Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)
1973-11-01 / nr. 258
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROGRAM pentru aprovizionarea populaţiei în perioada de toamnă iarnă 19731974 prezentat de tovarăşul Szotyori Ernest, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Aprovizionarea populaţiei din judeţul Mureş în perioada de toamnă iarnă, respectiv trimestrul IV a. c. şi trimestrul I 1974, este prevăzută a se realiza în cadrul prevederilor planului de stat pe această perioadă pentru comerţul socialist al judeţului. La elaborarea programului de aprovizionare s-a avut în vedere fondul de marfă contractat, stocurile de mărfuri existente in reţeaua cu amănuntul şi cu ridicata, rezervele de produse agroalimentare constituite în acest scop, precum şi achiziţiile şi cumpărările directe de mărfuri de la industrie. Programul de aprovizionare, pe care Comitetul executiv l-a aprobat, a fost definitivat pe baza măsurilor stabilite in şedinţa din 27 octombrie a. c. a Biroului Comitetului judeţean, de partid şi în Plenara din 29 octombrie a. c. a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste unde a fost aprobat pentru a fi prezentat sesiunii Consiliului popular al judeţului. Programul aprobat în sesiunea Consiliului popular judeţean evidenţiază faptul că balanţa resurselor de mărfuri, produse ale industriei alimentare, asigură aprovizionarea bună a populaţiei la făină, pîine, preparate de carne, peşte şi produse lactate, unt, ulei, paste făinoase, conserve de carne, de peşte, de legume, precum şi o aprovizionare mai bună decât în trimestrul IV 1972 la orez, carne, slănină , untură, conserve de filfat în gramaje mici şi la alte produse. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, prin Direcţia comercială judeţeană, întreprinderile comerţului cu ridicata şi unităţile de industrie alimentară din judeţ, va acţiona în continuare pentru a asigura, peste prevederile actuale, un spor de fond de marfă la toate produsele solicitate, pentru a realiza, pe această cale, o aprovizionare corespunzătoare în întreaga reţea comercială de stat şi cooperatistă. La pîine, nivelul acordat prin plan pe trimestrul IV a. c., care înregistrează o creştere de 5,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, asigură o aprovizionare corespunzătoare a populaţiei. Trebuie să se aibă în vedere însă, atît de către unităţile comerciale, cit şi de către întreprinderea de morărit şi panificaţie respectarea strictă a orarelor de aprovizionare a tuturor unităţilor de desfacere, precum şi asigurarea unei calităţi constante a fiecărui sortiment de piine. La făină albă, faţă de repartiţa acordată iniţial prin plan, s-a asigurat pentru trimestrul IV a. c. cu 74 tone mai mult decit realizările anului trecut. Direcţia comercială şi întreprinderea cu ridicata va trebui să ia măsuri, împreună cu industria, pentru a asigura preambalarea întregii cantităţi de făină stabilită prin plan. La mălai, cantităţile pentru trimestrul IV sunt destinate cu prioritate muncitorilor forestieri, populaţiei din zonele neproductive de cereale, iar disponibilul rămas, printr-o gospodărire judicioasă, se va repartiza reţelei comerciale din municipii, oraşe şi centre muncitoreşti. Resursele semestrului I 1974 impun aceeaşi gospodărire raţională în aşezarea fondului de marfă. La paste făinoase, prin suplimentările de repartiţii obţinute în aceste zile, s-au depăşit cantităţile prevăzute prin plan, compensînd şi o parte din minusul la cartofi. Pentru asigurarea necesarului de paste făinoase pentru trimestrul I şi II 1974, cu ocazia contractărilor din luna noiembrie a acestui an, I.C.R.A. va trebui să asigure integral consumul atît pe total, cît şi pe sortimente. La carne şi preparate de carne, aprovizionarea populaţiei a fost îmbunătăţită în acest an, ca urmare a cantităţilor sporite din aceste produse, alocate prin plan, continuînd să se asigure aprovizionarea şi in trimestrul IV. Vor trebui luate măsuri pentru o aprovizionare bună a reţelei cu carne de pasăre, la care resursele de aprovizionare asigură acest lucru. Planul pe trimestrul IV a. c., cît şi pe trimestrele