Steaua Roşie, decembrie 1973 (Anul 24, nr. 284-309)

1973-12-01 / nr. 284

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 1 DECEMBRIE 1918 - 1 DECEMBRIE 1973 UM­IRIA TMSILMI I CU ROMANIA, EVENIMENT ISTORIC DE IMPORTANTA CRUCIALA ill VIATA POPORULUI NOSTRU Se împlinesc anul acesta, la 1 de­cembrie, 55 de ani de cînd, prin vo­inţă unanimă masele populare de pe ambele versante ale Carpaţilor au cerut intr-un singur glas, în nu­mele dreptăţii naţionale şi sociale, unirea Transilvaniei cu România. Ideea venea de demult, din ne­gura vremurilor, din durerea des­părţirii şi a oprimării pe care po­porul nostru le-a suferit pe nedrept din cauza vitregiilor istorice prin care a trecut de-a lungul existenţei sale milenare şi ea, s-a conturat încet, dar mereu, pe măsura căpă­­tării conştiinţei de sine, de unitate de origine şi de limbă, comunitate psihică, interese economice, aspi­raţii de libertate comune. Tendinţa de unitate politică răz­bate tot mai mult în conştiinţa ma­selor, a voievozilor luminaţi şi, pri­mul care încearcă această spectacu­loasă performanţă, mînat de­­ pa­triotismul fierbinte ce l-a călăuzit în scurt, dar glorioasa sa viaţă a fost marele Mihai Viteazul. Istoria însă îşi urmează mersul ei firesc şi în viaţa celor trei ţări române, ca şi a altora cu situaţii asemănătoare, intervin alte momen­te de răscruce străbătute de acela­şi ideal sfînt de unitate. Sîntem în anul revoluţionar 1848 cînd revolu­ţia burghezo-democratică a cuprins Europa cu o influenţă binefăcătoa­re şi asupra ţărilor române. Cau­zele revoluţiei române însă s-au gă­sit în situaţia economică, socială şi politică din cele trei provincii ro­mâneşti, fiecare în felul ei, asu­prită, pentru că, aşa cum spunea marele democrat revoluţionar Nico­­lae Bălcescu — creierul revoluţiei din Ţara Românească şi nu numai de aici — revoluţia franceză de la 1848 a fost ocazia şi nu cauza re­voluţiei noastre. Mişcarea revoluţionară din Mol­dova, nu destul de combativă la început, a fost repede înăbuşită de cîrmuitorii ţării de atunci şi de stă­­pînii lor de peste hotare, situaţia revoluţiilor din Muntenia şi mai a­­les din Transilvania fiind incom­parabil mai tragică. Ele au fost crunt înăbuşite în sînge de forţele celor trei mari imperii — otoman, ţarist şi habsburgic — în ideea de­clarată ca niciodată cei care ,s-au ridicat atunci la luptă să nu mai încerce s-o facă. Din nou cele trei ţări române au rămas despărţite şi din nou po­porul român ajuns de acum la o maturitate politică destul de avan­sată nu şi-a putut vedea visul îm­plinit. Fapt este însă că atât la Is­­­laz, cît, şi pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, atît la Braşov cît şi la Bucu­reşti ca de altfel în toată ţara şi chiar în străinătate, ideea Unirii ţă­rilor române într-un singur stat in­dependent şi suveran s-a făcut sim­ţită incomparabil mai puternic de­cit oricînd în trecutul glorios de luptă al poporului nostru. Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească în 1859 şi apoi războiul de independenţă din 1877 cînd armata română şi-a adus tri­butul său, de sînge alături de ar­matele ruseşti pentru zdrobirea co­tropitorilor otomani, constituie al­te două momente cruciale în lup­ta comună pentru făurirea unităţii politice statale a ţărilor române. Anii au trecut şi în cea de-a do­ua jumătate a secolului trecut şi la începutul celui de-al XX-lea, pe arena politică a lumii şi deci şi a României, îşi face apariţia — re­zultatul dezvoltării obiective a so­cietăţii omeneşti — o nouă clasă socială — proletariatul. Clasa mun­citoare avea să preia de acum con­ducerea luptelor sociale dar şi na­ţionale, ca cea mai avansată clasă a societăţii, clasă care, eliberîndu-se pe sine îşi asuma misiunea istori­că de a elibera şi pe ceilalţi, de a făuri în final o societate fără clase, fără exploataţi şi exploatatori, o societate în care să domnească munca, libertatea şi egalitatea în­tre oameni şi între popoare. Dar, această perioadă şi mai ales începutul secolului nostru, a mar­cat şi ascuţirea la maximum a tu­turor contradicţiilor imperialiste, manifestată şi prin prima mare conflagraţie mondială condamnată, după cum se ştie, de mişcarea muncitorească şi socialistă, inclusiv de