Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)

1973-11-01 / nr. 258

SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN P­ROGRAM pentru aprovizionarea populaţiei în perioada de toamnă iarnă 19731974 prezentat de tovarăşul Szotyori Ernest, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Aprovizionarea populaţiei din ju­deţul Mureş în perioada de toam­nă­ iarnă, respectiv trimestrul IV a. c. şi trimestrul I 1974, este pre­văzută a se realiza în cadrul preve­derilor planului de stat pe această perioadă pentru comerţul socialist al judeţului. La elaborarea progra­mului de aprovizionare s-a avut în vedere fondul de marfă contractat, stocurile de mărfuri existente in re­ţeaua cu amănuntul şi cu ridicata, rezer­vele de produse agroalimentare constituite în acest scop, precum şi achiziţiile şi cumpărările directe de mărfuri de la industrie. Programul de aprovizionare, pe care Comitetul executiv l-a aprobat, a fost definitivat pe baza măsuri­lor stabilite in şedinţa din 27 octom­brie a. c. a Biroului Comitetului ju­deţean, de partid şi în Plenara din 29 octombrie a. c. a Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socia­liste unde a fost aprobat pentru a fi prezentat sesiunii Consiliului popular al judeţului. Programul aprobat în sesiunea Consiliului popular judeţean evi­denţiază faptul că balanţa resurse­lor de mărfuri, produse ale indus­triei alimentare, asigură aprovizio­narea bună a populaţiei la făină, pîine, preparate de carne, peşte şi produse lactate, unt, ulei, paste făi­noase, conserve de carne, de peşte, de legume, precum şi o aprovizio­nare m­ai bună decât în trimestrul IV 1972 la orez, carne, slănină , untură, conserve de filfat în grama­­je mici şi la alte produse. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, prin Direcţia co­mercială judeţeană, întreprinderile comerţului cu ridicata şi unităţile de industrie alimentară din judeţ, va acţiona în continuare pentru a asigura­, peste prevederile actuale, un spor de fond de marfă la toate produsele solicitate, pentru a reali­za, pe această cale, o aprovizionare corespunzătoare în întreaga reţea comercială de stat şi cooperatistă. La­ pîine, nivelul acordat prin plan pe trimestrul IV a. c., care înregistrează o creştere de 5,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a a­­nului trecut, asigură o aproviziona­re corespunzătoare a populaţiei. Trebuie să se aibă în vedere însă, atît de către unităţile comerciale, cit şi de către întreprinderea de mo­­rărit şi panificaţie respectarea stric­tă a orarelor de aprovizionare a tu­turor unităţilor de desfacere, pre­cum şi asigurarea unei calităţi con­stante a fiecărui sortiment de piine. La făină albă, faţă de repartiţa acordată iniţial prin plan, s-a asi­gurat pentru trimestrul IV a. c. cu 74 tone mai mult decit realizările anului trecut. Direcţia comercială şi întreprinderea cu ridicata va trebui să ia măsuri, împreună cu industria, pentru a asigura pream­­balarea întregii cantităţi de făină stabilită prin plan. La mălai, cantităţile pentru tri­mestrul IV sunt destinate cu prio­ritate muncitorilor forestieri, popu­laţiei din zonele neproductive de cereale, iar disponibilul rămas, prin­­tr-o gospodărire judicioasă, se va repartiza reţelei comerciale din mu­nicipii, oraşe şi centre muncitoreşti. Resursele semestrului I 1974 impun aceeaşi gospodărire raţională în a­­şezarea fondului de marfă. La paste făinoase, prin suplimen­tările de repartiţii obţinute în a­­ceste zile, s-au depăşit cantităţile prevăzute prin plan, compensînd şi o parte din minusul la cartofi. Pentru asigurarea necesarului de paste făinoase pentru trimestrul I şi II 1974, cu ocazia contractărilor