Steaua Roşie, decembrie 1973 (Anul 24, nr. 284-309)
1973-12-01 / nr. 284
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 1 DECEMBRIE 1918 - 1 DECEMBRIE 1973 UMIRIA TMSILMI I CU ROMANIA, EVENIMENT ISTORIC DE IMPORTANTA CRUCIALA ill VIATA POPORULUI NOSTRU Se împlinesc anul acesta, la 1 decembrie, 55 de ani de cînd, prin voinţă unanimă masele populare de pe ambele versante ale Carpaţilor au cerut intr-un singur glas, în numele dreptăţii naţionale şi sociale, unirea Transilvaniei cu România. Ideea venea de demult, din negura vremurilor, din durerea despărţirii şi a oprimării pe care poporul nostru le-a suferit pe nedrept din cauza vitregiilor istorice prin care a trecut de-a lungul existenţei sale milenare şi ea, s-a conturat încet, dar mereu, pe măsura căpătării conştiinţei de sine, de unitate de origine şi de limbă, comunitate psihică, interese economice, aspiraţii de libertate comune. Tendinţa de unitate politică răzbate tot mai mult în conştiinţa maselor, a voievozilor luminaţi şi, primul care încearcă această spectaculoasă performanţă, mînat de patriotismul fierbinte ce l-a călăuzit în scurt, dar glorioasa sa viaţă a fost marele Mihai Viteazul. Istoria însă îşi urmează mersul ei firesc şi în viaţa celor trei ţări române, ca şi a altora cu situaţii asemănătoare, intervin alte momente de răscruce străbătute de acelaşi ideal sfînt de unitate. Sîntem în anul revoluţionar 1848 cînd revoluţia burghezo-democratică a cuprins Europa cu o influenţă binefăcătoare şi asupra ţărilor române. Cauzele revoluţiei române însă s-au găsit în situaţia economică, socială şi politică din cele trei provincii româneşti, fiecare în felul ei, asuprită, pentru că, aşa cum spunea marele democrat revoluţionar Nicolae Bălcescu — creierul revoluţiei din Ţara Românească şi nu numai de aici — revoluţia franceză de la 1848 a fost ocazia şi nu cauza revoluţiei noastre. Mişcarea revoluţionară din Moldova, nu destul de combativă la început, a fost repede înăbuşită de cîrmuitorii ţării de atunci şi de stăpînii lor de peste hotare, situaţia revoluţiilor din Muntenia şi mai ales din Transilvania fiind incomparabil mai tragică. Ele au fost crunt înăbuşite în sînge de forţele celor trei mari imperii — otoman, ţarist şi habsburgic — în ideea declarată ca niciodată cei care ,s-au ridicat atunci la luptă să nu mai încerce s-o facă. Din nou cele trei ţări române au rămas despărţite şi din nou poporul român ajuns de acum la o maturitate politică destul de avansată nu şi-a putut vedea visul împlinit. Fapt este însă că atât la Islaz, cît, şi pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, atît la Braşov cît şi la Bucureşti ca de altfel în toată ţara şi chiar în străinătate, ideea Unirii ţărilor române într-un singur stat independent şi suveran s-a făcut simţită incomparabil mai puternic decit oricînd în trecutul glorios de luptă al poporului nostru. Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească în 1859 şi apoi războiul de independenţă din 1877 cînd armata română şi-a adus tributul său, de sînge alături de armatele ruseşti pentru zdrobirea cotropitorilor otomani, constituie alte două momente cruciale în lupta comună pentru făurirea unităţii politice statale a ţărilor române. Anii au trecut şi în cea de-a doua jumătate a secolului trecut şi la începutul celui de-al XX-lea, pe arena politică a lumii şi deci şi a României, îşi face apariţia — rezultatul dezvoltării obiective a societăţii omeneşti — o nouă clasă socială — proletariatul. Clasa muncitoare avea să preia de acum conducerea luptelor sociale dar şi naţionale, ca cea mai avansată clasă a societăţii, clasă care, eliberîndu-se pe sine îşi asuma misiunea istorică de a elibera şi pe ceilalţi, de a făuri în final o societate fără clase, fără exploataţi şi exploatatori, o societate în care să domnească munca, libertatea şi egalitatea între oameni şi între popoare. Dar, această perioadă şi mai ales începutul secolului nostru, a marcat şi ascuţirea la maximum a tuturor contradicţiilor imperialiste, manifestată şi prin prima mare conflagraţie mondială condamnată, după cum se ştie, de mişcarea muncitorească şi socialistă, inclusiv de cea românească. Din această mare încleştare însă, cu toate urmările ei dureroase şi mai ales în urma ei, faţa Europei s-a schimbat. Regimul ţarist s-a prăbuşit în urma loviturilor Marii Revoluţii Socialiste, din Octombrie organizată şi condusă de partidul comunist al marelui Lenin, şi de asemenea, imperiul habsburgic, s-a destrămat datorită luptei popoarelor asuprite şi oprimate. Lupta maselor populare capătă un tot mai pronunţat caracter politic şi social dar şi naţional în sensul eliberării, egalităţii , şi autodeterminării popoarelor după principiile Revoluţiei din Rusia şi după condiţiile specifice ale fiecăruia în parte. In ziua de 12 octombrie 1918 se convoacă la Oradea Conferinţa Comitetului Central al Partidului Naţional Român care cere unirea categorică a Transilvaniei cu România, cerinţă sprijinită de întregul popor român şi în primul rînd de mişcarea muncitorească şi socialistă care a avut un rol deosebit de important în pregătirea şi apoi în înfăptuirea actului unirii. Trebuie precizat aici că dată fiind situaţia foarte asemănătoare şi a altor popoare din imperiul habsburgic cu cea a românilor, şi acestea adoptă astfel de proclamaţii, constituindu-se de fapt, la sfîrşitul lunii octombrie 1918 statele naţionale unificate: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia. Mergîndu-se mai departe pe linia luptei pentru unirea Transilvaniei cu România se constituie Consiliul Naţional Român din 12 membri din care 6 din partea Partidului Naţional Român şi 6 din partea Partidului Social Democrat care convoacă Marea Adunare Naţională pentru 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. De reţinut marea importanţă şi influenţă a mişcării muncitoreşti şi socialiste din partea căreia au fost trimişi în Consiliul Naţional 6 reprezentanţi. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 la care au participat peste 100.000 de oameni din toate colţurile Transilvaniei, Vasile Goldiş citeşte proclamaţia de unire prin care „Adunarea naţională decretează unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România pentru toate veacurile“. Fără îndoială, multe din revendicările unirii formulate în principal de către reprezentanţii mişcării muncitoreşti, ca de pildă, egalitatea în drepturi între naţionalităţi, vot universal, etc., n-au putut fi realizate pînă cînd clasa muncitoare în frunte cu partidul său n-au reuşit să preia puterea prin revoluţie, după august 1944. Unirea Transilvaniei cu România însă, prin toată semnificaţia sa istorică, prin urmările ei, a constituit , aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, „un eveniment