Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)
1973-11-01 / nr. 258
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI -VA / EM ROSIE ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ________________________» • _ ____________________ ______ | Anul XXV, Nr. 258 (4.858) Joi, 1 noiembrie 1973 4 pagini, 30 de bani | SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUPĂ CUM A INFORMAT ZIARUL NOSTRU, MARŢI S-AU DESFĂŞURAT LA TG.-MUREŞ LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CARE A AVUT LA ORDINEA DE ZI PROBLEME DE MARE IMPORTANŢĂ. PUBLICĂM IN ACEST NUMĂR MATERIALELE PREZENTATE LA SESIUNE ŞI DEZBATERILE PE MARGINEA LOR. MimREA mmnmm iosif bm Stimaţi tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Actuala sesiune a Consiliului nostru popular a dezbătut şi aprobat cîteva probleme de importanţă deosebită pentru perioada actuală şi de perspectivă a judeţului Mureş: — Programul pentru aprovizionarea populaţiei în perioada de toamnă—iarnă, elaborat în spiritul măsurilor stabilite în ultima şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a indicaţiilor date cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „ Am dezbătut şi aprobat programele de îmbunătăţiri funciare şi a acţiunilor de îmbunătăţire şi folosire raţională a păşunilor pînă în anul 1975. S-a înfăţişat în faţa sesiunii şi s-a discutat modul în care organele executive ale consiliului au acţionat pentru îndeplinirea sarcinilor care au revenit organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat din judeţ, în spiritul celor discutate şi a măsurilor stabilite astăzi în sesiune, aceste probleme vor trebui să stea în control preocupărilor Consiliului popular judeţean, a consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, a tuturor deputaţilor. Subliniez acest lucru cu toată fermitatea pentru că, aşa cum aţi reţinut şi dumneavoastră, atît din materialele prezentate cit şi din discuţiile purtate, alături de unele rezultate bune obţinute în judeţ, în problemele de îmbunătăţiri funciare, întreţinerea şi folosirea păşunilor sunt încă o serie întreagă de răsmîneri în urmă, deficienţe şi neajunsuri. Unele consilii populare,întreprinderile şi instituţiile de specialitate din judeţ care sunt chemate să asigure îndeplinirea cu consecvenţă a sarcinilor ce ne revin, în buna îngrijire şi exploatare a pămîntului, au scăpat în bună măsură din mînă aceste probleme deosebit de importante. Intensificarea preocupării pentru realizarea programelor stabilite, recuperarea rămînerilor în urmă, chiar îndeplinirea unor obiective înainte de termen, sînt în strînsă legătură și corelate cu îmbunătăţirea activităţii în special în agricultură, cu obţinerea unor producţii vegetale superioare care să asigure îndeplinirea prevederilor planului de stat precum şi creşterea şeptelului de animale şi a producţiei animaliere in judeţ. Tocmai de aceea consider necesar ca această problemă să constituie obiect de dezbatere şi analiză temeinică la primele sesiuni ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, prilej cu care în raport cu sarcinile ce rezultă din programele adoptate pentru fiecare localitate să se stabilească deîndată măsuri energice pentru realizarea integrală a acestor prevederi. în această largă acţiune un rol deosebit de mare revine deputaţilor ca reprezentanţi ai oamenilor muncii în organele locale ale puterii şi administraţiei de stat în mobilizarea tuturor cetăţenilor în vederea sporirii contribuţiei lor la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin în aceste domenii. In cele ce urmează aş dori să mă refer, foarte pe scurt, la fiecare din problemele pe care le-am dezbătut şi aprobat în sesiunea noastră de astăzi. După cum aţi remarcat, în cadrul preocupărilor Consiliului popular pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1973 şi pregătirea condiţiilor necesare pentru realizarea planului pe 1974, un loc important ocupă aprovizionarea populaţiei. Datorită rezultatelor obţinute în toate sferele producţiei materiale s-au înregistrat progrese însemnate în creşterea nivelului de trai al populaţiei. Ca urmare, pe cele trei trimestre ale acestui an, volumul mărfurilor cumpărate de către populaţie se ridică la 2,4 miliarde lei, cu o creştere de 450 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 1970 şi de 150 milioane lei faţă de perioada corespunzătoare a anului 1972. Se poate aprecia