I şi II din anul viitor prevede asigurarea cantităţilor necesare populaţiei la preparate de carne. Revine ca sarcină industriei cărnii, celorlalte unităţi producătoare, să asigure ritmic toate sortimentele solicitate şi în mod deosebit produsele ieftine, care in acest sezon rece au condiţii bune atît pentru producţie, cît şi pentru desfacere. De asemenea, va trebui să se ia măsuri ca cel puţin 80 la sută din cantităţile de carne desfăcută populaţiei, să se vindă sub formă preambalată. La peşte şi conserve de peşte, resursele asigurate pe trimestrul IV 1973, care depăşesc cu 69 tone pe cele din perioada anului trecut, permit o aprovizionare mai bună a întregii reţele comerciale. Este necesar ca, printr-o conlucrare mai bună între furnizor (sau de Cîmpie) şi comerţ, să se asigure o aprovizionare fără goluri şi la nivelul solicitărilor atît in acest an, cit şi anul viitor. La lapte, produse lactate, unt şi brînzeturi, fondul de marfă de care dispunem, atît pe trimestrul IV 1973 cît şi pe semestrul I 1974, asigură aprovizionarea populaţiei la nivelul cerinţelor. Măsuri vor trebui luate pentru asigurarea unei ritmicităţi în livrări, concomitent cu extinderea aprovizionării laptelui la domiciliu în toate oraşele din judeţ. La grupa de produse ulei, margarine, slănină-untură, cu excepţia margarinei există disponibilităţi suficiente pentru ca populaţia din judeţ să fie bineaprovizionată în toată perioada anului curent şi semestrul I anul viitor. La margarine se impune o gospodărire judicioasă a cantităţilor existente, acordindu-se prioritate acoperirii necesarului laboratoarelor de producţie din alimentaţia publică. La zahăr, pentru perioada trimestrului IV 1973, judeţului i-a fost alocată o cantitate cu 34 tone mai mare decît anul trecut, cantitate care în condiţiile unei aprovizionări normale satisface întregul necesar. "La conserve de legume şi fructe, prin plan s-au asigurat cantităţile necesare unei aprovizionări corespunzătoare. Direcţia comercială, I.C.R.A. şi I.L.F. au sarcina ca la contractările din luna noiembrie 1973, să asigure şi pe sortimente, livrarea produselor necesare de la fabricile furnizoare. In scopul îmbunătăţirii ritmicităţii aprovizionării cu ouă, Direcţia judeţeană va lua măsuri pentru a determina furnizorii să livreze în timp cantităţile stabilite prin repartiţii. Paralel cu măsurile necesare în scopul asigurării aprovizionării curente a populaţiei, cu produse agroalimentare, Direcţia comercială, U.J.C.C. şi I.C.R.A. vor trebui să se îngrijească de formarea stocurilor necesare la 31 decembrie 1973, precum şi a cantităţilor de produse necesare muncitorilor forestieri şi localităţilor supuse izolării. La cartofi apreciind că, timpul este foarte înaintat pentru realizarea programului de aprovizionare, Direcţi® generală a agriculturii va lua măsuri urgente pentru livrarea integrală la fondul de stat a cantităţilor de cartofi prevăzute pentru fiecare C.A.P. De asemenea, U.J.C.C., I.L.F. şi Agrocoop vor intensifica achiziţionarea de la populaţie a cantităţilor prevăzute prin planul de stat, precum şi preluările din achiziţii de la alte judeţe, întreprinderea de legume şi fructe va lua în continuare măsuri pentru preluarea în întregime a cantităţilor de cartofi prevăzute prin repartiţie din judeţul Harghita. Preocupările de primă urgenţă ale întreprinderii de legume-fructe trebuie să cuprindă şi realizarea rezervei de cartofi planificată pentru 31 decembrie 1973, apreciind că nivelul realizat pînă în prezent impune acest lucru. In acelaşi timp, consumurile colective şi alimentaţia publică trebuie să-şi asigure necesarul în proporţie cît mai mare prin acţiuni directe şi prin achiziţii de la populaţie. La ceapă uscată, întreprinderea de legume şi fructe trebuie ca în perioada care urmează să organizeze preluarea întregii cantităţi planificate, intensificînd acţiunile de achiziţii de la producători. La rădăcinoase, volumul produselor realizate de agricultura judeţului acoperă în cea mai mare parte necesarul fondului pieţii prevăzut prin balanţă, cu excepţia produselor pătrunjel şi ţelină, la care o parte din cantităţile planificate