istoric de importanţă crucială în viaţa poporului nostru care a dus la realizarea statului naţional unitar român şi a deschis calea dezvoltării unitare a naţiunii noastre ... Sutele de mii de semnături care au întărit mandatul încredinţat delegaţilor la marea adunare de la Alba Iulia, participarea a peste 100.000 de oameni la această adunare dovedesc că unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul cîtorva persoane sau grupuri izolate, ci opera întregului popor, a întregii noastre naţiuni". ION SIMA In ultima sa deplasare din actualul sezon competiţional, A.S.A. va întrlni mâine la Iaşi formaţia Politehnica din localitate. Localnicii — ocupanţi ai locului 14, cu 13 puncte şi un golaveraj negativ (1 7), vor încerca — fireşte — să profite de avantajul terenului propriu. Mai ales dacă avem în vedere că în jocurile desfăşurate pe terenuri străine nu au realizat decit un singur punct. De altfel, pînă în această etapă (a XVI-a), studenţii ieşeni au cîştigat toate partidele susţinute pe propriul teren. Asta nu spune însă prea mult, dacă e să avem în vedere elementul surpriză, atît de frecvent întîlnit în fotbalul nostru. Costaş, Incze, Lupulescu sau Simionaş vor avea de înfruntat un adversar — A.S.A. — aflat într-o evidentă ascensiune de formă, echipă a cărei evoluţie pe litoral a produs în precedenta etapă una din surprizele de „proporţii“ ale actualului tur. Se pare că elevii lui Romeo Catană au atins — în sfîrşit — acel grad de maturitate care să le permită să evolueze fără complexe pe terenurile străine. Ne-ar place să credem că afirmaţia noastră nu e o supoziţie simplă, ci o realitate pe care o aşteptăm cît mai frecvent concretizată. Defensiva echipei tîrgumureşene — şi nu numai ea — a demonstrat pe malul mării că în situaţiile în care evoluează concentrat în joc poate anihila atacul în trombă al echipelor gazdă. Nu ne facem, desigur, iluzii în ceea ce priveşte rezultatul de mîine, dar cu puţină şansă, nu e exclusă realizarea unei partide în care rezultatul final să favorizeze din nou formaţia mureşeană. Dar ceea ce vor reuşi sau nu Mureşan, Nagy, Ispir, Pislaru sau Hajnal vom vedea cu adevărat abia mîine pe gazonul stadionului „23 August“ din Iaşi. Cele două formaţii vor evolua — după toate probabilităţile — în următoarea alcătuire: Politehnica Iaşi: Costaş—Micloş, Stoicescu, RomilăI, Hanceriuc — Romilă II, Simionaş — Incze, Lupulescu, Ciobanu, Spirea. A.S.A.: Solyom — Grigore, Kiss, Ispir, Czako — Pîslaru, Bölöni—Fazekas, Nagy, Mureşan, Hajnal. GHEORGHE GIURGIU ---------------------------------------------------------/ Mîine, la Iași, POLITEHNICA - A.S.A. în prag de iarnă LA CANTINA-RESTAURANT A FABRICII DE MOBILĂ DIN TG.-MUREŞ La cantina-restaurant a Fabricii de mobilă I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş iau masa zilnic 850— 900 de persoane. Costul unui meniu compus din două feluri este de 4 lei, iar al celui din trei feluri 5,50 lei. Ţinînd seama de faptul că ciorbele, respectiv pîinea, se servesc aici la discreţie, apare evident faptul că este vorba despre cea mai ieftină masă servită în cantinelerestaurant din judeţ. Desigur, cei ce se pricep cîtuşi de puţin la problemele „de bucătărie“ îşi pot da seama că aici în „compoziţia meniurilor“intră la socoteală nu numai carnea, legumele sau rîntaşul... ci şi banii. Bunăoară, cu un an în urmă cantina dispunea de peste 100.000 