că desfacerea acestui volum a fost posibil în primul rînd pentru faptul că populaţia judeţului a fost asigurată cu cantităţi sporite de mărfuri, în condiţii mai bune, atit cantitativ cît şi sub aspectul sortimentelor de bază. Cu toate acestea, în organizarea aprovizionării populaţiei, în această perioadă au existat şi o serie de deficienţe care au influenţat negativ aprovizionarea populaţiei. Aceste deficienţe au constat îndeosebi în gospodărirea necorespunzătoare în multe cazuri a fondului de marfă la care s-a înregistrat multă risipă şi stricăciuni, acoperite în cele mai multe cazuri de aşa-zisul procent admis de perisabilităţi. Au fost şi mai sunt încă destule neajunsuri în repartizarea fondului de marfă pe teritoriul judeţului, fapt ce a făcut ca în anumite perioade unele unităţi comerciale să nu fie asigurate cu mărfurile necesare, producîndu-se astfel impresia la populaţie că lipsesc din balanţă anumite produse de bază, lucru ce nu corespundea realităţii. Aceasta se datoreştefaptului că întreprinderilecomerciale de stat şi cooperatiste nu au conlucrat în suficientă măsură cu furnizorii pentru respectarea contractelor şi onorarea comenzilor la mărfurile asigurate prin balanţă. Aş mai adăuga la cele spuse şi faptul că unii lucrători din comerţ nu muncesc cu destulă responsabilitate şi corectitudine, nu manifestă suficientă solicitudine faţă de clienţi, nefăcîndu-şi datoria în mod civilizat. Tocmai de aceea socot că pe baza programului aprobat, unităţile comerciale să stabilească deîndată măsuri ca paralel cu realizarea planului de desfacere pe trimestrul IV al anului curent să intensifice preocuparea pentru asigurarea fondului de marfă prevăzut atît pe trimestrul IV cît și pentru semestrul I al anului viitor așa după cum se prevede în programul de aprovizionare pe care l-am aprobat în sesiune şi să ia măsuri pentru o deservire tot mai civilizată a populaţiei întărind unităţile acolo unde este cazul cu cadrele corespunzătoare necesare. Organele comerciale să urmărească respectarea întocmai de către furnizori a graficelor de livrare către fondul pieţii, pe total şi sortimente, de calitate corespunzătoare şi la termenele prevăzute. Să se pună un accent deosebit pe problemele care privesc asigurarea produselor pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei şi realizarea rezervelor planificate. In acest scop, alături de multiplele măsuri care se impun, să se intensifice acţiunea de achiziţii de la populaţie, acţiune în care şi deputaţii trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai sporită. Tovarăşi deputaţi, In amplul proces de dezvoltare intensivă şi modernizare a agriculturii, desecările, acţiunile de combatere a eroziunii solului au cunoscut şi în judeţul nostru o preocupare crescîndă. Plecînd de la faptul că, în prezent, pe 3/4 din suprafaţa agricolă a judeţului nostru se manifestă acţiunea negativă a unor factori naturali care produc an de an pagube însemnate, diminuînd astfel potenţialul de fertilitate a pămîntului, prin grija partidului şi statului, şi judeţului nostru i-au fost alocate în acest cincinal fonduri importante pentru combaterea acestor fenomene şi sporirea rodniciei pămîntului. Analizînd însă în mod exigent stadiul înfăptuirii sarcinilor ce ne revin în acest domeniu rezultă că ritmul executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor se desfăşoară, la noi în judeţ, lent faţă de volumul mare de lucrări ce se impun a fi executate. In vederea recuperării reţinerilor în urmă şi intensificării "lucrărilor în acest domeniu se impun a fi luate, la nivelul fiecărei localităţi urbane şi rurale, măsuri eficiente, imediate, menite să ducă la îmbunătăţirea substanţială a situaţiei existente. Va trebui ca în această toamnă precum şi în perioada lunilor de iarnă, în toate localităţile unde sunt de realizat asemenea lucrări să fie organizate acţiuni mari, de masă, în mod deosebit la îndiguiri, desecări şi combaterea eroziunii solului. La executarea acestor lucrări trebuie să fie mobilizate toate forţele. In această acţiune să fie antrenat în masă tineretul, organizîndu-se acolo unde este posibil şantiere locale, speciale, ale tineretului. Trebuie întreprinse măsuri pentru pregătirea cadrelor necesare, atît pe plan judeţean cît şi la nivelul unităţilor, pentru deservirea şi exploatarea ştiinţifică, raţională şi eficientă a acestor sisteme amenajate. Va trebui