trebuie aduse din alte judeţe. întreprinderea de legume-fructe trebuie să ia măsuri urgente şi energice pentru însilozarea acelor soiuri care rezistă la stocare, precum şi asigurarea pentru consumul pieţii, a consumurilor colective şi alimentaţiei publice cu rădăcinoase deshidratate (morcovi, ţelină şi pătrunjel) pe toată perioada de toamnă—iarnă, întreprinderea de legume-fructe trebuie să acţioneze la toţi producătorii din alte judeţe din timp, în scopul asigurării cantităţilor minime de usturoi necesare populaţiei, fie în stare uscată, deshidratată sau în sare. Începînd cu acest an unităţile de desfacere de legume-fructe vor trebui să pună în consum produse semiindustrializate şi în ambalaje de sticlă de capacitate 1,5 kg, reali- zindu-se prin aceasta o îmbunătăţire a calităţii acestor produse. La fructe, creşterea faţă de realizările anului trecut reprezintă aproape 1.900 tone. Din evaluările producţiei judeţului rezultă că, sepoate asigura necesarul integral, cu depăşirea prevederilor planificate. Depozitarea fructelor în spaţii corespunzătoare rămîne una din sarcinile majore ale întreprinderii de legume-fructe, precum şi a consiliilor populare, care trebuie să acorde tot sprijinul găsirii de noi spaţii de însilozare. In acelaşi timp, întreprinderea de legume-fructe, consiliile populare, vor lua cele mai operative măsuri pentru grăbirea însilozărilor, pentru ca pînă cel tîrziu la 10 noiembrie 1973, acţiunea să fie terminată. Consiliile pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestări de servicii către populaţie, vor trebui să urmărească zilnic avansarea însilozărilor, precum şi luarea măsurilor necesare în această direcţie. Consiliile populare trebuie să acorde aceeaşi importanţă aprovizionării curente a populaţiei, să urmărească zilnic realizarea graficelor către fondul pieţii de către întreprinderea de legume-fructe şi furnizorii locali. Analizînd balanţa principalelor produse în sectorul textile—încălţăminte, rezultă că prin măsurile luate, în perioada următoare populaţia va dispune de un fond de marfă îmbunătăţit la confecţii, stofe de paltoane pentru bărbaţi şi femei, tricotaje P.N.A. pentru copii, lenjerie scămoşată pentru copii şi adulţi, mănuşi din lină şi tip lînă, sibir, capoate şi rochiţe din diftină pentru copii etc. Programul de aprovizionare pentru toamnă—iarnă stabileşte, ca sarcină permanentă pentru organele comerciale cu ridicata şi amănuntul să completeze fondul de marfă la sortimentele tricotaje P.N.A. pentru adulţi, finet imprimat, diftină imprimată, cizme cu feţe din piele pentru femei, bocanci cu talpă de bovine pentru copii, cizme şi ghete pentru copii, încălţăminte de cauciuc pentru iarnă, să acţioneze energic la furnizori pentru lichidarea restanţelor. In acelaşi timp, să fie folosite în mai mare măsură posibilităţile de realizare a unui fond de marfă suplimentar din producţia cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ. In sectorul metalo-chimice, fondul de mărfuri pentru trimestrul IV asigură aprovizionarea la nivelul necesarului cu plite electrice, ţigle şi cărămizi, plăci azbociment şi materiale hidroizolante, becuri electrice, maşini de gătit cu combustibili solizi, sobe de încălzit cu combustibili solizi, maşini de spălat rufe ALBA LUX 9 şi 10, televizoare, aparate de radio, jucării, precum şi articole specifice sărbătorilor de iarnă. Pentru aprovizionarea de toamnă, iarnă a populaţiei la nivelul cifrelor prezentate şi asigurarea unei aprovizionări curente corespunzătoare, este necesar ca Direcţia comercială, toate întreprinderile comerciale cu ridicata şi amănuntul să-şi îmbunătăţească activitatea, să realizeze o mai bună conlucrare cu furnizorii de pe întreg cuprinsul judeţului, să asigure intrarea la fondul pieţii a întregului necesar de produse planificate, să manifeste exigenţă maximă faţă de calitatea produselor. Comitetele executive ale consiliilor populare vor trebui să exercite o îndrumare şi un control permanent asupra activităţii comerciale, pentru ca înlăturînd din timp neajunsurile apărute, să asigure o aprovizionare cît mai bună a populaţiei. (Text prescurtat) PROGRAMUL