Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)
1973-09-15 / nr. 218
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN •________________ • _____________________________•______ Arm. 7CXV. Mr. 218 (4418) Simbătfl, 18 aoitmbrie KTî 4 pagini, 30 de beni KtmHMIHI Miting de protest la Tg.-Mureş Colectivul întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară condamnă cu hotărîre lovitura de stat a forţelor reacţionare din Chile La întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş, vineri după-masă, munca a fost întreruptă pentru cîteva minute. Muncitori, maiştri, ingineri — români, maghiari, germani — tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi din schimbul II s-au întrunit în hala de uzinal II pentru a-şi exprima profundul protest împotriva loviturii de stat militare din Chile, împotriva asasinării mişeleşti a preşedintelui ţării, Salvador Allende. Deschizînd mitingul, Faluvégi Zoltán, preşedintele comitetului sindicatului a subliniat că, colectivul întreprinderii a luat cunoştinţă cu consternare şi profundă indignare despre lovitura de stat militară care a înlăturat cu brutalitate Guvernul Unităţii Populare din Chile — guvern adus la putere prin voinţa unanimă a întregului popor, precum şi despre actul bestial al asasinării preşedintelui ţării, Salvador Allende. Colectivul întreprinderii îşi alătură glasul de protest la cel al întregului popor, al întregii omeniri progresiste, cerînd cu fermitate să se pună capăt actelor de teroare dezlănţuite de junta militară împotriva poporului chilian şi îşi exprimă adeziunea şi întregul sprijin moral la lupta poporului chilian pentru a apăra drepturile sacre, democratice şi sociale cîştigate sub conducerea Guvernului de Unitate Populară. Glasurile participanţilor au înfierat cu fermitate şi dîrzenie muncitorească, cu indignare lovitura de stat antipopulară din Chile. Dorin Moldovan, inginerul şef al întreprinderii a spus printre altele: „Cu totii am urmărit cu profundă simpatie în ultimii doi ani lupta poporului chilian pentru o viată mai bună si mai dreaptă sub conducerea Guvernului de Unitate Populară. Cu atît mai mare este indignarea noastră azi cînd aflăm despre lovitura de stat militară, despre atrocităţile la care se dedau forţele reacţionare, în cîrdăşie cu imperialismul, pentru a infringe lupta eroicului popor chilian. Să ne alăturăm glasul nostru, tovarăşi, la Declaraţia Comitetului Central al P.C.R. protestînd cu fermitate împotriva cursului tragic al evenimentelor din Chile. Cerem cu hotărîre restabilirea normelor democratice şi sociale la care aspiră poporul chilian. Ne exprimăm convingerea că poporul chilian, forţele progresiste din ţară vor şti să restabilească ordinea constituţională, că vor relua în mîinile lor destinele ţării“. „Noi, cei care muncim şi trăim într-o ţară liberă şi ne făurim un viitor luminos sub conducerea înţeleaptă a partidului, condamnăm cu toată puterea noastră actele antipopulare şi antisociale comise în Chile. Sîntem convinşi că, clasa muncitoare, toate forţele progresiste din această ţară a Americii Latine vor lupta eroic pentru a-şi recîştiga drepturile“ — a spus Zsidó Carol, şef de echipă la turnătorie. „Să spunem NU! răspicat forţelor reacţiunii negre care seamănă moartea în rîndul fiilor poporului chilian“ — a subliniat muncitoarea Maria Tămaş în cuvîntul săude protest. Iar inginerul Vasile Dîmbeanu a arătat că „lovitura de stat militară reacţionară loveşte în interesele primordiale ale poporului chilian. De aceea, în spiritul internaţionalismului muncitoresc susţinem cu fermitate Declaraţia Comitetului Central al P.C.R., fiind ferm convinşi că nici o forţă nu va putea abate poporul chilian de pe calea luptei pentru restabilirea ordinii sociale democratice, progresiste“. Şeful de echipă Gavril Pîncă şi maistrul Vasile Szöverfi şi-au ridicat glasul împotriva loviturii de stat reacţionare, condamnînd asasinarea mişelească a preşedintelui ţării, Salvador Allende. „Ne exprimăm convingerea că nu va putea dăinui un regim care prin forţa armelor se opune cursului firesc al istoriei: poporul chilian va şti să restbtească toate drepturile şi libertăţile democratice, ordinea constituţională va face să fie respectată voinţa sa de libertate“ , au afirmat vorbitorii în încheierea mitingului. Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in Ecuador Banchet oferit în onoarea înalţilor oaspeţi români Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, si a tovarăşei Elena Ceauşescu. la banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţide preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnitarilor ecuadorieni, şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvîntări. Preşedintele Ecuadorului a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoriană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuire frăţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. INCUVlNTAREA SA PREŞEDINTELE GUILLERMO RODRIGUEZ LARA a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul şi care „aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii şi ecuadorienii, ne uneşte credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influenţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnicoștiințifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o naţiune, cît şi cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creştere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule preşedinte Ceauşescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independente de stat si a stabilit relaţii cu ţări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidente creatoare si elemente favorabile dezvoltării reciproce, mentinîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte si prejudecăti, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule preşedinte Ceauşescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor fiinţelor umane, cu excepţia acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi şi luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic şi cultural al majorităţii, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, preşedintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluţiei noastre, asigurăm evoluţia spre progres a ţării, dezvoltînd relaţii frăţeşti de prietenie şi colaborare cu toate statele de pe planetă. Şi acum, cu profundă satisfacţie omagiem femeia română, exponentă a unei mari ţări europene, reprezentată de doamna Elena Ceauşescu, demna soţie a preşedintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiţia sa de mamă, de soţie şi de membru dinamic al unei societăţi de un exemplar progres. Ea însăşi este protagonista destinului femeii contemporane, căreia nu-i este închis drumul spre ştiinţă, artă sau politică, o admirăm pentru respectabila sa condiţie de doctor si inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa: aplaudăm activitatea consacrată în folosul societăţii şi marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soţ. Dumneavoastră, domnule preşedinte, luptător măreţ, om care vine din sufletul poporului său, credincios propriilor sale convingeri, care a făcut un cult din abnegaţie şi inteligenţă pentru a-şi servi compatrioţii, vreau să vă exprim felicitările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniţi cu strălucire, pe acest drum plin de succese, care creează legături şi raporturi efective cu ţările pe care le-aţi vizitat. Ca dovadă a acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forţelor armate ale ţării mele şi ale revoluţiei naţionaliste ecuadoriene, doresc să vă înmînez „Marele Colan al Ordinului Naţional de Merit“, care se acordă şefilor de state, cea mai înaltă decoraţie pe care o oferim promotorilor păcii din lume, exponenţilor justiţiei sociale, militanţilor consecvenţi pentru convieţuirea frăţească a speciei umane. Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face ■în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine animaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de dorinţa de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităţilor de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle ştiinţei şi culturii europene şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte momente, aş putea spune identice, în dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru afirmarea lor ca naţiuni independente şi libere In decursul istoriei sale, poporul român a făcut faţă multor greutăţi, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite naţiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul naţiunilor lumii. Am cucerit independenţa naţională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominaţia monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această independenţă să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-şi toate forţele sale, a răsturnat dictatura fascistă, şi-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru totdeauna dominaţiei străine şi a păşit pe calea dezvoltării economico-sociale cu adevărat libere şi independente. 30 de ani nu reprezintă o perioadă lungă în istorie, dar în aceşti ani poporul român a obţinut succese remarcabile în dezvoltarea sa, în făurirea unei societăţi noi, societatea socialistă, care a descătuşat toate energiile creatoare ale întregului popor, stăpin pe destinele proprii, hotărît să-şi făurească viaţa, viitorul, corespunzător năzuinţelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultura, considerînd că făurirea unei economii puternice constituie factorul esenţial pentru progresul oricărui popor, pentru realizarea unei adevărate independenţe şi suveranităţi, pentru bunăstarea şi fericirea sa. Industria românească produce astăzi de 25 de ori mai mult decît în anii dinaintea celui de-al doilea război mondial. Am dezvoltat puternic industria metalurgică, energia electrică, electronica, construcţiile de maşini, producem o întreagă gamă de maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, ne preocupăm în mod susţinut de dezvoltarea intensă a industriei producătoare de bunuri de consum. Succese mari