desfăşurată o largă muncă politico-educativă, de ridicare a cunoştinţelor profesionale ale specialiştilor şi a tuturor cetăţenilor care participă la realizarea şi exploatarea acestor lucrări in vederea valorificării tuturor resurselor naturale existente, pentru dezvoltarea potenţialului economic al judeţului nostru. In transpunerea în viaţă a programului de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere în judeţul nostru, în actualul plan cincinal, un loc deosebit îl ocupă păşunile, ca una din principalele surse de furaje de volum şi cele mai ieftine. Ridicarea continuă a potenţialului de producţie al păşunilor în judeţ se impune cu atit mai mult cu cît din totalul terenului aferent bazei furajere, 46 la sută o reprezintă păşunile, iar valoarea nutritivă obţinută de pe acestea în prezent este foarte mică. In actualele condiţii de îngrijire şi exploatare a păşunilor media producţiei de iarbă pe hectar pe întreaga suprafaţă a judeţului nu depăşeşte 5.000 kg. Producţia totală de iarbă echivalează cu 96 milioane U.N. (unităţi nutritive), ceea ce reprezintă numai 11 la sută din totalul U.N. necesare pe un an pentru toate efectivele de animale consumatoare de furaje de volum. Toate acestea evidenţiază aportul foarte scăzut pe care păşunile îl aduc la asigurarea bazei furajere, pentru dezvoltarea în continuare în condiţii corespunzătoare a sectorului zootehnic, a producţiei animaliere. • Ţinînd cont de această stare de fapt, de importantele sarcini care stau în faţa judeţului nostru în dezvoltarea sectorului zootehnic, se impune deîndată luarea unor măsuri menite să asigure efectuarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor de îmbunătăţire a fertilităţii păşunilor în vederea sporirii producţiei acestora. Realizarea lucrărilor de organizare şi îmbunătăţire a păşunilor trebuie să se facă cu participarea efectivă a unităţilor şi crescătorilor de animale din judeţ. Aceasta implică de la început schimbarea concepţiei despre eficienţa patrimoniului pastoral, în primul rînd, din partea consiliilor populare comunale şi a conducerilor unităţilor agricole, principalii deţinători şi beneficiari ai suprafeţelor de păşuni cît şi ai tuturor crescătorilor de animale atît din sectorul de stat, obştesc cît şi individual. Va trebui să se ia măsuri şi să se întreprindă acţiuni de masă care să cuprindă absolut pe toţi cetăţenii care trăiesc în mediul rural, cu prioritate pe cei care deţin animale. Pentru executarea acestor lucrări, consiliile populare comunale trebuie să mobilizeze pe toţi locuitorii satelor, iar organizaţiile U.T.C. să organizeze acţiuni cu tineretul pentru curăţirea, amenajarea şi întreţinerea păşunilor. In această direcţie este necesar ca şi întreprinderea pentru îmbunătăţirea şi exploatarea păşunilor să acţioneze mai energic şi să-şi îmbunătăţească substanţial activitatea. Tovarăşi deputaţi, După cum aţi reţinut din informarea prezentată, în perioada de la sesiunea precedentă, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, comitetul executiv şi biroul permanent, ca organe executive ale consiliului popular, şi-au concentrat eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat, din legi, decrete şi din hotărîrile Consiliului de Miniştri şi ale Consiliului popular judeţean. In această perioadă s-au pregătit şi dezbătut cu toată răspunderea cele mai importante probleme şi la care s-au adoptat deciziile şi măsurile necesare şi corespunzătoare îndeplinirii lor. In această perioadă s-au depus eforturi susţinute pentru imprimarea unei răspunderi maxime la toate cadrele noastre de la toate nivelele, pentru înlăturarea formalismului în rezolvarea problemelor şi îndeplinirea sarcinilor, impun-Mt cu fermitate pentru imprimarea la toate nivelele a unei conduceri colective a muncii consiliilor noastre populare şi a organelor executive ale acestora. Aparatului de specialitate i s-a cerut şi vom continua să-i cerem o muncă organizată de concepţie înaintată, multă iniţiativă creatoare, răspundere şi operativitate in rezolvarea sarcinilor ce-i revin. Organelor şi aparatului nostru de control i s-a cerut, şi vom continua să cerem, muncă de control bine organizată, o muncă minuţioasă de pătrundere în toate laturile problemelor controlate, găsirea şi popularizarea laturilor pozitive, descoperirea şi combaterea lipsurilor şi neajunsurilor, tragerea la răspundere a celor care nu-şi fac datoria