de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor In judeţul Mureş In perioada 1974-1975 şi în perspectiva anului 1980, prezentat de tovarăşul Nicolae Vereş, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ansamblul de măsuri adoptate de Congresul al X-lea, al Partidului Comunist Român menit să asigure o bază trainică societăţii noastre socialiste, se îmbină în mod organic cu preocuparea consecventă pentru accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şi modernizarea agriculturii în vederea măririi contribuţiei acesteia la progresul economhiei şi la creşterea venitului naţional. La sfîrşitul celui de-al treilea an al cincinalului 1971— 1975, etapă hotărîtoare pentru progresul şi bunăstarea întregului popor, desecările, irigaţiile, acţiunile de combatere a eroziunii,solului sau de gospodărire a apelor cunosc o amploare din ce în ce mai mare, prevederile programului naţional preconizat de partid materializîndu-se pas cu pas. Asemenea imagini, caracteristice ,unei agriculturi în plină modernizare, se întîlnesc frecvent şi în judeţul Mureş, care a cunoscut şi cunoaşte ca de altfel întreaga ţară, profunde transformări. Printre semnele progresului se numără alături de alte obiective economice, noi şi noi lucrări de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, alocîndu-se acestor acţiuni de larg interes naţional, fonduri care în acest cincinal depăşesc suma de 180 milioane lei. In condiţiile de relief şi climă ale judeţului Mureş rezultă că din suprafaţa agricolă totală de 411.795 ha, pe aproximativ 20.000 ha se impune a se executa lucrări de desecări, pe 5.460 ha lucrări de irigaţii, iar pe circa 240.000 ha de aplicat lucrări de combatere a eroziunii solului. Judeţul Mureş, prin amplasarea sa geografică, este unul din judeţele cele mai afectate de acţiunile distructive ş fle apelor. In mod frecvent sunt inundate din cauza revărsărilor de ape peste 7.000 ha anual, iar o dată la 2—3 ani peste 15.000 ha. Apar şi ani cu inundaţii catastrofale, cum a fost cel din 1970, cînd pe teritoriul judeţului au fost inundate peste 35.000 ha teren agricol, producînd pagube însemnate economiei judeţului. De asemenea, modificarea unor factori de mediu din ultimul timp au accentuat fenomenele de alunecare, care cuprinde peste 8.000 ha. Din această caracterizare rezultă că în prezent pe 34 din suprafaţa agricolă a judeţului, se manifestă acţiunea negativă a unor factori naturali în special a inundaţiilor, a excesului de umiditate şi a eroziunii solului care an de an produc pagube, diminuînd în mod vizibil potenţialul de fertilitate a pămîntului. în domeniul gospodăririi apelor în judeţul Mureş se pune problema regularizării cursurilor de apă şi amenajarea de lacuri de acumulare pentru alimentări cu apă, irigaţii, energie etc., precum şi a acţiunilor pentru raţionalizarea consumului de apă, amplasarea unităţilor mari consumatoare de apă în zone cu excedent de apă în regim natural. De asemenea, sunt necesare, o serie de măsuri pentru protejarea cursurilor de apă împotriva poluării. Pentru înlăturarea fenomenelor arătate, cu implicaţii defavorabile în agricultura judeţului Mureş, Comitetul judeţean de partid, fiind bine cunoscută necesitatea şi oportunitatea lucrărilor, manifestă o preocupare permanentă pentru executarea unui complex de lucrări hidroameliorative, menite să ridice valoarea productivă a pămîntului, asigurîndu-se astfel producţii stabile şi de nivel sporit. Astfel, în perioada 1971—1973 s-au executat lucrări de regularizări, îndiguiri şi desecări din fonduri centrale în valoare de 20,3 milioane lei, realizîndu-se printre altele îndiguirea şi desecarea văii Comlodului pe o suprafaţă de 1.211 ha; apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Tîrnăveni şi a unei părţi a oraşului Reghin. De asemenea, au început lucrări de regularizare a rîului Mureş. In zona municipiului Tg.