din luna noiembrie a acestui an, I.C.R.A. va trebui să asigure inte­gral consumul atît pe total, cît şi pe sortimente. La carne şi preparate de carne, aprovizionarea populaţiei a fost îm­bunătăţită în acest an, ca urmare a cantităţilor sporite din aceste pro­duse, alocate prin plan, continuînd să se asigure aprovizionarea şi in trimestrul IV. Vor trebui luate măsuri pentru o aprovizionare bună a reţelei cu car­ne de pasăre, la care resursele de aprovizionare asigură acest lucru. Planul pe trimestrul IV a. c., cît şi pe trimestrele I şi II din anul viitor prevede asigurarea cantităţi­lor necesare populaţiei la prepara­te de carne. Revine ca sarcină in­dustriei cărnii, celorlalte unităţi pro­­ducătoare, să asigure ritmic toate sortimentele solicitate şi în mod deosebit produsele ieftine, care in acest sezon rece au condiţii bune atît pentru producţie, cît şi pentru desfacere. De asemenea, va trebui să se ia măsuri ca cel puţin 80 la sută din cantităţile de carne desfă­cută populaţiei, să se vindă sub formă preambalată. La peşte şi conserve de peşte, resursele asigurate pe trimestrul IV 1973, care depăşesc cu 69 tone pe cele din perioada anului trecut, permit o aprovizionare mai bună a întregii reţele comerciale. Este necesar ca, printr-o conluc­rare mai bună între­­ furnizor (sau de Cîmpie) şi comerţ, să se asigure o aprovizionare fără goluri şi la ni­velul solicitărilor atît in acest an, cit şi anul viitor. La lapte, produse lactate, unt şi brînzeturi, fondul de­ marfă de care dispunem, atît pe trimestrul IV 1973 cît şi pe semestrul I 1974, asigură aprovizionarea populaţiei la nivelul cerinţelor. Măsuri vor trebui luate pentru asigurarea unei ritmicităţi în livrări, concomitent cu extinderea aprovizionării laptelui la domici­liu în toate oraşele din judeţ. La grupa de produse ulei, mar­garine, slănină-untură, cu excepţia margarinei există disponibilităţi su­ficiente pentru ca populaţia din ju­deţ să fie bine­­aprovizionată în toa­tă perioada anului curent şi semes­trul I anul viitor. La margarine se­ impune o gos­podărire judicioasă a cantităţilor e­­xistente, acordindu-se prioritate a­­coperirii necesarului laboratoarelor de producţie din alimentaţia publi­că. La zahăr, pentru perioada tri­mestrului IV 1973, judeţului i-a fost alocată o cantitate cu 34 tone mai mare decît anul trecut, cantitate care în condiţiile unei aprovizionări normale satisface întregul necesar. "La conserve de legume şi fruc­te, prin plan s-au asigurat canti­tăţile necesare­ unei aprovizionări corespunzătoare. Direcţia comercială, I.C.R.A. şi I.L.F. au­ sarcina ca la contractările din luna noiembrie 1973, să asigure şi pe sortimente, livrarea produselor necesare de la fabricile furnizoare. In scopul îmbunătăţirii ritmicităţii aprovizionării cu ouă, Direcţia jude­ţeană va lua măsuri pentru a deter­mina furnizorii să livreze în timp cantităţile stabilite prin repartiţii. Paralel cu măsurile necesare în scopul asigurării aprovizionării cu­rente a populaţiei, cu produse a­­groalimentare, Direcţia comercială, U.J.C.C. şi I.C.R.A. vor trebui să se îngrijească de formarea stocurilor necesare la 31 decembrie 1973, pre­cum şi a cantităţilor de produse ne­cesare muncitorilor forestieri şi lo­calităţilor supuse izolării. La cartofi apreciind că, timpul es­te foarte înaintat pentru realizarea programului de aprovizionare, Di­recţi® generală a agriculturii va lua măsuri urgente pentru livrarea in­tegrală la fondul de stat a canti­tăţilor de cartofi prevăzute pentru fiecare C.A.P. De asemenea, U.J.C.C., I.L.F. şi Agrocoop vor intensifica a­­chiziţionarea de la populaţie a can­tităţilor prevăzute prin planul de stat, precum şi preluările din