de lei beneficiu net, sumă care potrivit Legii privind organizarea şi funcţionarea cantinelor-restaurant poate fi folosită numai pentru îmbunătăţirea meniurilor şi a servirii. Acesta e secretul meniurilor ieftine şi consistente. Insă, din păcate, „rezervele“ care erau folosite în scopurile arătate mai sus au început să se epuizeze. Deşi acest fapt era cunoscut de conducerea cantinei, de comitetul ei de conducere, nu s-a acţionat la timp, respectiv atunci cînd legumele, zarzavaturile şi alte produse erau mai ieftine. In ce priveşte personalul cantinei, trebuie să recunoaştem că acesta lucrează mult, poate prea mult, cunoscînd mai ales faptul că aici pregătirea mîncării pentru cei 850— 900 de abonaţi nu e deloc o treabă uşoară, toate operaţiunile, începînd cu tranşarea cărnii şi pînă la curăţirea morcovilor sau tăierea cepei, se desfăşoară manual. Pe de altă parte, aprovizionarea cantinei e legată de multe formalităţi birocratice. Aşa se face că, în vreme ce morcovii, ceapa, ţelina şi varza există în cantităţi suficiente, în magazia cantinei nu mai există nici măcar un cartof, rezerva de fasole fiind şi ea neîndestulătoare (abia 500 kg). Este adevărat că în magazie abâia poţi să te mişti, dar nu din cauza proviziilor, ci mai degrabă, a ambalajelor, a lăzilor şi sticlelor goale (în care zace o valoare de 18.000 de lei). Ar fi recomandabil ca, în consecinţă, organizaţia de partid, comitetul sindicatului, respectiv conducerea fabricii să ia măsuri urgente pentru remedierea situaţiei, altfel bunul mers al cantinei în perioada următoare, va fi periclitat. Alături de asigurarea unor cantităţi satisfăcătoare de provizii şi de dotarea cantinei cu maşinile şi instalaţiile de bucătărie necesare, sarcina cea mai urgentă ar fi, credem, bararea „topirii“ rezervelor materiale ale cantinei, menţinîndu-se cel puţin nivelul actual de servire. Legea privind organizarea şi funcţionarea cantinelor-restaurant prevede pe lîngă organizarea gospodăriilor anexe şi posibilitatea unor activităţi comerciale, rentabile, ca de pildă, desfacerea preparatelor proprii în incinta întreprinderii...La fabrica de mobilă funcţionează, ce-i drept, două bufete de acest gen, dar nici unul nu-şi îndeplineşte menirea. Aici se servesc doar slănină, salamuri, conserve şi alte cîteva produse similare, în timp ce preparatele proprii lipsesc. Beneficiile destinate îmbunătăţirii meniurilor ar putea fi sporite şi printr-o mai bună exploatare a sălii şi bucătăriei cantinei, organizîndu-se şi activitatea de restaurant, aşa cum prevede legea. Dar pînă în prezent, în afară de cîteva nunţi şi întruniri tovărăşeşti, asemenea activităţi n-au fost organizate. Este evident că dacă cei chemaţi să gospodărească raţional cantina vor da dovadă de mai multă iniţiativă şi vor primi un sprijin mai consistent, cantina-restaurant a fabricii de mobilă va putea satisface într-o măsură sporită cerinţele abonaţilor săi şi ale altor categorii de cetăţeni, dornici să ia masa aici. LAJOS ANTAL Laborator-şcoală In lumina hotărîrilor de partid şi de stat, Direcţia comercială judeţeană acţionează cu fermitate pentru legarea învăţămîntului de specialitate cu practica. In acest scop, prin acţiuni de autoutilare, în cadrul complexului „Universităţii“ din Tg.