aşa cum se cuvine şi orientarea unităţilor şi a celor controlaţi pe linia unei cunoaşteri temeinice şi aplicării întocmai a legilor ţării, a hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi a tuturor actelor normative în vigoare. Ca urmare a tuturor acestor măsuri putem spune că activitatea noastră s-a îmbunătăţit în mod substanţial şi rezultatele nu au întîrziat să se vadă, aşa după cum s-a arătat în informarea prezentată. Cu toate acestea mai avem încă multe de făcut şi se impune ca în continuare comitetul executiv să persevereze în îndeplinirea sarcinilor ce ne revin, să desfăşoare o muncă sistematică de îndrumare şi control la care să antreneze în mai mare măsură comisiile permanente, pe toţi deputaţii. Iată, tovarăşi deputaţi, cîteva probleme pe care am socotit necesar să le pun în faţa consiliului popular, în încheierea lucrărilor sesiunii noastre. Sunt convins că programele şi măsurile pe care le-am adoptat astăzi vor conduce la înfăptuirea sarcinilor care stau în faţa judeţului în problemele dezbătute şi prin aceasta ne vom aduce contribuţia la dezvoltarea economiei judeţului şi a ţării noastre. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră ca de la tribuna acestei sesiuni să facem apel la toate consiliile populare din judeţ, la toţi deputaţii acestora şi la toţi locuitorii judeţului de a-şi aduce întreaga contribuţie la realizarea celor cuprinse în programele aprobate pentru binele tuturor care trăiesc în judeţul Mureş. Vă doresc, tovarăşi deputaţi, sănătate şi mult succes în realizarea celor hotărîte astăzi în această rodnică sesiune a consiliului nostru. Toată atenţia pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la export In această perioadă scurtă care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, în faţa noastră, a tuturor oamenilor muncii, stau sarcini deosebit de importante. Dintre multiplele preocupări care sunt orientate spre realizarea şi depăşirea sarcinilor la toţi indicatorii economici, un loc de frunte îl ocupă crearea condiţiilor care să asigure îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de export, atît pe total cît şi pe relaţii. Realizările obţinute în primele trei trimestre din acest an în majoritatea întreprinderilor de industrie locală arată că sunt posibilităţi ca şi în perioada care a mai rămas sarcinile sa fie realizate în mod ritmic şi chiar în devans, condiţie esenţială pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. Pentru aceasta este necesar ca toate întreprinderile să intensifice livrările mărfurilor aflate în stoc, concomitent urmărindu-se și încasarea facturilor externe, recuperarea de la întreprinderea de comerț exterior a sumelor neachitate pînă în prezent. O preliminare efectuată la întreprinderile subordonate Grupului întreprinderilor de industrie locală arată însă că depăşirea realizată la acest indicator, prin livrările suplimentare de mărfuri pe trei trimestre, vor fi diminuate prin sistarea livrărilor, datorită lipsei de comenzi la unele sortimente. Pentru menţinerea ritmului realizat în prima parte a anului va trebui ca, atît compartimentul de resort de la Grup cît şi întreprinderile care nu au comenzi asigurate la nivelul planului pe acest an, cum ar fi Fabrica mixtă „Lemeta“ din Sighişoara şi ILEFOR să insiste zilnic la ILEXIM pentru găsirea de posibilităţi de livrare, asigurînd astfel realizarea cantităţilor prevăzute. Recentele reglementări cu privire la creşterea eficienţei activităţii de comerţ exterior prevăd sarcini importante pentru toate întreprinderile. Analizele efectuate pentru încadrarea în coeficientul de decontare stabilit trebuie continuate şi pe mai departe pentru găsirea de soluţii şi posibilităţi de creştere a eficienţei acestei activităţi. Toate întreprinderile de industrie locală mai dispun de rezerve în această direcţie; va trebui însă concentrată atenţia tuturor colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor factorilor din procesul activităţii economice pentru punerea în valoare cu cea mai mare urgenţă a acestor rezerve. Ne gîndim în special la folosirea spaţiilor şi capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi a materialelor, reducerea consumurilor specifice a energiei, la adoptarea unor măsuri energice pentru folosirea mai raţională a forţei de muncă şi creşterea productivităţii muncii sociale. încă de pe acum atenţia noastră trebuie să se îndrepte spre