achi­ziţii de la alte judeţe, întreprinde­rea de legume şi fructe va lua în continuare măsuri pentru preluarea în întregime a cantităţilor de cartofi prevăzute prin repartiţie din jude­ţul Harghita. Preocupările de primă urgenţă ale întreprinderii de legume-fructe tre­buie să cuprindă şi realizarea rezer­vei de cartofi planificată pentru 31 decembrie 1973, apreciind că nive­lul realizat pînă în prezent impune acest lucru. In acelaşi timp, consumurile co­lective şi alimentaţia publică trebuie să-şi asigure necesarul în proporţie cît mai mare prin acţiuni directe şi prin achiziţii de la populaţie. La ceapă uscată, întreprinderea de legume şi fructe trebuie ca în perioada care urmează să organi­zeze preluarea întregii cantităţi pla­nificate, intensificînd acţiunile de achiziţii de la producători. La rădăcinoase, volumul produ­selor realizate de agricultura jude­ţului acoperă în cea mai mare par­te necesarul fondului pieţii prevăzut prin balanţă, cu excepţia produse­lor pătrunjel şi ţelină, la care o parte din cantităţile planificate tre­buie aduse din alte judeţe. întreprinderea de legume-fructe trebuie să ia măsuri urgente şi e­­nergice pentru însilozarea acelor so­iuri care rezistă la stocare, pre­cum şi asigurarea pentru consumul pieţii, a consumurilor colective şi alimentaţiei publice cu rădăcinoase deshidratate (morcovi, ţelină şi pă­trunjel) pe toată perioada de toam­nă—iarnă, întreprinderea de legume-fructe trebuie să acţioneze la toţi produ­cătorii din alte judeţe din timp, în scopul asigurării cantităţilor mini­me de usturoi necesare populaţiei, fie în stare uscată, deshidratată sau în sare. Începînd cu acest an unităţile de desfacere de legume-fructe vor tre­bui să pună în consum produse se­­miindustrializate şi în ambalaje de sticlă de capacitate 1,5 kg, reali-­ zindu-se prin aceasta o îmbunătăţi­re a calităţii acestor produse. La fructe, creşterea faţă de rea­lizările anului trecut reprezintă a­­proape 1.900 tone. Din­ evaluările producţiei judeţului rezultă că, se­­poate asigura necesarul integral, cu depăşirea prevederilor planificate. Depozitarea fructelor în spaţii co­respunzătoare rămîne una din sar­cinile majore ale întreprinderii de legume-fructe, precum şi a consilii­lor populare, care trebuie să acorde tot sprijinul găsirii de noi spaţii de însilozare. In acelaşi timp, întreprinderea de legume-fructe, consiliile populare, vor lua cele mai operative măsuri pentru grăbirea însilozărilor, pentru ca pînă cel tîrziu la 10 noiembrie 1973, acţiunea să fie terminată. Con­siliile pentru coordonarea şi îndru­marea activităţii de aprovizionare şi prestări de servicii către populaţie, vor trebui să urmărească zilnic a­­vansarea însilozărilor, precum şi luarea măsurilor necesare în aceas­tă direcţie. Consiliile populare trebuie să a­­corde aceeaşi importanţă aprovizio­nării curente a populaţiei, să urmă­rească zilnic realizarea graficelor către fondul pieţii de către între­prinderea de legume-fructe şi fur­nizorii locali. Analizînd balanţa principalelor produse în sectorul textile—încălţă­minte, rezultă că prin măsurile lua­te, în perioada următoare populaţia va dispune de un fond de marfă îmbunătăţit la confecţii, stofe de paltoane pentru bărbaţi şi femei, tricotaje P.N.A. pentru copii, lenje­rie scămoşată pentru copii şi adulţi, mănuşi din lină şi tip lînă, sibir, capoate şi rochiţe din diftină pen­tru copii etc. Programul de aprovizionare pen­tru toamnă—iarnă stabileşte, ca sar­cină permanentă pentru organele comerciale cu ridicata şi amănun­tul să completeze­ fondul de marfă la sortimentele tricotaje P.N.A. pen­tru adulţi, finet imprimat, diftină imprimată, cizme cu feţe din piele pentru