-Mureş, sunt în curs de amenajare două laboratoare pentru pregătirea elevilor de la Grupul şcolar comercial — viitorii tehnologi în arta culinară pentru specialitatea de cofetari şi preparate de bucătărie. Pregătirea practică a elevilor se realizează de instructorii şcolii sub îndrumarea unui bucătar şef şi cofetar şef, lucrători cu înaltă calificare. Alături de instruirea practică , conform programei şcolii, se urmăreşte pregătirea şi livrarea preparatelor şi semipreparatelor „Gospodina“ pentru cele peste 36 de secţii „Gospodina“ din unităţile alimentare din municipiul Tg.-Mureş. Se preconizează ca produsele pregătite şi livrate să fie într-o fază apropiată preambalării, transportul făcîndu-se prin containerizare, în care Sens s-au şi experimentat matriţe plastice, astfel că mărfurile vor fi expuse şi servite direct cumpărătorilor. Şcolarizarea practică se face în două schimburi, în serii de cîte 15 elevi. Instalaţiile laboratoarelor sunt la nivelul tehnicii moderne, de la ustensilele clasice pînă la maşina robot universală cu care se execută 16 operaţiuni. Prin noul sistem de practică elevii vor primi o educaţie şi pregătire profesională corespunzătoare, de rezultatele căreia vor beneficia deopotrivă masa largă a populaţiei. Este de menţionat şi faptul că în cadrul programului de pregătire practică a elevilor pe lîngă preparatele pregătite aici şi date în circuitul comercial, se preconizează înfiinţarea unei bucătării de bloc pentru abonaţii din sectorul respectiv, deziderat ce îşi aşteaptă de mult rezolvarea. Noul laborator-şcoală va fi dat în folosinţă la începutul lunii decembrie anul curent. E. PIRLEA PROGRAMUL TV PENTRU SĂPTÂMÎNA 2-8 DECEMBRIE DUMINICA, 2 DECEMBRIE 8,00 Bună dimineaţa! 8.30 Cravatele roşii. 9,25 Film serial. Caktari. 9.50 Viaţa satului. 11.00 Emisiunea de limbă maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 17.35 Film serial. Schulmeister. 18.30 Drumuri în istorie. Ţara Birsei. 18.45 Vetre folclorice. 19,20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. Săptămîna politică internă şi internaţională în imagini. 20.10 Reportajul săptămînii. 20.30 Film artistic: Cazul Yamabe. Producţie a studiourilor cinematografice japoneze. Premieră pe ţară. 22.00 Vedete internaţionale. Nana Mouscouri şi Sacha Distel. 22.15 Telejurnal. Sport. LUNI, 3 DECEMBRIE 17.30 Curs de limbă franceză. ■ 18.00 La ordinea zilei. Azi judeţul Mureş. 18.20 Căminul. 18.40 De la New York la Washington — reportaj. 18.50 Opereta pe micul ecran. Recitalul sopranei Valeria Rădulescu. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. Ţară, tu iubirea noastră. 20.05 Mai aveţi o întrebare? — O cometă se apropie de Pămînt. 20.40 Interpretul preferat: Natalia Gliga. 20.50 Revista literar-artistică TV. 21:40 Roman foileton: „Goya“. 22,15 24 de ore. MARŢI, 4 DECEMBRIE 9.00 Teleşcoală. — Album: Mănăstirea Cozia. 9.10 Extemporal la limba română. — Dicţionar ortografic. Grafii care nu concordă cu pronunţarea. — Recunoaşteţi personajele? — Lecturi ilustrate: „Luceafărul“ de Mihai Eminescu (fragmente). 9.35 Matematică (clasa a VIII-a) Probleme. 10.00 Telex. 10.05 Revista literar-artistică TV. 10.55 Film serial: Omul din Curtea de trecere. Producţie a studiourilor de televiziune sovietice, ecranizare după o nuvelă de D. Tarasenko — episodul I. 12.00 Telejurnal. 16.30—17.00 Lumea copiilor. 17.30 Curs de limbă germană. 18.00 Telex. 18.05 Film documentar. 18.15 Muzica. 18.40 Ghișeul. 18.55 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Album coral. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Reflector. 20.20 Teatru TV în premieră absolută — Ludovic al XIX-lea de George Călinescu. 21.55 Sugestii coregrafice. 22.15 24 de ore. MIERCURI, 5 DECEMBRIE 9.00 Teleșcoală — Chimie. Schimbări de stare de agregare. 9.10 Geografie (anul IV): Dunărea. 9.30 Curs de matematică modernă — Elemente de geometrie neeuclidiană. 9.50 Introducerea în informatică. 10.00 Telex. 10.25 Film pentru copii și tineret: Aleksandr Nevski. 12.10 Telejurnal. 17.30 Curs de limbă rusă. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Pronoexpres. 18.15 Steaua polară. 18.35 Muzică populară. 18.45 Terra ’73. 19,20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca — Ciclul Gerard Philippe — Mănăstirea din Parma (partea a Il-a). 21.40 Arii celebre în interpretarea soliştilor Operei din Iași. 22.00.24 de ore. JOI, 6 DECEMBRIE 9.00 Curs de limbă engleză. 9.30 Curs de limbă germană. 10.00 Telex. 10.05 Reporterii noştri peste hotare. 10.25 Telecinemateca. 11.40 „Nestemate argeşene“. 12.10 Telejurnal. 16.00 Teleşcoală. Ştiinţe sociale. Consultaţii — realitate şi prognoză — Esenţă şi fenomen. 16.30 Interferenţe ştiinţifice: Bionica. 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Telex. 18.35 Imagini finlandeze. 18.55 întrebări şi răspunsuri. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Seară pentru tineret. 21.10 Steaua fără nume, emisiune concurs pentru tineri interpreţi de muzică uşoară. 22.10 24 de ore. VINERI, 7 DECEMBRIE 9.00 Curs de limbă franceză. 9.30 Curs de limbă rusă. 10.00 Telex. 10.04 Album coral. 10.15 Teleobiectiv. 10.30 Istoria filmului sonor. 12.00 Telejurnal. 16.00 Teleşcoală — Album Badea Cîrţan. 16.15 Geografie (anul IV): Dunărea. 16.35 Literatura română. Descoperirea poeziei. începuturi. 17.30 Curs de limbă engleză. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Loto. 18.15 Cunoaşteţi legile? 18.30 Atenţie la ... neatenţie. 18.50 Revista economică TV. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Prim plan — Acad. Iorgu Iordan. 20.30 Film artistic: Silvia. Cu: Anna Moffo, Rene Kalló, Psota Iren şi ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Budapesta — Premieră TV. 21.55 Panoramic ştiinţific. 22.20 24 de ore. SIMBATA, 8 DECEMBRIE 9.00 Lumea copiilor. 9.30 De la Alfa la Omega. 10.00 Telex. 10.05 Selecţiuni din emisiunea „Cîntare patriei“. 10.40 Bucureştiul necunoscut. 10.55 Ansamblul folcloric „Cununa“ al Casei de cultură a oraşului Agnita. 11.15 Teatru scurt — noapte fierbinte de Livia Ardereanu. 12.00 Telejurnal. 14.00 Fotbal (ultima etapă a turului campionatului naţional — divizia A): F. C. Argeş — Dinamo Bucureşti. Transmisiune directă de la Piteşti. 15.45 Visul unui ciclist — Reportaj filmat. 16.05 Caleidoscop cultural-artistic. 16.25 Avanpremieră. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Muzică populară. 18.30 Teleglob — Shri Lanka. 18.50 Un mare artist: Dirijorul Ionel Perlea. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 52 de iniţiative în 52 de săptămîni. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial: Crett şi Danny — Un nou serial de aventuri avînd ca interpreţi principali pe Roger Moore şi Tony Curtis. 21.50 In Studioul 3 Carmen Stănescu — In distribuţie: Marcel Anghelescu, Matei Alexandru, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Mihăiţă, George Calboreanu jr., George Ulmeni, Ştefan Licareţ. 