am obţinut şi în modernizarea agriculturii, complet cooperativizată, ceea ce dă posibilitatea de a asigura aprovizionarea în bune condiţiuni a poporului şi creează chiar şi unele disponibilităţi de export. Am acordat şi acordăm o mare atenţie dezvoltării invăţămîntului, ştiinţei, culturii, factori primordiali pentru progresul societăţii noastre socialiste, ai oricărei societăţi. Tot ceea ce înfăptuim în România este destinat omului, satisfa (Continuare în pag. a 4-a) Oaspeţi ai Universităţii Centrale din Quito Vineri dimineaţa, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţămînt superior din America Latină. Studenţii universităţii, în număr impresionant, au făcut oaspeţilor români o entuziastă primire. Studenţii au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învăţămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în faţa clădirii şi de-a lungul culoarelor pentru a ovaţiona pe preşedintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României socialiste, Nicolae Ceauşescu Din rîndul studenţilor răsună îndelung urări de bun venit, urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenţi se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceauşescu“. „Trăiască unitatea tineretului din România şi Ecuador în lupta comună pentru pace şi progres social!“ Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi de rectorul universităţii, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori şi reprezentanţi ai studenţimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, şefului statului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universităţii Centrale din Ecuador, înalt titlu ştiinţific conferit la solicitarea conducerii Facultăţii de ştiinţe economice din cadrul universităţii. A luat cuvîntul rectorul universităţii ecuadoriene. Subliniind importanţa activităţii pe tărîm ştiinţific a tovarăşei Elena Ceauşescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universităţii i-a conferit titlurile de membru de onoare al Consiliului universitar şi al Consiliului de conducere. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit o alocuţiune în ropote de aplauze, asistenţa felicită călduros pe conducătorul statului român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Flena Ceauşescu. Se produce apoi un eveniment emoţionant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultăţii de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală răsună lozinci exprimînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincile sint reluate apoi de masele de studenţi, care umplu pînă la refuz curtea interioară a universităţii. Intr-o atmosferă vibrantă, de solidaritate militantă, sînt intonate imnuri revoluţionare, se scandează lozinci pentru unitatea şi solidaritatea dintre poporul român, ecuadorian şi celelalte popoare ale Americii Latine, a tineretului din întreaga lume, în lupta comună împotriva imperialismului, pentru idealurile nobile ale progresului, democraţiei şi echităţii sociale. Din mulţime, se aud în limba română cuvintele: „Trăiască Ceauşescu, trăiască România!“. In aclamaţiile mulţimii, de pe terasa universităţii, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, în cadrul Facultăţii de ştiinţe economice are loc un alt moment emoţionant: inaugurarea, în semn de stimă, respect pentru personalitatea şefului statului român, pentru contribuţia sa personală la cauza păcii, destinderii şi colaborării internaţionale, a aulei căreia i s-a atribuit numele „Preşedintele Nicolae Ceauşescu“. Decanul facultăţii, Fausto Guerrero, omagiind personalitatea eminentului om de stat român, invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să dezvelească placa acoperită de faldurile îngemănate ale tricolorului celor două ţări, placă pe care este scris numele şefului statului român. Aici, în incinta aulei, decanul facultăţii aduce un cald salut României socialiste, conducătorului ei. In aplauzele calde, entuziaste ale asistenţei, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plecarea de la universitate constituie din nou un prilej pentru o manifestaţie vibrantă, emoţionantă, de solidaritate a tineretului din Ecuador cu tineretul român în lupta comună pentru marile idealuri care animă astăzi tineretul întregii lumi, idealuri de pace, progres şi dreptate socială. Răsună ovaţii pentru preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Prima jumătate a lunii septembrie a însemnat pentru lucrătorii ogoarelor intensificarea eforturilor în vederea executării volumului complex de lucrări, mereu în creştere, din actuala campanie. Stimulaţi de recentele măsuri luate de conducerea partidului şi statului, de plenara Comitetului judeţean de partid care a avut loc la sfîrşitul lui august, lucrătorii ogoarelor acţionează intens pentru strîngerea operativă a recoltei prezente şi punerea unei baze solide celei viitoare. Conform situaţiei centralizate la Direcţia generală a agriculturii. In ultimele 3 zile s-a intensificat ritmul la scosul cartofilor, recoltîndu-se 36 la sută din suprafaţa