femei, bocanci cu talpă de bovine pentru copii, cizme şi ghete pentru copii, încălţăminte de cau­ciuc pentru iarnă, să acţioneze e­­nergic la furnizori pentru lichida­rea restanţelor. In acelaşi timp, să fie folosite în mai mare măsură posibilităţile de realizare a unui fond de marfă su­plimentar din producţia cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ. In sectorul metalo-chimice, fon­dul de mărfuri pentru trimestrul IV asigură aprovizionarea la nivelul ne­cesarului cu plite electrice, ţigle şi cărămizi, plăci azbociment şi mate­riale hidroizolante, becuri electrice, maşini de gătit cu combustibili so­lizi, sobe de încălzit cu combustibili solizi, maşini de spălat rufe ALBA LUX 9 şi 10, televizoare, aparate de radio, jucării, precum şi articole specifice sărbătorilor de iarnă. Pentru aprovizionarea de toamnă, iarnă a populaţiei la nivelul cifre­lor prezentate şi asigurarea unei a­­provizionări curente corespunzătoa­re, este necesar ca Direcţia comer­cială, toate întreprinderile comer­ciale cu ridicata şi amănuntul să-şi îmbunătăţească activitatea, să rea­lizeze o mai bună conlucrare cu fur­nizorii de pe întreg cuprinsul jude­ţului, să asigure intrarea la fondul pieţii a întregului necesar de pro­duse planificate, să manifeste exi­genţă maximă faţă de calitatea pro­duselor. Comitetele executive ale consilii­lor populare vor trebui să exercite o îndrumare şi un control perma­nent asupra activităţii comerciale, pentru ca înlăturînd d­in timp nea­junsurile apărute, să asigure o a­­provizionare cît mai bună a popu­laţiei. (Text prescurtat) PROGRAMUL de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor In judeţul Mureş In perioada 1974-1975 şi în perspectiva anului 1980, prezentat de tovarăşul Nicolae Vereş, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ansamblul de măsuri adoptate de Congresul al X-lea, al Partidului Comunist Român menit să asigure o bază trainică societăţii noastre socialiste, se îmbină în mod orga­nic cu preocuparea consecventă pentru accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şi moderniza­rea agriculturii în vederea măririi contribuţiei acesteia la progresul e­­conomhiei şi la creşterea venitului naţional. La sfîrşitul celui de-al treilea an al cincinalului 1971— 1975, etapă hotărîtoare pentru pro­gresul şi bunăstarea întregului po­por, desecările, irigaţiile, acţiunile de combatere a eroziunii,solului sau de gospodărire a apelor cunosc o amploare din ce în ce mai mare, prevederile programului naţional preconizat de partid materializîn­­du-se pas cu pas. Asemenea ima­gini, caracteristice ,unei agriculturi în plină modernizare, se întîlnesc frecvent şi în judeţul Mureş, care a cunoscut şi cunoaşte ca de altfel întreaga ţară, profunde transfor­mări. Printre semnele progresului se numără alături de alte obiective e­­conomice, noi şi noi lucrări de îmbunătăţiri funciare şi de gospo­dărire a apelor, alocîndu-se acestor acţiuni de larg interes naţional, fonduri care în acest cincinal depă­şesc suma de 180 milioane lei. In condiţiile de relief şi climă ale judeţului Mureş rezultă că din suprafaţa agricolă totală de 411.795 ha, pe aproximativ 20.000 ha se impune a se executa lucrări de desecări, pe 5.460 ha lucrări de irigaţii, iar pe circa 240.000 ha de aplicat lucrări de combatere a ero­ziunii solului. Judeţul Mureş, prin amplasarea sa geografică, este unul din jude­ţele cele mai afectate de acţiunile distructive ş­ fle­ apelor. In mod frec­vent sunt inundate din cauza revăr­sărilor de ape peste 7.000 ha anual, iar o dată la 2—3 ani peste 15.000 ha. Apar şi ani cu inundaţii catastro­fale, cum a fost cel din 1970, cînd pe teritoriul judeţului au fost inundate