Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)

1973-09-15 / nr. 218

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN •________________ • _____________________________•______ Arm. 7CXV. Mr. 218 (4418) Simbătfl, 18 aoitm­brie K­Tî 4 pagini, 30 de beni KtmHMIHI Miting de protest la Tg.-Mureş Colectivul întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară condamnă cu hotărîre lovitura de stat a forţelor reacţionare din Chile La întreprinderea de utilaje pen­tru industria uşoară din Tg.-Mureş, vineri după-masă, munca a fost întreruptă pentru cîteva minute. Muncitori, maiştri, ingineri — ro­mâni, maghiari, germani — tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi din schimbul II s-au întrunit în hala de uzinal II pentru a-şi exprima profundul protest împotriva lovitu­rii de stat militare din Chile, împo­triva asasinării mişeleşti a preşedin­telui ţării, Salvador Allende. Deschizînd mitingul, Faluvégi Zol­tán, preşedintele comitetului sindi­catului a subliniat că, colectivul între­prinderii a luat cunoştinţă cu con­sternare şi profundă indignare des­pre lovitura de stat militară care a înlăturat cu brutalitate Guvernul U­­nităţii Populare din Chile — gu­vern adus la putere prin voinţa unanimă a întregului popor, pre­cum şi despre actul bestial al asasi­nării preşedintelui ţării, Salvador Allende. Colectivul întreprinderii îşi alătură glasul de protest la cel al întregului popor, al întregii ome­niri progresiste, cerînd cu fermita­te să se pună capăt actelor de te­roare dezlănţuite de junta militară împotriva poporului chilian şi îşi exprimă adeziunea şi întregul spri­jin moral la lupta poporului chi­lian pentru a apăra drepturile sacre, democratice şi sociale cîştigate sub conducerea Guvernului de Unitate Populară. Glasurile participanţilor au înfie­rat cu fermitate şi dîrzenie munci­torească, cu indignare lovitura de stat antipopulară din Chile. Dorin Moldovan, inginerul şef al între­prinderii a spus printre altele: „Cu totii am urmărit cu profundă sim­patie în ultimii doi ani lupta po­porului chilian pentru o viată mai bună si mai dreaptă sub conduce­rea Guvernului de Unitate Populară. Cu atît mai mare este indignarea noastră azi cînd aflăm despre lovi­tura de stat militară, despre atroci­tăţile la care se dedau forţele reac­ţionare, în cîrdăşie cu imperialis­mul, pentru a infringe lupta eroi­cului popor chilian. Să ne alăturăm glasul nostru, tovarăşi, la Declara­ţia Comitetului Central al P.C.R. protestînd cu fermitate împotriva cursului tragic al evenimentelor din Chile. Cerem cu hotărîre restabili­rea normelor democratice şi socia­le la care aspiră poporul chilian. Ne exprimăm convingerea că poporul chilian, forţele progresiste din ţară vor şti să restabilească or­dinea constituţională, că vor re­lua în mîinile lor destinele ţării“. „Noi, cei care muncim şi tră­im într-o ţară liberă şi ne fă­urim un viitor luminos sub con­ducerea înţeleaptă a partidului, condamnăm cu toată puterea noas­tră actele antipopulare şi antisocia­le comise în Chile. Sîntem convinşi că, clasa muncitoare, toate forţele progresiste din această ţară a Ame­ricii Latine vor lupta eroic pentru a-şi recîştiga drepturile“ — a spus Zsidó Carol, şef de echipă la tur­nătorie. „Să spunem NU! răspicat forţe­lor reacţiunii negre care seamănă moartea în rîndul fiilor poporului chilian“ — a subliniat muncitoarea Maria Tămaş în cuvîntul său­­de protest. Iar inginerul Vasile Dîm­­beanu a arătat că „lovitura de stat militară reacţionară loveşte în in­teresele primordiale ale poporului chilian. De aceea, în spiritul in­ternaţionalismului muncitoresc sus­ţinem cu fermitate Declaraţia Co­mitetului Central al P.C.R., fiind ferm convinşi că nici o forţă nu va putea abate poporul chilian de pe calea luptei pentru restabilirea or­dinii sociale democratice, progre­siste“. Şeful de echipă Gavril Pîncă şi maistrul Vasile Szöverfi şi-au ri­dicat glasul împotriva loviturii de stat reacţionare, condamnînd asasi­narea mişelească a preşedintelui ţării, Salvador Allende. „Ne expri­măm convingerea că nu va putea dăinui un regim care prin forţa armelor se opune cursului firesc al istoriei: poporul chilian va şti să rest­b­tească toate drepturile şi li­bertăţile democratice, ordinea con­stituţională­ va face să fie respec­tată voinţa sa de libertate“ , au a­­firmat vorbitorii în încheierea mi­tingului. Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in Ecuador Banchet oferit în onoarea înalţilor oaspeţi români Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în o­­noarea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, si a tovarăşei Elena Ceauşescu. l­a banchet au luat parte mem­brii guvernului ecuadorian, perso­nalităţi ale vieţii culturale, ştiinţi­fice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principalelor ziare din Quito, con­ducerea municipalităţii şi alte per­soane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară preziden­ţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi­­de pre­şedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demni­tarilor ecuadorieni, şefilor misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvîntări. Preşedintele Ecuadorului a înm­î­­nat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit“, cea mai înaltă distinc­ţie ecuadoriană, conferită prin tra­diţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuire fră­ţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. IN­CUVlNTAREA SA PREŞE­DINTELE GUILLERMO RODRI­GUEZ LARA a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa pre­şedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul şi care „aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii şi e­­cuadorienii, ne uneşte credinţa noas­tră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influenţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice in­tenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră eco­nomică, industrială, agricolă, minie­ră, financiară, de cercetare tehnico­­științifică să fie mai avansată de­cit dezvoltarea noastră. Dar atît o naţiune, cît şi cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa as­pră de creştere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule preşedinte Ceauşescu, merită res­pectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independente de stat si a sta­bilit relaţii cu ţări cu diverse o­­rientări ideologice, încercînd să gă­sească coincidente creatoare si ele­mente favorabile dezvoltării reci­proce, mentinîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut pro­duce conflicte si prejudecăti, invi­die sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnu­le preşedinte Ceauşescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor fiinţelor umane, cu excepţia acelora care, în exercita­rea neînfrînată a unor privilegii ne­faste, devin agresivi şi luptă împo­triva acelora care proclamă progre­sul economic şi cultural al majori­­tăţii, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteris­ticile specifice ale dezvoltării Ecua­dorului, preşedintele Guillermo Ro­driguez Lara a spus: pe lingă în­făptuirea revoluţiei noastre, asigu­răm evoluţia spre progres a ţării, dezvoltînd relaţii frăţeşti de prie­tenie şi colaborare cu toate statele de pe planetă. Şi acum, cu profundă satisfacţie omagiem femeia română, exponen­tă a unei mari ţări europene, re­prezentată de doamna Elena Ceauşescu, demna soţie a preşedin­telui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiţia sa de mamă, de soţie şi de membru di­namic al unei societăţi de un e­­xemplar progres. Ea însăşi este pro­tagonista destinului femeii con­temporane, căreia nu-i este închis drumul spre ştiinţă, artă sau poli­tică, o admirăm pentru respectabi­la sa condiţie de doctor si inginer în chimie, care a adus eminente servi­cii cercetării în această înaltă dis­ciplină din patria sa: aplaudăm ac­tivitatea consacrată în folosul so­cietăţii şi marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soţ. Dumneavoastră, domnule­­ pre­şedinte, luptător măreţ, om care vine din sufletul poporului său, credincios propriilor sale convingeri, care a făcut un cult din abnegaţie şi inteligenţă pentru a-şi servi com­patrioţii, vreau să vă exprim feli­citările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniţi cu strălucire, pe acest drum plin de succese, care creează legături şi raporturi efective cu ţările pe care le-aţi vizitat. Ca dovadă a acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forţe­lor armate ale ţării mele şi ale revoluţiei naţionaliste ecuadoriene, doresc să vă înmînez „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit“, care se acordă şefilor de state, cea mai înaltă decoraţie pe care o ofe­rim promotorilor păcii din lume, exponenţilor justiţiei sociale, mi­litanţilor consecvenţi pentru convie­ţuirea frăţească a speciei umane. Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la in­vitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face ■în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste eu­ropene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De ase­menea, doresc să mulţumesc popu­laţiei capitalei patriei dumneavoas­tră pentru manifestările de priete­nie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia senti­mentelor de prietenie faţă de po­porul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţă­rile şi popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă a­­dresez, domnule preşedinte, în nu­mele Consiliului de Stat, al guver­nului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros priete­nesc şi cele mai bune urări de fe­ricire şi prosperitate poporului prie­ten ecuadorian. Am venit în ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine animaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de dorinţa de a ex­plora împreună căile dezvoltării prieteniei şi colaborării multilatera­le dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi po­porul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităţilor de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle ştiinţei şi culturii euro­pene şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnă­tate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte mo­mente, aş putea spune identice, în dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asu­prirea străină, au dus lupte înde­lungate pentru cucerirea indepen­denţei naţionale, pentru afirmarea lor ca naţiuni independente şi li­bere In decursul istoriei sale, poporul ro­mân a făcut faţă multor greutăţi, a suferit secole întregi asuprirea stră­ină, a dus lupte grele pentru apă­rarea fiinţei sale naţionale şi, poa­te, tocmai datorită acestor împre­jurări deosebite naţiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a a­­firmat cu o identitate proprie în rîndul naţiunilor lumii. Am cucerit independenţa naţio­nală cu aproape 100 de ani în ur­mă, dar dominaţia monopolurilor străine imperialiste a făcut ca a­­ceastă independenţă să nu fie depli­nă. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-şi toate for­ţele sale, a răsturnat dictatura fas­cistă, şi-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru totdeauna dominaţiei străine şi a păşit pe ca­lea dezvoltării economico-sociale cu adevărat libere şi independente. 30 de ani nu reprezintă o perioadă lungă în istorie, dar în aceşti ani poporul român a obţinut succese remarcabile în dezvoltarea sa, în făurirea unei societăţi noi, societa­tea socialistă, care a descătuşat toa­te energiile creatoare ale întregu­lui popor, stăpin pe destinele pro­prii, hotărît să-şi făurească viaţa, viitorul, corespunzător năzuinţelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultu­­­ra, considerînd că făurirea unei e­­conomii puternice constituie factorul esenţial pentru progresul oricărui popor, pentru realizarea unei ade­vărate independenţe şi suveranităţi, pentru bunăstarea şi fericirea sa. Industria românească produce as­tăzi de 25 de ori mai mult decît în anii dinaintea celui de-al doi­lea război mondial. Am dezvoltat puternic industria metalurgică, e­­nergia electrică, electronica, con­strucţiile de maşini, producem o în­treagă gamă de maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, ne preocupăm în mod susţinut de dezvoltarea intensă a industriei producătoare de bunuri de consum. Succese mari am obţinut şi în modernizarea agriculturii, complet cooperativizată, ceea ce dă posibi­litatea de a asigura aprovizionarea în bune condiţiuni a poporului şi creează chiar şi unele disponibili­tăţi de export. Am acordat şi acordăm o mare atenţie dezvoltării invăţămîntului, ştiinţei, culturii, factori primordiali pentru progresul societăţii noastre socialiste, ai oricărei societăţi. Tot ceea ce înfăptuim în Româ­nia este destinat omului, satisfa­ (Continuare în pag. a 4-a) Oaspeţi ai Universităţii Centrale din Quito Vineri dimineaţa, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o vizită la Uni­versitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţămînt superior din America Latină. Studenţii universităţii, în număr impresionant, au făcut oaspeţilor ro­mâni o entuziastă primire. Studenţii au părăsit pentru un moment labo­ratoarele unde acum, înaintea des­chiderii anului de învăţămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în faţa clădirii şi de-a lungul cu­loarelor pentru a ovaţiona pe pre­şedintele primului stat socialist ca­re face o vizită în Ecuador, pe con­ducătorul României socialiste, Nicolae Ceauşescu Din rîndul stu­denţilor răsună îndelung urări de bun venit, urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenţi se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceauşescu“. „Trăiască uni­tatea tineretului din România şi Ecuador în lupta comună pentru pace şi progres social!“ Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt în­­tîmpinaţi de rectorul universităţii, Edmundo Rivadeneira, de secreta­rul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai con­siliului, profesori şi reprezentanţi ai studenţimii. Adresîndu-se solilor poporului ro­mân, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un căldu­ros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, şefului statului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universităţii Centrale din Ecuador, înalt titlu ştiinţific conferit la solicitarea con­ducerii Facultăţii de ştiinţe econo­mice din cadrul universităţii. A luat cuvîntul rectorul universi­tăţii ecuadoriene. Subliniind importanţa activităţii pe tărîm ştiinţific a tovarăşei Elena Ceauşescu, activitate consacrată cer­cetării în domeniul chimiei, recto­rul universităţii i-a conferit titlu­rile de membru de onoare al Con­siliului universitar şi al Consiliului de conducere. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit o alocuţiune în ropote de aplauze, asistenţa felicită călduros pe conducătorul statului român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa F­lena Ceauşescu. Se produce apoi un eveniment e­­moţionant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultăţii de inginerie, se păstrea­ză un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală răsună lozinci exprimînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincile sint reluate apoi de masele de studenţi, care umplu pînă la refuz curtea interioară a u­­niversităţii. Intr-o atmosferă vibran­tă, de solidaritate militantă, sînt in­tonate imnuri revoluţionare, se scandează lozinci pentru unitatea şi solidaritatea dintre poporul ro­mân, ecuadorian şi celelalte popoa­re ale Americii Latine, a tineretu­lui din întreaga lume, în lupta co­mună împotriva imperialismului, pentru idealurile nobile ale pro­gresului, democraţiei şi echităţii so­ciale. Din mulţime, se aud în lim­ba română cuvintele: „Trăiască Ceauşescu, trăiască România!“. In aclamaţiile mulţimii, de pe terasa universităţii, ia cuvîntul to­varăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, în cadrul Facultă­ţii de ştiinţe economice are loc un alt moment emoţionant: inaugura­rea, în semn de stimă, respect pen­tru personalitatea şefului statului român, pentru contribuţia sa perso­nală la cauza păcii, destinderii şi co­laborării internaţionale, a aulei că­reia i s-a atribuit numele „Preşe­dintele Nicolae Ceauşescu“. Decanul facultăţii, Fausto Guer­rero, omagiind personalitatea emi­nentului om de stat român, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească placa acoperită de fal­durile îngemănate ale tricolorului celor două ţări, placă pe care este scris numele şefului statului român. Aici, în incinta aulei, decanul fa­cultăţii aduce un cald salut Româ­niei socialiste, conducătorului ei. In aplauzele calde, entuziaste ale asis­tenţei, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plecarea de la universitate consti­tuie din nou un prilej pentru o manifestaţie vibrantă, emoţionantă, de solidaritate a tineretului din E­­cuador cu tineretul român în lupta comună pentru marile idealuri care animă astăzi tineretul întregii lumi, idealuri de pace, progres şi dreptate socială. Răsună ovaţii pentru pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu. Prima jumătate a lunii septem­brie a însemnat pentru lucrătorii ogoarelor intensificarea eforturilor în vederea executării volumului complex de lucrări, mereu în creş­tere, din actuala campanie. Stimu­laţi de recentele măsuri luate de conducerea partidului şi statului, de plenara Comitetului judeţean de partid care a avut loc la sfîrşitul lui august, lucrătorii ogoarelor ac­ţionează intens pentru strîngerea o­­perativă a recoltei prezente şi pune­rea unei baze solide celei viitoare. Conform situaţiei centralizate la Direcţia generală a agriculturii. In ultimele 3 zile s-a intensificat rit­mul la scosul cartofilor, recoltîn­­du-se 36 la sută din suprafaţa cul­tivată (31 la sută în I.A.S. si 37 în C.A.P.). Un număr însemnat de u­­nităţi, printre care C A.P. Neaua, Mădăras, Mica, Deal, Corneşti-Adă­­muş, Ulieş, Tirimia, Gomeşti, Ci­­pău si altele, organizîndu-şi mai bi­ne munca au încheiat recoltarea cartofilor pe suprafeţele cultivate. In acelaşi timp există un număr mare de unităţi cooperatiste (care au în cultură suprafeţe mari cu car­tofi) care, pînă la data de 13 sep­tembrie n-au scos din pămînt nici un tubercul. Printre acestea amin­tim cooperativele din: Senereuş, E­­remitu, Măgherani, Saschiz, Hodoşa, Cozma, Beica, Logig şi altele. Recoltarea sfeclei de zahăr s-a e­­xecutat conform graficelor întocmi­te, lucrarea realizîndu-se în propor­ţie de 11 la sută. Printre unităţile avansate cu această lucrare se nu­mără C.A.P. Valea I­argă, Riciu, Nazna, Cedrad, Agrişteu, Gorneşti, Tăureni, Sinpetru şi altele. Avînd în vedere producţia mică de cartofi şi sfeclă faţă de realizările anilor trecuţi, se impune tuturor conduce­rilor de unităţi să ia măsuri pentru a scoate din pămînt fiecare tubercul sau rădăcină de sfeclă, chiar si de pe suprafeţele calamitate. întreaga producţie recoltată să fie strînsă, transportată, livrată sau depozitată cu grijă pentru a se evita pierderile de recoltă si a te elibera cît mai grabnic terenul In vederea pregătirii si însâmîntării lui. Se atrage atenţia în special asupra cartofului, care trebuie recoltat operativ, livrat la fondul de stat si depozitat pentru sămînţă, conform recentei balanţe întocmite în fiecare unitate de către organele agricole judeţene. Arăturile pentru însămînţare şi pregătirea patului germinativ au devenit „urgenţa urgenţelor“ deoa­rece ne aflăm în perioada începerii din plin a semănatului. Cu toate a­­cestea, o serie de cooperative agri­cole printre care cităm pe cele din Sîngeorgiu de Pădure, Gheorghe Do­ja, Corunca, Neaua, Şardul Niraju­­lui, V­iforoasa şi altele, care deşi trebuie să înceapă semănatul în a­­ceste zile au rezultate modeste la executarea acestor lucrări, fapt ce nu garantează încadrarea semănatu­lui în epoca optimă. De fapt nici la nivel de judeţ rezultatele nu sînt bune deoarece pînă la această dată arăturile de însămîntare si pregăti­rea terenului s-au executat, pînă la 13 septembrie, numai pe 42 si res­pectiv 21 la sută din suprafața pla­nificată, fată de peste 50 la sută cît trebuia să se realizeze la această dată. In ultimele 3 zile ritmul de lu­cru la arături în loc să crească a scăzut, lucrarea avansînd doar cu 2 procente faţă de penultima situaţie operativă. Avîndu-se în vedere a­­ceastă situaţie, deşi terenul se lu­crează greu din cauza secetei, tre­buie luate măsuri mai energice pen­tru sporirea ritmului la executarea arăturilor şi pregătirea patului ger­minativ, mai ales prin eliberarea o­­perativă a terenului şi folosirea în două schimburi sau în schimburi prelungite a tuturor tractoarelor e­­xistente, care, din constatările făcu­te în teren mai stau cu zecile, de­fecte, în secţiile de mecanizare. Gră­birea pregătirii terenului se impune cu atît mai mult cu cit ne aflăm în perioada începerii din plin a însă­­mînţărilor la grîu şi încheierii însă­­mînţării orzului. Insămîntarea orzu­lui, care la nivel de judeţ s-a efec­tuat în proporţie de 45 la sută în I.A.S. şi 46 la sută în C.A.P., a fost încheiată în 25 de cooperative agri­cole. Printre acestea amintim C.A.P. din Bezid, Fintinele, Trei Sate: Gă­­eşti, Glodeni, Sinpaul, Vidrasău, Voiniceni, Mădăras, Balda, Dedrad, Luieriu, Reghin, Ulieş, Riciu si al­tele. In acelaşi timp există coopera­tive agricole cum sînt cele din A­­tintis, Bichis, Bogata, Căpuş, Iclăn­­zel (cu 100 ha plan), Miheş, Bărboşi, Petrilaca — Cuci si altele, care­ n-au introdus pînă acum în sol nici un bob de orz. Măsuri mai energice trebuie luate si pentru insămîntarea culturilor pentru masă verde, lucra­re care, în multe unităţi n-a fost declanşată iar la nivel de judeţ rea­lizările se situează doar la 39 la sută. Avînd în vedere importanţa sucu­lentelor în hrana animalelor­­, tim­pul rece care se menţine noaptea (favorabil căderii brumelor) se im­pune intensificarea ritmului la însi­­lozări, lucrare care s-a executat la nivel de judet numai în proporţie de 46 la sută fată de plan. In acest scop toate combinele de siloz tre­buie folosite din plin. Spunem toa­te deoarece cu ocazia raidului în­treprins recent, la Ogra si Cipău am găsit combine care stăteau în timp ce alte unităţi (şi chiar cele vizate) au mare nevoie de ele. Ar fi păcat ca din asemenea lipsuri orga­nizatorice să se deprecieze pe cîmp, din cauza brumelor, bogăţia de ma­să verde ce trebuie să intre în silo­zuri. TRAIAN GABOR STRINGING OPERATIV RECOLTA PREZENTĂ, SĂ PUNEM BAZE SOLIDE CELEI VIITOARE • Unităfi care au încheiat recoltatul cartofilor și altele care n-au scos nici un tubercul # Avansate cu recoltarea sfeclei , Ritin necorespunzător la executarea arăturilor şi pregătirea terenului • 25 C.A.P. au încheiat însa anînțarea orzului, iar altele n-au început lucrarea Al Atenţie însilozării furajelor! La I.A.S. Sighişoara, ferma Ţigmandru, se lucrează de zor la în­silozarea porumbului

Next