pregătirea anului de plan 1974. In acest sens, cu ocazia discuţiilor cu partenerii externi trebuie să avem în vedere sarcinile care ne stau în faţă pe anul viitor pentru îmbunătăţirea cursurilor de revenire, pentru sporirea eficienţei activităţii de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 838/1973 stabilește cadrul legal care asigură un grad ridicat al aportului net în devize, pentru aceasta, în special în economia locală, sunt mari posibilități, mai ales în domeniul rezervelor materiale. Ne gîndim în special la piatră cioplită, calupuri pentru drumuri, construcţii ornamentale etc. Solicitudinea şi promptitudinea în livrarea mărfurilor pentru export trebuie să crească în viitor, astfel se va asigura atragerea partenerilor străini, se va dezvolta colaborarea, cerinţă esenţială a unui comerţ exterior multilateral şi prosper. ing. ŞTEFAN DEAK Grupul întreprinderilor de industrie locală Mureş La Casa de cultură a sindicatelor se deschid noi cercuri Vineri, 2 noiembrie, la ora 18, la sediul Casei de cultură a sindicatelor va avea loc deschiderea cercurilor foto şi Culturism. In vederea asigurării unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor, au fost amenajate un nou laborator foto, utilat cu aparate moderne, precum şi o sală de sport, în cursul lunii decembrie vor începe activitatea şi cursurile de mecanică auto şi de gimnastică de întreţinere. RITMURI SPORITE IA CULESUL PORUMBULUI In perimetrul comunei Pogăceaua, porumbul este cultivat pe o suprafaţă de aproape 900 ha. Circa 500 din acestea aparţin cooperativei agricole din localitate, iar 400 ha asociaţiei intercooperatiste pentru producerea furajelor destinate Complexului porcin de la Luduş-Gheja. Pentru evitarea pierderilor şi stringerea operativă a porumbului de pe cîmp, atît al C.A.P. cît şi al asociaţiei, zilnic la lucru se află peste 550 de ţărani cooperatori. Atenţie sporită se acordă şi transportului ştiuleţilor de pe cîmp. La această lucrare preşedintele C.A.P. Petru Florea a repartizat 7 autocamioane precum şi 60 de atelaje. In vederea evitării lucrărilor de prisos, porumbul încă din tarla este repartizat după destinaţie. Astfel, ştiuleţii prevăzuţi a fi livraţi la fondul de stat sunt sortaţi din cîmp si transportați la baza de recepție din Rîciu. Adaptări utile la combina „Gloria“ Ţinînd seama de importanţa mare pe care o are recoltarea şi conservarea porumbului de siloz în epoca optimă, în toamna aceasta un colectiv format din ing. Alexandru Sochircă şi mecanicii Cornel Jecan şi Ghirling O. de la I.A.S. Sighişoara, ferma Criş, a adus o importantă adaptare la combina „Gloria“. Prin aceasta se creează condiţii de recoltare a porumbului pe 5 rînduri o dată, asigurîndu-se şi o tocare uniformă. Prin adaptarea adusă, productivitatea zilnică a combinei creşte de 3,5 ori. Menţionăm că această adaptare a fost prima pe judeţ şi a dat rezultate bune, stîrnind interes în rîndul specialiştilor din domeniul mecanizării lucrărilor agricole. In desfăşurarea tumultuoasă a vieţii cotidiene mai apar uneori „asperităţi“, la prima vedere lipsite de importanţă, pe care totuşi nu le putem „contabiliza“ în registrul atitudinilor umane fără un sentiment de nemulţumire. Bunăoară nu-mi pot explica ce au putut găsi distractiv tinerii care, marţi spre seară, „căscau gura“ în faţa magazinului de tricotaje din cadrul Complexului comercial din cartierul Mihai Viteazul (Tg.-Mureş), în evoluţia uneia dintre cumpărătoare. Era o femeie între două vîrste, evident bolnavă, lucru cunoscut probabil de personalul unităţii care a tratat-o cu înţelegere şi consideraţia cuvenită. In schimb, băieţii în vîrstă de 16—17 ani — pur şi simplu au făcut haz de stîngăcia dînsei. Cîţiva au intrat chiar în magazin, făcîndu-şi gesturi semnificative spre amuzamentul celor rămaşi în faţa vitrinei, de unde drept ecou râzbăteau cascade de hohote stridente. Cînd cineva a încercat să-i cheme la ordine, majoritatea (erau vreo 15—20) au dat din umeri, însoțind cu rîsul batjocoritor pe femeia respectivă, pînă ce a dispărut din cîmpul lor vizual. Am încercat să-mi imaginez pentru o clipă care ar fi fost reacţia lor, dacă şi-ar fi văzut într-o astfel de situaţie propria mamă, soră, sau chiar pe ei înşişi. L-am întrebat pe unul: — De unde sînteţi? — De la Grupul şcolar de construcţii — a fost răspunsul. N-am putut să nu mă gîndesc o clipă şi la educatorii lor... I. SIGHIUŞOREANU