22.40 Telejurnal — Sport. Agendă CINEMA SIMBATA, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: O afacere pe cinste. Progresul: Efectul razelor gamma asupra crăiţelor. Pitic: Aventură pe gheaţă. Yeti, Iedul şi lupul. Select: în munţi creşte un brad verde: Maria Stuart (ora20). Tineretului: Cu copiii la mare (orele 11, 15); Tecumseh. Unirea: Veronica. SIGHIŞOARA — Lumina: Eliberarea (seriile IV şi V). REGHIN — Patria: Adio, Petersburg. TÎRNAVENI — Melodia: Conspiraţia. LUDUŞ — Flacăra: Paraşutiştii. SOVATA — Doina: Atentatul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Drumul spre vest FÎNTÎNELE — Patria: Saltul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ultimul cartuş. SARMAŞU — Popular: Felix şi Otilia TEATRU INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20): Cavalerul mut. TELEVIZIUNE 9,00 — Lumea copiilor: 9,30 — O viaţă pentru o idee: Victor Babeş: 10,00 — Telex: 10,05 — Selecţiuni din emisiunea „Cîntare patriei“; 10,25 — Prim-plan; 10,50 — Portativ ’73; 11,10 — Biblioteca pentru toţi: Ion Pillat; 11,50 — Muzică populară; 12,05 — Telejurnal; 16,00 — Telex; 16,05 — Caleidoscop culturalartistic; 16,30 — Emisiune în limba germană; 18,15 — Tragerea de amortizare ADAS; 18,25 — Toamnă băimăreană (festival cultural-artistic); 18,40— Teleglob. Republica Africa Centrală; 19,00 — Omul de lîngă tine; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor; 20,00 — Cîntecul săptămînii; 20,05 — 52 de iniţiative în 52 de săptămini; 20,15 — Teleenciclopedia; 21,00 — Film serial: Mannik; 21,50 — Cîntecele mele .. Recital de muzică uşoară cu Mihaela Mihai; 22,20 — Telejurnal, sport; 22,30 — Hochei pe gheaţă: România — Bulgaria (rezumat filmat); 22,50 — Seară de romanţe. RADIO TG.-MUREŞ DUMINICA, 2 DECEMBRIE In limba maghiară: 9—9,30: Emisiune pentru pionieri şi scolari. 9,30—10: Emisiune pentru cei mici. 16,30—17,15: Mozaic duminical. LOTO Rezultatele tragerii din 30 noiembrie a. c.: Extragerea I — 34, 28, 71, 3, 88, 65, 85, 62, 55 Fond de premii: 395.210 lei. Extragerea a II-a : 75, 33, 44, 64, 47, 69, 14, 18, 52 Fond de premii: 501.456 lei. Stimaţi consumatori! Deschis recent în Piaţa Teatrului CAFE-BAR „ASTORIA“ Vă oferă zilnic o gamă variată de: — GUSTARI calde şi reci. — SPECIALITÂŢI la grătar. — MINUTURI — DIVERSE BĂUTURI în amestec. Localul funcţionează zilnic între orele 11—23 Oficiul judeţean de turism — Mureş VA ASIGURA PETRECEREA UNUI REVELION plăcut la SOVATA la restaurantul „INTIM“ între 30. XII. 73 — 2.1.74 La prețul de 261 Iei se asigură masa de revelion, 3 zile servicii complete, iar cazarea în vile în camere de 2 persoane. Plecarea în 30. XII. 73 orele 13 înapoierea în 2.1. 74 orele 16 la hanul „URSUL NEGRU“ între 31. XII. 73 — 1.1.74 La preţul de 225 lei se asigură masa de revelion şi o cazare în camere cu 2—3 paturi. Plecarea în 31. XII. 73 orele 13, înapoierea în 1.1.74 orele 14. Transporturile se asigură cu autocarele. Informaţii şi înscrieri, la sediul O.J.T. Mureş, pînă la 20. XII. 1073 (în limita locurilor disponibile). 2 decembrie 1973 Tragere excepţională Pronoexpres SE ATRIBUIE: AUTOTURISME DACIA 1.300 şi TRABANT 601 EXCURSII DUBLE: în U.R.S.S. (Nopţile Albe) pe ruta Kiev— Leningrad—Moscova — 14 zile cu trenul. PREMII ÎN BANI de valoare fixă şi variabilă Se efectuează 5 extrageri de cite 8 numere din 45. In total se vor extrage 40 de numere.