peste 35.000 ha teren a­­gricol, producînd pagube însemna­te economiei judeţului. De aseme­nea, modificarea unor factori de mediu din ultimul timp au accen­tuat fenomenele de alunecare, care cuprinde peste 8.000 ha. Din a­­ceastă caracterizare rezultă că în prezent pe 3­4 din suprafaţa agrico­lă a judeţului, se manifestă acţiu­nea negativă a unor factori naturali în special a inundaţiilor, a excesu­lui de umiditate şi a eroziunii solu­lui care an de an produc pagube, diminuînd în mod vizibil potenţia­lul de fertilitate a pămîntului. în domeniul gospodăririi apelor în judeţul Mureş se pune proble­ma regularizării cursurilor de apă şi amenajarea de lacuri de acumu­lare pentru alimentări cu apă, iriga­ţii, energie etc., precum şi a acţiu­nilor pentru raţionalizarea consu­mului de apă, amplasarea unităţilor mari consumatoare de apă în zone cu excedent de apă în regim natu­ral. De asemenea, sunt necesare, o serie de măsuri pentru protejarea cursurilor de apă împotriva poluă­rii. Pentru înlăturarea fenomenelor a­­rătate, cu implicaţii defavorabile în agricultura judeţului Mureş, Comi­tetul judeţean de partid, fiind bine cunoscută necesitatea şi oportunita­tea lucrărilor, manifestă o preocu­pare permanentă pentru executarea unui complex de lucrări hidroame­­liorative, menite să ridice valoarea productivă a pămîntului, asigurîn­­du-se astfel producţii stabile şi de nivel sporit. Astfel, în perioada 1971—1973 s-au executat lucrări de regularizări, în­diguiri şi desecări din fonduri cen­trale în valoare de 20,3 milioane lei, realizîndu-se printre altele îndi­guirea şi desecarea văii Comlodu­­lui pe o suprafaţă de 1.211 ha; apă­rarea împotriva inundaţiilor a ora­şului Tîrnăveni şi a unei părţi a oraşului Reghin. De asemenea, au început lucrări de regularizare a rîului Mureş. In zona municipiului Tg.-Mureş, acestea vor fi terminate în 1976. La indicaţia Comitetului jude­ţean de partid, acţiuni importante au întreprins şi unităţile agricole care beneficiind de asistenţa tehni­că a O.I.F. au efectuat o serie de lucrări care duc la înlăturarea excesului de umiditate din sol. Ast­fel, în perioada 1970—1973, s-au e­­xecutat lucrări de desecare pe 14.200 ha, din care în 1973 — 4.900 ha și eliminarea excesului de ur­iditate pe o suprafață de 38.500 ha, din care­ în 1973 — 18.500 ha. Asemenea lucrări care cuprind în medie peste 100 ha — au fost efectuate mai ales în C.A.P. Glodeni, Band, Gorneşti, Iernut, Lunca, Nadeş, Sărmaşu, Rîciu şi altele. în contrast cu această străduinţă au fost, în schimb, unităţi şi con­duceri de comune pentru care a­­ceastă acţiune nu a constituit o preocupare de seamă. Aşa stau lu­crurile la Crăciuneşti, Coroisînmăr­­tin, Ogra, Apold, Albeşti, Vătava, Pogăceaua, Gh Doja, Saschiz. De asemenea, pentru apărarea îm­potriva inundaţiilor s-au executat din fond central şi din credite, prin muncă patriotică diguri pe o lungi­me de 41,7 km. Aici se înscrie şi îndiguirea malului sting al rîului Mureş, la Tg.-Mureş, acţiune care se încadrează în complexul de lu­crări de amenajare a Mureşului su­perior. Deosebit de importante sunt şi lucrările de combatere a eroziunii solului. Numai în ultimii trei ani s-au executat de către C.A.P. lucrări pe o suprafaţă de 5.344 ha., din care pe 1­.700 ha în 1973. La evoluţia fenomenului de ero­ziune a solului o cauză principală o constituie sistemul defectuos de lu­crare a terenurilor situate în pantă cum ar fi: arături şi însămînţări din deal în vale, distrugerea tera­selor şi cultivarea de prăşitoare pe pante mari fără a fi protejate de culturi de păioase intercalate în fîşii. Deşi in multe unităţi agricole, cu actuala sistemă de maşini, se pot executa lucrări