-Mureş, acestea vor fi terminate în 1976. La indicaţia Comitetului judeţean de partid, acţiuni importante au întreprins şi unităţile agricole care beneficiind de asistenţa tehnică a O.I.F. au efectuat o serie de lucrări care duc la înlăturarea excesului de umiditate din sol. Astfel, în perioada 1970—1973, s-au executat lucrări de desecare pe 14.200 ha, din care în 1973 — 4.900 ha și eliminarea excesului de uriditate pe o suprafață de 38.500 ha, din care în 1973 — 18.500 ha. Asemenea lucrări care cuprind în medie peste 100 ha — au fost efectuate mai ales în C.A.P. Glodeni, Band, Gorneşti, Iernut, Lunca, Nadeş, Sărmaşu, Rîciu şi altele. în contrast cu această străduinţă au fost, în schimb, unităţi şi conduceri de comune pentru care această acţiune nu a constituit o preocupare de seamă. Aşa stau lucrurile la Crăciuneşti, Coroisînmărtin, Ogra, Apold, Albeşti, Vătava, Pogăceaua, Gh Doja, Saschiz. De asemenea, pentru apărarea împotriva inundaţiilor s-au executat din fond central şi din credite, prin muncă patriotică diguri pe o lungime de 41,7 km. Aici se înscrie şi îndiguirea malului sting al rîului Mureş, la Tg.-Mureş, acţiune care se încadrează în complexul de lucrări de amenajare a Mureşului superior. Deosebit de importante sunt şi lucrările de combatere a eroziunii solului. Numai în ultimii trei ani s-au executat de către C.A.P. lucrări pe o suprafaţă de 5.344 ha., din care pe 1.700 ha în 1973. La evoluţia fenomenului de eroziune a solului o cauză principală o constituie sistemul defectuos de lucrare a terenurilor situate în pantă cum ar fi: arături şi însămînţări din deal în vale, distrugerea teraselor şi cultivarea de prăşitoare pe pante mari fără a fi protejate de culturi de păioase intercalate în fîşii. Deşi in multe unităţi agricole, cu actuala sistemă de maşini, se pot executa lucrări agricole de-a lungul curbelor de nivel, se constată că nu există o preocupare suficientă din partea unităţilor pentru executarea acestor lucrări şi nici din partea staţiunilor şi secţiilor de mecanizare. In judeţul nostru sunt preocupări, şi pentru completarea necesarului de apă în perioadele de secetă, în acest caz este amenajată pentru irigaţii, o suprafaţă de 5.461 ha, din care în C.A.P. — 3.804 ha. In urma inundaţiilor din 1970, o parte din această suprafaţă a fost afectată prin colmatarea canalelor şi distrugerea unor lucrări de artă şi utilaje. Beneficiarii suprafeţelor afectate, C.A.P. Cuci, Iernut, Crăieşti-Tîrnavă, Bogata, Chendil nu au depus interes în repunerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii distruse, ceea ce a fost în defavoarea producţiei agricole. Din prezentarea realizărilor rezultă că ritmul executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor se desfăşoară lent faţă de volumul mare de lucrări ce se impun a fi executate pe teritoriul judeţului Mureş. Condiţiile de relief precum şi suprafeţele mari afectate de excesul de apă şi eroziuni impun în anii următori ai cincinalului actual şi în perspectivă, să se continue cu eforturi sporite acţiunile de îmbunătăţiri funciare ce se stabilesc în prezentul program. In această ordine de idei, pînă la sfîrşitul actualului cincinal sînt prevăzute a se realiza următoarele acţiuni: 1. DIN FOND CENTRAL: a) Continuarea regularizării rîului Mureş, lucrarea fiind cuprinsă în amenajarea complexă a bazinului „Mureşul superior“. Executantul acestei lucrări este întreprinderea de lucrări hidrotehnice speciale Bucureşti, Şantierul Tg.-Mureş. b) Continuarea lucrărilor de regularizare a rîului Tîrnava Mică la Tîrnăveni, etapa a IlI-a pe sectorul pod C.F.R.-Adămuş. c) începerea lucrărilor de regularizare a rîului Tîrnava Mare la Sighişoara, care se va efectua între anii1974—1978. d) Continuarea lucrărilor de regularizare a rîului Mureş la Reghin, în scopul apărării de inundaţii a oraşului şi a terenurilor agricole din zonă. Se vor executa lucrări de consolidări de maluri, îndiguiri, rectificări de traseu la Mureş, Gurghiu etc. Executantul acestei lucrări I.L.H.S. — Bucureşti. Termenul de punere în funcţiune — 1977. e) începerea de către O.I.F. Tg.Mureş a lucrărilor de combatere a eroziunii solului in bazinul Comlod. 