizarea unor ferme şi brigăzi specializate în creşterea viţelelor de reproducţie — baza viitoarelor ferme de vaci cu un potenţial de producţie ridicat. Pînă acum s-au înfiinţat 3 asemenea ferme — la C.A.P. Band, Voivodeni şi Crăeşti-Adamuş — şi acţiunea este în plină desfăşurare, în perioada celor 7 luni care au trecut din acest an, efectivele de animale , baza materială a realizării planului în zootehnie, au înregistrat creşteri numerice în toate sectoarele şi la toate speciile, faţă de începutul anului. La nivel de judeţ această creştere se cifrează la 6.097 capete bovine, 9.521 porcine şi 35.222 ovine. Rezultate mai bune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au înregistrat şi la producţia de lapte şi din lucrările plenarei Comitetului judeţean de partid carne, precum şi în ceea ce priveşte livrările la fondul centralizat al statului. La producţia de lapte, de pildă, pe primele 7 luni ale anului s-a realizat pe vacă furajată cu aproape 60 lapte mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, într-o serie de unităţi cum sunt Complexul intercooperatist Ghindari, C.A.P. Cuci, Gorneşti şi altele, s-au realizat în 7 luni producţii medii pe vacă furajată cuprinse între 1.600—2.000 lapte. Unele rezultate s-au obţinut şi în ceea ce priveşte reproducţia la vaci. Planul de monte la această categorie s-a realizat pe 7 luni în proporţie de 105,6 la sută, iar numărul de viţei obţinuţi pe aceeaşi perioadă reprezintă 100,9 la sută faţă de prevederi. Pe lîngă rezultatele bune obţinute în multe unităţi, în plenară s-a apreciat că mai sînt rămîneri în urmă la realizarea unor indicatori, precum şi un ritm nesatisfăcător al îndeplinirii sarcinilor prevăzute pentru această perioadă în cîteva I.A.S. şi C.A.P., ceea ce a influenţat negativ si realizările la nivel de judeţ. In legătură cu rolul stimulativ pentru dezvoltarea zootehniei al hotărîrii din iulie a. c. privind modificarea preturilor de contractare la animale si produse animaliere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu menţiona în cuvîntarea rostită că acordarea acestor sporuri la contractare şi achiziţii de animale nu rezolvă de la sine problema dezvoltării în ritm rapid a zootehniei. Crearea unor condiţii materiale impune în acelaşi timp luarea măsurilor corespunzătoare pentru înlăturarea neajunsurilor existente în acest domeniu. In lumina acestei indicaţii, plenara, analizînd stadiul realizărilor de pînă acum, a stabilit măsuri pentru realizarea efectivelor planificate şi a sarcinilor de livrare la fondul centralizat al statului. In plenară s-a subliniat sarcina realizării efectivelor în fiecare unitate, mai ales la animalele matcă, unde faţă de prevederile acestui an mai există o restanţă de 9.544 vaci şi juninci. Cu cele mai mari rămîneri în urmă faţă de plan se situează în special asociaţiile intercooperatiste din Ghindari, Găieşti, Saschiz, C.A.P. Band, Breaza, Cozma, Iclănzel şi altele. Faţă de această situaţie s-a stabilit ca în fiecare unitate să se analizeze situaţia realizării efectivelor şi acolo unde se constată că nu se va putea atinge cifra planificată din prăsilă proprie să se treacă neîntîrziat la cumpărări de animale. Intrucît realizarea efectivelor matcă (alături de livrarea, fată de anul trecut, cu 150 lapte marfă mai mult pe cap de vacă furajată) constituie si una din condiţiile de a beneficia în plus de cei 50 bani la litrul de lapte livrat, se impune ca în fiecare unitate să se realizeze integral planul la această categorie. Pentru a beneficia de sporul de preţ (care numai în sectorul cooperatist se ridică la circa 21 milioane lei pe judeţ), trebuie luate măsuri pentru sporirea producţiei de lapte în general şi recuperarea restanţelor la producţia marfă, mai ales în unităţile rămase în urmă. In acest scop s-a indicat furajarea la discreţie a vacilor de lapte cu furaje verzi (care se găsesc din abundenţă pe cîmp) si introducerea vilavitului în hrana viţeilor la toate fermele şi unităţile. In plenară s-a atras atenţia preşedinţilor, inginerilor şefi, şefilor de fermă, tuturor lucrătorilor din zootehnie că se fac răspunzători în cazul unor pierderi economice cauzate de neîndeplinirea condiţiilor pentru primirea sporului de preţ la lapte. Intrucît nu este prea tîrziu, este necesar să se analizeze cu simţ (Continuare în pag. a 2-a) Pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen Programul de dezvoltare a zootehniei judeţului trebuie realizat şi depăşit la toţi indicatorii, in mod ritmic, pe fiecare etapă în secţia apretură umedă a întreprinderii de stofe din Sighişoara TINERI URGII TREPTELE MĂIESTRIEI Au învăţat meseria aici, la moderna fabrică de maşini de calculat. Frumuseţea i-au descoperit-o în precizia micronilor şi astăzi, mînuind cu pricepere maşini de găurit sau de rectificat cu coordonate sunt lăudaţi pentru calitatea ireproşabilă a pieselor executate. Trecînd pragul întreprinderii au fost întîmpinaţi cu căldură şi, cu o adevărată grijă părintească, ajutaţi ca pas cu pas să escaladeze vîrful de unde privesc cu sufletul prin urcuşul piramidei — aceea a împlinirii ca om şi cetăţean pe deplin folositor societăţii şi patriei. In cel mai bine de patru ani numai, de cînd produce, fabrica de maşini de calculat s-a dovedit şcoala în care sute de tineri s-au calificat în cele mai diverse meserii: strungari, frezori, lăcătuşi, presatori, lăcătuşi-matriţeri, lăcătuşi montatori în bandă. Din rîndul acestora, aproape jumătate sînt tinere fete. Şi media de vîrstă pentru acest colectiv mare de lucrători este elocventă: 23 de ani ! Este firesc să existe o puternică organizaţie U.T.C. care, îndrumată de organizaţia de partid, canalizează gîndurile şi energia tinerilor spre o muncă eficientă și, cunoscîndu-le îndeaproape preocupările, îi ajută să urmeze mereu drumul cinstei și al omeniei, în orice împrejurare. Că este așa ne-o dovedesc faptele. Pentru a le afla, ne-am ales ca interlocutori pe Petru Borca, secretarul comitetului de partid, Gheorghe Boier, secretarul comitetului U.T.C. şi maistrul Gheorghe Zaharia — unul din oamenii vechi, cu înaltă calificare, care cunoaşte bine problemele tinerilor. ...— Cu tinerii noştri ne mîndrim. Reuşesc să-şi însuşească I. SUCTU (Continuare în pag. a 2-a)