agricole de-a lungul curbelor de nivel, se consta­tă că nu există o preocupare sufi­cientă din partea unităţilor pentru executarea acestor lucrări şi nici din partea staţiunilor şi secţiilor de mecanizare. In judeţul nostru sunt preocupări, şi pentru completarea necesarului de apă în perioadele de secetă, în acest caz este amenajată pentru irigaţii, o suprafaţă de 5.461 ha, din care în C.A.P. — 3.804 ha. In urma inundaţiilor din 1970,­ o par­te din această suprafaţă a fost afec­tată prin colmatarea canalelor şi distrugerea unor lucrări de artă şi utilaje. Beneficiarii suprafeţelor a­­fectate, C.A.P. Cuci, Iernut, Cră­­ieşti-Tîrnavă, Bogata, Chendil nu au depus interes în repunerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii distruse, ceea ce a fost în defavoa­rea producţiei agricole. Din prezentarea realizărilor re­zultă că ritmul executării lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare şi gos­podărirea apelor se desfăşoară lent faţă de volumul mare de lucrări ce se impun a fi executate pe terito­riul judeţului Mureş. Condiţiile de relief precum şi suprafeţele mari a­­fectate de excesul de apă şi ero­ziuni impun în anii următori ai cincinalului actual şi­ în perspectivă, să se continue cu eforturi sporite acţiunile de îmbunătăţiri funciare ce se stabilesc în prezentul program. In această ordine de idei, pînă la sfîrşitul actualului cincinal sînt pre­văzute a se realiza următoarele ac­ţiuni: 1. DIN FOND CENTRAL: a) Continuarea regularizării rîu­lui Mureş, lucrarea fiind cuprinsă în amenajarea complexă a bazinului „Mureşul superior“. Executantul a­­cestei lucrări este întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti, Şantierul Tg.-Mureş. b) Continuarea lucrărilor de regu­larizare a rîului Tîrnava Mică la Tîrnăveni, etapa a IlI-a pe secto­rul pod C.F.R.-Adămuş. c) începerea lucrărilor de regu­larizare a rîului Tîrnava Mare la Sighişoara, care se va efectua între anii­­1974—1978. d) Continuarea lucrărilor de regu­larizare a rîului Mureş la Reghin, în scopul apărării de inundaţii a oraşului şi a terenurilor agricole din zonă. Se v­or executa lucrări de consolidări de maluri, îndiguiri, rectificări de traseu la Mureş, Gur­ghiu etc. Executantul acestei lu­crări I.L.H.S. — Bucureşti. Terme­nul de punere în funcţiune — 1977. e) începerea de către O.I.F. Tg.­­Mureş a lucrărilor de combatere a eroziunii solului in bazinul Comlod. 2. LUCRĂRI de apărare ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, CE SE VOR EXECUTA CU MUNCĂ PATRIOTICĂ Inundaţiile din ultimii ani au arătat că prin executarea unor lu­crări (îndiguiri, supraînălţări de di­guri, curăţirea albiilor de vegeta­ţie, decolmatări etc.), se pot apăra suprafeţe întinse de terenuri agri­cole şi aşezări omeneşti împotriva inundaţiilor obişnuite care se pro­duc în mod frecvent. In acest sens, se vor executa lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, pe o lun­gime de 144,2 km cu un volum de terasamente de 194.500 mc. Pentru executarea acestor lucrări, C.I.F. Mureş, va asigura asistenţă tehni­că de specialitate. In acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor, vor participa toate unităţile economice precum şi în­treaga populaţie. 3. AMENAJĂRI LOCALE DIN CREDITE ȘI­­APORT PROPRIU AL C.A.P. a) Desecări — 6.638 ha în 1974—­­ 1975. în anii 1974—1975, se vor con­tinua lucrările de desecare cu mij­loace proprii şi contribuţia popu­laţiei. Acţiunea se va desfăşura sub îndrumarea organelor locale comu­nale, pe baza unor schiţe simple întocmite de inginerii agronomi din raza comunei respective. La lucrările de complexitate teh­nică mai mare, C.I.F. Tg.