2. LUCRĂRI de apărare ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, CE SE VOR EXECUTA CU MUNCĂ PATRIOTICĂ Inundaţiile din ultimii ani au arătat că prin executarea unor lucrări (îndiguiri, supraînălţări de diguri, curăţirea albiilor de vegetaţie, decolmatări etc.), se pot apăra suprafeţe întinse de terenuri agricole şi aşezări omeneşti împotriva inundaţiilor obişnuite care se produc în mod frecvent. In acest sens, se vor executa lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, pe o lungime de 144,2 km cu un volum de terasamente de 194.500 mc. Pentru executarea acestor lucrări, C.I.F. Mureş, va asigura asistenţă tehnică de specialitate. In acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor, vor participa toate unităţile economice precum şi întreaga populaţie. 3. AMENAJĂRI LOCALE DIN CREDITE ȘIAPORT PROPRIU AL C.A.P. a) Desecări — 6.638 ha în 1974— 1975. în anii 1974—1975, se vor continua lucrările de desecare cu mijloace proprii şi contribuţia populaţiei. Acţiunea se va desfăşura sub îndrumarea organelor locale comunale, pe baza unor schiţe simple întocmite de inginerii agronomi din raza comunei respective. La lucrările de complexitate tehnică mai mare, C.I.F. Tg.-Mureş va asigura documentaţiile cît şi asistenţa tehnică necesară. Pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare ce se vor executa în anul 1974, sînt asigurate documentaţiile de execuţie, iar pentru lucrările ce se vor executa în anul 1975, documentaţiile sînt în curs de elaborare. Se impune ca la nivelul fiecărei comune să se revadă starea lucrărilor de desecare existente, luîndu-se măsuri ca pînă la data de 1 martie 1974, să se execute decolmatarea canalelor şi executarea podeţelor necesare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a reţelei amenajate. Prin executarea lucrărilor de desecare pe terenurile plane, mecanizabile, se va putea face şi schimbarea modului de folosinţă a acestora trecîndu-le în categoria terenurilor arabile, urmînd in schimb ca alte terenuri în pantă să fie cultivate cu pajişti. Consiliile populare, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid vor lua măsuri pentru mobilizarea forţelor locale la executarea amplelor lucrări care se prevăd în acest program. b) Combaterea eroziunii solului. Se prevede ca în perioada 1974— 1975 să se execute lucrări de combatere a eroziunii solului pe o suprafață de 45.655 ha. Pentru combaterea eroziunii solului pe terenurile în pantă, în fiecare unitate se vor rezolva cu prioritate următoarele probleme: — Introducerea sistemelor de cultură cu rol antierozional. Pe terenurile în pantă se vor aplica numai următoarele sisteme de cultură: pe curbele de nivel; cu benzi înierbate; în fîşii. —Aplicarea unor metode diferenţiate de lucrare a solului şi de fertilizare a acestuia pe terenurile în pantă; extinderea mecanizării la toate lucrările cu respectarea măsurilor de stăvilire a eroziunilor; studierea posibilităţilor de adaptare a actualei sisteme de maşini la lucrarea terenului de-a lungul curbelor de nivel. Tot în cadrul acţiunii de stăvilire şi combatere a eroziunii solului se impune plantarea terenurilor afectate de eroziune cu nuc, alun şi dud. In acest scop se vor planta în cadrul judeţului nostru în anii 1974—1975 şi în perspectiva anului 1980, 150 mii nuci, 20 mii aluni şi peste 16 mii duzi. Pentru toate aceste acţiuni de masă, se vor înfiinţa pepiniere pe lingă şcoli şi în C.A.P. care să producă material săditor necesar executării plantărilor propuse. Pepinierele de nuc pe suprafeţe cuprinse între 0,05 — 0,10 ha pentru producerea materialului săditor se vor înfiinţa pe lingă şcolile din comunele : Band, satul Mădăraş, Ghindari, Măgherani, Neaua, Sîngeorgiu de Pădure şi oraşul Luduş, satul Roşiori, Balda, Rîciu, Găneşti, Sighişoara şi Cedrad. Tot pentru asigurarea materialului săditor necesar plantării nucului în cadrul întreprinderii intercooperatiste pomicole Sîngeorgiu de Pădure se va înfiinţa 1,5 ha pepinieră. Pentru reuşita obţinerii unui material săditor de bună calitate în toate pepinierele, se va da asistenţă tehnică permanentă de către profesorii care predau agricultura în cadrul şcolilor şi de către specialiştii din cadrul C.A.P. Pînă la obţinerea materialului săditor de nuc, se va folosi şi metoda însămînţării directe a nucilor la loc definitiv, obţinînd în felul acesta cel puţin 10 mii pomi