cea românească. Din această ma­re încleştare însă, cu toate urmă­rile ei dureroase şi mai ales în urma ei, faţa Europei s-a schimbat. Regimul ţarist s-a prăbuşit în urma loviturilor Marii Revoluţii Socialis­te, din Octombrie organizată şi con­dusă de partidul comunist al ma­relui Lenin, şi de asemenea, impe­riul habsburgic, s-a destrămat dato­rită luptei popoarelor asuprite şi oprimate. Lupta maselor populare capătă un tot mai pronunţat ca­racter politic şi social dar şi naţio­nal în sensul eliberării, egalităţii , şi autodeterminării popoarelor du­pă principiile Revoluţiei din Rusia şi după condiţiile specifice ale fie­căruia în parte. In ziua de 12 octombrie 1918 se convoacă la Oradea Conferinţa Co­mitetului Central al Partidului Na­ţional Român care cere unirea cate­gorică a Transilvaniei cu România, cerinţă sprijinită de întregul popor român şi în primul rînd de mişca­rea muncitorească şi socialistă care a avut un rol deosebit de impor­tant în pregătirea şi apoi în înfăp­tuirea actului unirii. Trebuie pre­cizat aici că dată fiind situaţia foarte asemănătoare şi a altor po­poare din imperiul habsburgic cu cea a românilor, şi acestea adoptă astfel de proclamaţii, constituin­­du-se de fapt, la sfîrşitul lunii oc­tombrie 1918 statele naţionale u­­nificate: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia. Mergîndu-se mai departe pe linia luptei pentru unirea Transilvaniei cu România se constituie Consiliul Naţional Român din 12 membri din care 6 din partea Partidului Naţio­nal Român şi 6 din partea Partidu­­lui Social Democrat care convoacă Marea Adunare Naţională pentru 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. De reţinut marea importanţă şi influ­enţă a mişcării muncitoreşti şi so­cialiste din partea căreia au fost trimişi în Consiliul Naţional 6 re­prezentanţi. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 la care au participat peste 100.000 de oameni din toate colţu­rile Transilvaniei, Vasile Goldiş ci­teşte proclamaţia de unire prin ca­re „Adunarea naţională decretează unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teri­toriile locuite de ei cu România pentru toate veacurile“. Fără îndoială, multe din revendi­cările unirii formulate în principal de către reprezentanţii mişcării muncitoreşti, ca de pildă, egalitatea în drepturi între naţionalităţi, vot universal, etc., n-au putut fi reali­zate pînă cînd clasa muncitoare în frunte cu partidul său n-au reuşit să preia puterea prin revoluţie, du­pă august 1944. Unirea Transilvaniei cu România însă, prin toată semnificaţia sa is­torică, prin urmările ei, a consti­tuit , aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, „un eveniment istoric de importanţă crucială în viaţa poporului nostru care a dus la realizarea statului naţional unitar român şi a deschis calea dezvoltării unitare a naţiunii noastre ... Sutele de mii de semnă­turi care au întărit mandatul în­credinţat delegaţilor la marea a­­dunare de la Alba Iulia, partici­parea a peste 100.000 de oameni la această adunare dovedesc că unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul cîtorva persoane sau grupuri izolate, ci opera întregului popor, a întregii noastre naţiuni". ION SIMA In­ ultima sa deplasare din ac­tualul sezon competiţional, A.S.A. va întrlni mâine la Iaşi formaţia Politehnica din localitate. Localnicii — ocupanţi ai locului 14, cu 13 puncte şi un golaveraj ne­gativ (1 7), vor încerca — fireşte — să profite de avantajul terenu­lui propriu. Mai ales dacă avem în vedere că în jocurile desfăşurate pe terenuri străine nu au­ realizat decit un singur punct. De altfel, pî­nă în această etapă (a XVI-a), stu­denţii ieşeni au cîştigat toate par­tidele susţinute pe propriul teren. Asta nu spune însă prea mult, da­că e să avem în vedere elementul surpriză, atît de frecvent întîlnit în fotbalul nostru. Costaş, Incze, Lupu­­lescu sau Simionaş vor avea de în­fruntat un adversar — A.S.A. — a­flat într-o evidentă ascensiune de formă, echipă a cărei evoluţie pe litoral a produs în precedenta eta­pă una din surprizele de „propor­ţii“ ale actualului tur. Se pare că elevii lui Romeo Catană au atins — în sfîrşit — acel grad de matu­ritate care să le permită să evo­lueze fără