-Mureş va asigura documentaţiile cît şi asis­tenţa tehnică necesară. Pentru lu­crările de îmbunătăţiri funciare ce se vor executa în anul 1974, sînt asigurate documentaţiile de execu­ţie, iar pentru lucrările ce se vor executa în anul 1975, documentaţi­ile sînt în curs de elaborare. Se impune ca la nivelul fiecărei comu­ne să se revadă starea lucrărilor de desecare existente, luîndu-se măsuri ca pînă la data de 1 martie 1974, să se execute decolmatarea canalelor şi executarea podeţelor necesare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a reţelei amenajate. Prin executarea lucrărilor de de­secare pe terenurile plane, mecani­­zabile, se va putea face şi schim­barea modului de folosinţă a acesto­ra trecîndu-le în categoria terenu­rilor arabile, urmînd in schimb ca alte terenuri în pantă să fie culti­vate cu pajişti. Consiliile populare, sub îndrumarea organelor şi orga­nizaţiilor de partid vor lua măsuri pentru mobilizarea forţelor locale la executarea amplelor lucrări care se prevăd în acest program. b) Combaterea eroziunii solului. Se prevede ca în perioada 1974— 1975 să se execute lucrări de com­batere a eroziunii solului pe o su­prafață de 45.655­ ha. Pentru comba­terea eroziunii solului pe terenurile în pantă, în fiecare unitate se vor rezolva cu prioritate următoarele probleme: — Introducerea sistemelor de cultură cu rol antierozional. Pe te­renurile în pantă se vor aplica nu­mai următoarele sisteme de cultură: pe curbele de nivel; cu benzi înier­­bate; în fîşii. —Aplicarea unor metode dife­renţiate de lucrare a solului şi de fertilizare a acestuia pe terenurile în pantă; extinderea mecanizării la toate lucrările cu respectarea mă­surilor de stăvilire a eroziunilor; studierea posibilităţilor de adaptare a actualei sisteme de maşini la lu­crarea terenului de-a lungul curbe­lor de nivel. Tot în cadrul acţiunii de stăvilire şi combatere a eroziunii solului se impune plantarea terenurilor afec­tate de eroziune cu nuc, alun şi dud. In acest scop se vor planta în cadrul judeţului nostru în anii 1974—1975 şi în perspectiva anului 1980, 150 mii nuci, 20 mii aluni şi peste 16 mii duzi. Pentru toate a­­ceste acţiuni de masă, se vor înfi­inţa pepiniere pe lingă şcoli şi în C.A.P. care să producă material să­­ditor necesar executării plantărilor propuse. Pepinierele de nuc pe su­prafeţe cuprinse între 0,05 — 0,10 ha pentru producerea materialului săditor se vor înfiinţa pe lingă şco­lile din comunele : Band, satul Mădăraş, Ghindari, Măgherani, Neaua, Sîngeorgiu de Pădure şi o­­raşul Luduş, satul Roşiori, Balda, Rîciu, Găneşti, Sighişoara şi Ce­­drad. Tot pentru asigurarea mate­rialului săditor necesar plantării nucului în cadrul întreprinderii in­­tercooperatiste pomicole Sîngeorgiu de Pădure se va înfiinţa 1,5 ha pe­pinieră. Pentru reuşita obţinerii unui ma­terial săditor de bună calitate în toate pepinierele, se va da asis­tenţă tehnică permanentă de către profesorii care predau agricultura în cadrul şcolilor şi de către spe­cialiştii din cadrul C.A.P. Pînă la obţinerea materialului săditor de nuc, se va folosi şi metoda însă­­mînţării directe a nucilor la loc definitiv, obţinînd în felul acesta cel puţin 10 mii pomi de nuc. în scop antierozional, specialiştii vor întocmi schiţe de amplasare a speciilor de nuc, alun şi dud la ni­velul fiecărei comune. Plantarea dudului se va face atît în scopul stăvilirii eroziunii solului, cît și pentru asigurarea frunzelor nece­sare creșterii viermilor de mătase. Pentru asigurarea materialului săditor de dud, în cadrul între­prinderii intercooperatiste pomico­le din Sîngeorgiu de Pădure se va înfiinţa o pepinieră care va asi­gura materialul săditor necesar în­tregului judeţ. în această acţiune, Inspectoratul şcolar judeţean îm­preună cu organele consiliilor popu­lare comunale, vor stabili sarcini concrete pentru fiecare şcoală în parte. Pentru stăvilirea fenomenului de alunecări, care afectează în jude­ţul nostru peste 8.000 ha teren agricol s-a început delimitarea su­prafeţelor, urmînd ca după această acţiune să se precizeze terenurile ce vor trece în patrimoniul silvic, cele cărora li­ se vor schimba mo­dul de folosință și care vor trebui exploatate cu anumite restricţii şi pămînturile care vor trece din patri­moniul silvic în cel agricol. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederi­lor prezentului program pe lîngă alte măsuri este necesară organiza­rea perfecţionării cunoştinţelor spe­cialiştilor, a elevilor din şcoli şi a tuturor cetăţenilor care participă la realizarea lui. Consiliile popu­lare şi organele agricole prin atribu­ţiile ce le au, vor trebui să ia mă­suri severe, chiar de sancţionare a celor care nu respectă regulile de conservare, respectiv de combate­re a eroziunii solului. 4. PROBLEME ORGANIZATORICE In vederea realizării acestui pro­gram se constituie un comandament judeţean care va coordona întreaga activitate ce urmează a se desfă­şura în acţiunea de" îmbunătăţiri funciare şi gospodărire­ a apelor. La nivelul municipiilor, oraşelor şi co­munelor, comandamentele se vor constitui din persoane cu munci de răspundere în organele locale ale administraţiei de stat, în C.A.P., I.A.S., S.M.A. şi Asociaţii intercoo­­peratiste. Programul întocmit cuprinde mă­suri cu privire la defalcarea supra­feţelor care fac obiectul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodă­rire a apelor pe circumscripţii elec­torale, unităţi economice, pe sate, brigăzi, echipe şi locuitori. Această defalcare va trebui să concretizeze volumele de lucrări de executat, în raport cu forţa de muncă activă, stabilindu-se totodată şi termene de execuţie şi responsabilităţi. Evidenţa lucrărilor, executate se va ţine de deputaţii comunali pe circumscripţii şi pe cetăţeni. Lucrările care pri­vesc C.A.P., asociaţiile intercoope­­ratiste şi LAS., se vor cuprinde in planurile de producţie ca sarcini obligatorii. Avînd în vedere că lu­crările de îmbunătăţiri funciare şi gospodări­re a apelor sunt acţiuni de interes comun, care­­ afectează suprafeţele mai multor unităţi, acestea se vor realiza printr-o strînsă cooperare. Lucrările executate cu muncă pa­triotică se vor raporta de două ori pe lună (în 15 şi 30 ale fiecărei ţări), la Consiliul popular judeţean, Di­recţia generală a agriculturii, in­dustriei alimentare şi apelor. Comi­tetele executive ale consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale cu ocazia votării obiective­lor ce se vor executa în cursul a­­nului 1974, din contribuţia în bani şi muncă patriotică a locuitorilor, vor avea în vedere şi lucrările de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor care se impun a fi exe­cutate, înainte de dezbaterea programe­lor în adunările generale, acestea vor fi verificate de către specialiştii O.I.F. şi de la gospodărirea apelor. La lucrările de prevenire şi comba­tere a eroziunii solului, organele lo­cale vor solicita şi sprijinul specia­liştilor de la ocoalele silvice. Avînd în vedere volumul mare de lucrări prevăzut a se realiza, la in­dicaţia Biroului Comitetului jude­ţean de partid se vor organiza şan­tiere de muncă patriotică la care se va mobiliza întreg tineretul de la oraşe şi sate. Ducerea la îndeplinire a progra­mului de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor va asigura o valorificare superioară a resurselor naturale existente şi o dezvoltare însemnată a potenţialului economic al judeţului (Text prescurtat)

Next