de nuc. în scop antierozional, specialiştii vor întocmi schiţe de amplasare a speciilor de nuc, alun şi dud la nivelul fiecărei comune. Plantarea dudului se va face atît în scopul stăvilirii eroziunii solului, cît și pentru asigurarea frunzelor necesare creșterii viermilor de mătase. Pentru asigurarea materialului săditor de dud, în cadrul întreprinderii intercooperatiste pomicole din Sîngeorgiu de Pădure se va înfiinţa o pepinieră care va asigura materialul săditor necesar întregului judeţ. în această acţiune, Inspectoratul şcolar judeţean împreună cu organele consiliilor populare comunale, vor stabili sarcini concrete pentru fiecare şcoală în parte. Pentru stăvilirea fenomenului de alunecări, care afectează în judeţul nostru peste 8.000 ha teren agricol s-a început delimitarea suprafeţelor, urmînd ca după această acţiune să se precizeze terenurile ce vor trece în patrimoniul silvic, cele cărora li se vor schimba modul de folosință și care vor trebui exploatate cu anumite restricţii şi pămînturile care vor trece din patrimoniul silvic în cel agricol. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului program pe lîngă alte măsuri este necesară organizarea perfecţionării cunoştinţelor specialiştilor, a elevilor din şcoli şi a tuturor cetăţenilor care participă la realizarea lui. Consiliile populare şi organele agricole prin atribuţiile ce le au, vor trebui să ia măsuri severe, chiar de sancţionare a celor care nu respectă regulile de conservare, respectiv de combatere a eroziunii solului. 4. PROBLEME ORGANIZATORICE In vederea realizării acestui program se constituie un comandament judeţean care va coordona întreaga activitate ce urmează a se desfăşura în acţiunea de" îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor. La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, comandamentele se vor constitui din persoane cu munci de răspundere în organele locale ale administraţiei de stat, în C.A.P., I.A.S., S.M.A. şi Asociaţii intercooperatiste. Programul întocmit cuprinde măsuri cu privire la defalcarea suprafeţelor care fac obiectul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor pe circumscripţii electorale, unităţi economice, pe sate, brigăzi, echipe şi locuitori. Această defalcare va trebui să concretizeze volumele de lucrări de executat, în raport cu forţa de muncă activă, stabilindu-se totodată şi termene de execuţie şi responsabilităţi. Evidenţa lucrărilor, executate se va ţine de deputaţii comunali pe circumscripţii şi pe cetăţeni. Lucrările care privesc C.A.P., asociaţiile intercooperatiste şi LAS., se vor cuprinde in planurile de producţie ca sarcini obligatorii. Avînd în vedere că lucrările de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor sunt acţiuni de interes comun, care afectează suprafeţele mai multor unităţi, acestea se vor realiza printr-o strînsă cooperare. Lucrările executate cu muncă patriotică se vor raporta de două ori pe lună (în 15 şi 30 ale fiecărei ţări), la Consiliul popular judeţean, Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare şi apelor. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale cu ocazia votării obiectivelor ce se vor executa în cursul anului 1974, din contribuţia în bani şi muncă patriotică a locuitorilor, vor avea în vedere şi lucrările de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor care se impun a fi executate, înainte de dezbaterea programelor în adunările generale, acestea vor fi verificate de către specialiştii O.I.F. şi de la gospodărirea apelor. La lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului, organele locale vor solicita şi sprijinul specialiştilor de la ocoalele silvice. Avînd în vedere volumul mare de lucrări prevăzut a se realiza, la indicaţia Biroului Comitetului judeţean de partid se vor organiza şantiere de muncă patriotică la care se va mobiliza întreg tineretul de la oraşe şi sate. Ducerea la îndeplinire a programului de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor va asigura o valorificare superioară a resurselor naturale existente şi o dezvoltare însemnată a potenţialului economic al judeţului (Text prescurtat)