cultivată (31 la sută în I.A.S. si 37 în C.A.P.). Un număr însemnat de unităţi, printre care C A.P. Neaua, Mădăras, Mica, Deal, Corneşti-Adămuş, Ulieş, Tirimia, Gomeşti, Cipău si altele, organizîndu-şi mai bine munca au încheiat recoltarea cartofilor pe suprafeţele cultivate. In acelaşi timp există un număr mare de unităţi cooperatiste (care au în cultură suprafeţe mari cu cartofi) care, pînă la data de 13 septembrie n-au scos din pămînt nici un tubercul. Printre acestea amintim cooperativele din: Senereuş, Eremitu, Măgherani, Saschiz, Hodoşa, Cozma, Beica, Logig şi altele. Recoltarea sfeclei de zahăr s-a executat conform graficelor întocmite, lucrarea realizîndu-se în proporţie de 11 la sută. Printre unităţile avansate cu această lucrare se numără C.A.P. Valea Iargă, Riciu, Nazna, Cedrad, Agrişteu, Gorneşti, Tăureni, Sinpetru şi altele. Avînd în vedere producţia mică de cartofi şi sfeclă faţă de realizările anilor trecuţi, se impune tuturor conducerilor de unităţi să ia măsuri pentru a scoate din pămînt fiecare tubercul sau rădăcină de sfeclă, chiar si de pe suprafeţele calamitate. întreaga producţie recoltată să fie strînsă, transportată, livrată sau depozitată cu grijă pentru a se evita pierderile de recoltă si a te elibera cît mai grabnic terenul In vederea pregătirii si însâmîntării lui. Se atrage atenţia în special asupra cartofului, care trebuie recoltat operativ, livrat la fondul de stat si depozitat pentru sămînţă, conform recentei balanţe întocmite în fiecare unitate de către organele agricole judeţene. Arăturile pentru însămînţare şi pregătirea patului germinativ au devenit „urgenţa urgenţelor“ deoarece ne aflăm în perioada începerii din plin a semănatului. Cu toate acestea, o serie de cooperative agricole printre care cităm pe cele din Sîngeorgiu de Pădure, Gheorghe Doja, Corunca, Neaua, Şardul Nirajului, Viforoasa şi altele, care deşi trebuie să înceapă semănatul în aceste zile au rezultate modeste la executarea acestor lucrări, fapt ce nu garantează încadrarea semănatului în epoca optimă. De fapt nici la nivel de judeţ rezultatele nu sînt bune deoarece pînă la această dată arăturile de însămîntare si pregătirea terenului s-au executat, pînă la 13 septembrie, numai pe 42 si respectiv 21 la sută din suprafața planificată, fată de peste 50 la sută cît trebuia să se realizeze la această dată. In ultimele 3 zile ritmul de lucru la arături în loc să crească a scăzut, lucrarea avansînd doar cu 2 procente faţă de penultima situaţie operativă. Avîndu-se în vedere această situaţie, deşi terenul se lucrează greu din cauza secetei, trebuie luate măsuri mai energice pentru sporirea ritmului la executarea arăturilor şi pregătirea patului germinativ, mai ales prin eliberarea operativă a terenului şi folosirea în două schimburi sau în schimburi prelungite a tuturor tractoarelor existente, care, din constatările făcute în teren mai stau cu zecile, defecte, în secţiile de mecanizare. Grăbirea pregătirii terenului se impune cu atît mai mult cu cit ne aflăm în perioada începerii din plin a însămînţărilor la grîu şi încheierii însămînţării orzului. Insămîntarea orzului, care la nivel de judeţ s-a efectuat în proporţie de 45 la sută în I.A.S. şi 46 la sută în C.A.P., a fost încheiată în 25 de cooperative agricole. Printre acestea amintim C.A.P. din Bezid, Fintinele, Trei Sate: Găeşti, Glodeni, Sinpaul, Vidrasău, Voiniceni, Mădăras, Balda, Dedrad, Luieriu, Reghin, Ulieş, Riciu si altele. In acelaşi timp există cooperative agricole cum sînt cele din Atintis, Bichis, Bogata, Căpuş, Iclănzel (cu 100 ha plan), Miheş, Bărboşi, Petrilaca — Cuci si altele, care n-au introdus pînă acum în sol nici un bob de orz. Măsuri mai energice trebuie luate si pentru insămîntarea culturilor pentru masă verde, lucrare care, în multe unităţi n-a fost declanşată iar la nivel de judeţ realizările se situează doar la 39 la sută. Avînd în vedere importanţa suculentelor în hrana animalelor, timpul rece care se menţine noaptea (favorabil căderii brumelor) se impune intensificarea ritmului la însilozări, lucrare care s-a executat la nivel de judet numai în proporţie de 46 la sută fată de plan. In acest scop toate combinele de siloz trebuie folosite din plin. Spunem toate deoarece cu ocazia raidului întreprins recent, la Ogra si Cipău am găsit combine care stăteau în timp ce alte unităţi (şi chiar cele vizate) au mare nevoie de ele. Ar fi păcat ca din asemenea lipsuri organizatorice să se deprecieze pe cîmp, din cauza brumelor, bogăţia de masă verde ce trebuie să intre în silozuri. TRAIAN GABOR STRINGING OPERATIV RECOLTA PREZENTĂ, SĂ PUNEM BAZE SOLIDE CELEI VIITOARE • Unităfi care au încheiat recoltatul cartofilor și altele care n-au scos nici un tubercul # Avansate cu recoltarea sfeclei , Ritin necorespunzător la executarea arăturilor şi pregătirea terenului • 25 C.A.P. au încheiat însa anînțarea orzului, iar altele n-au început lucrarea Al Atenţie însilozării furajelor! La I.A.S. Sighişoara, ferma Ţigmandru, se lucrează de zor la însilozarea porumbului