complexe pe terenurile străine. Ne-ar place să credem că a­­firmaţia noastră nu e o supoziţie simplă, ci o realitate pe care o aş­teptăm cît mai frecvent concretiza­tă. Defensiva echipei tîrgumureşe­­ne — şi nu numai ea — a demon­strat pe malul mării că în situaţiile în care evoluează concentrat în joc poate anihila atacul în trombă al echipelor gazdă. Nu ne facem, de­sigur, iluzii în ceea ce priveşte re­zultatul de mîine, dar cu puţină şansă, nu e exclusă realizarea u­­nei partide în care rezultatul final să favorizeze din nou formaţia mu­­reşeană. Dar ceea ce vor reuşi sau nu Mu­­reşan, Nagy, Ispir, Pislaru sau Haj­nal vom vedea cu adevărat abia mîine pe gazonul stadionului „23 August“ din Iaşi. Cele două for­maţii vor evolua — după toate pro­babilităţile — în următoarea alcă­tuire: Politehnica Iaşi: Costaş—Micloş, Stoicescu, Romilă­­I, Hanceriuc — Romilă II, Simionaş — Incze, Lu­­pulescu, Ciobanu, Spirea. A.S.A.: Solyom — Grigore, Kiss, Is­pir, Czako — Pîslaru, Bölöni—Fa­zekas, Nagy, Mureşan, Hajnal. GHEORGHE GIURGIU ---------------------------------------------------------­/ Mîine, la Iași, POLITEHNICA - A.S.A. în prag de iarnă LA CANTINA-RESTAURANT A FABRICII DE MOBILĂ DIN TG.-MUREŞ La cantina-restaurant a Fabricii de mobilă I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş iau masa zilnic 850— 900 de persoane. Costul unui meniu compus din două feluri este de 4 lei, iar al celui din trei feluri 5,50 lei. Ţinînd seama de faptul că cior­bele, respectiv pîinea, se servesc aici la discreţie, apare evident fap­tul că este vorba despre cea mai ieftină masă servită în cantinele­­restaurant din judeţ. Desigur, cei ce se pricep cîtuşi de puţin la problemele „de bucătărie“ îşi pot da seama că aici în „com­poziţia meniurilor“­intră la soco­teală nu numai carnea, legumele sau rîntaşul... ci şi banii. Bu­năoară, cu un an în urmă cantina dispunea de peste 100.000 de lei be­neficiu net, sumă care potrivit Le­gii privind organizarea şi funcţio­narea cantinelor-restaurant poate fi folosită numai pentru îmbunătăţi­rea meniurilor şi a servirii. Acesta e secretul meniurilor ieftine şi con­sistente. Insă, din păcate, „rezervele“ ca­re erau folosite în scopurile ară­tate mai sus au început să se epui­zeze. Deşi acest fapt era cunoscut de conducerea cantinei, de comite­tul ei de conducere, nu s-a acţionat la timp, respectiv atunci cînd legu­mele, zarzavaturile şi alte produse erau mai ieftine. In ce priveşte personalul cantinei, trebuie să recunoaştem că acesta lucrează mult, poate prea mult, cu­­noscînd mai ales faptul că aici pre­gătirea mîncării pentru cei 850— 900 de abonaţi nu e deloc o treabă uşoară, toate operaţiunile, începînd cu tranşarea cărnii şi pînă la cură­ţirea morcovilor sau tăierea cepei, se desfăşoară manual. Pe de altă parte, aprovizionarea cantinei e le­gată de multe formalităţi birocrati­ce. Aşa se face că, în vreme ce mor­covii, ceapa, ţelina şi varza există în cantităţi suficiente, în magazia cantinei nu mai există nici măcar un cartof, rezerva de fasole fiind şi ea neîndestulătoare (abia 500 kg). Este adevărat că în magazie abâia poţi să te mişti, dar nu din cauza proviziilor, ci mai de­grabă, a am­balajelor, a lăzilor şi sticlelor goa­le (în care zace o valoare de 18.000 de lei). Ar fi recomandabil ca, în conse­cinţă, organizaţia de partid, comite­tul sindicatului, respectiv conduce­rea fabricii să ia măsuri urgente pentru remedierea situaţiei, altfel bunul mers al cantinei în perioada următoare, va fi periclitat. Alături de asigurarea unor can­tităţi satisfăcătoare de provizii şi de dotarea cantinei cu maşinile şi instalaţiile de bucătărie necesare, sarcina cea mai urgentă ar fi, cre­dem, bararea „topirii“ rezervelor materiale ale cantinei, menţinîn­­du-se cel puţin nivelul actual de servire. Legea privind organizarea şi func­ţionarea cantinelor-restaurant pre­vede pe lîngă organizarea gospodă­riilor anexe şi posibilitatea unor ac­tivităţi comerciale, rentabile, ca de pildă, desfacerea preparatelor pro­prii în incinta întreprinderii...La fa­brica de mobilă funcţionează, ce-i drept, două bufete de acest gen, dar nici unul nu-şi îndeplineşte me­nirea. Aici se servesc doar slănină, salamuri, conserve şi alte cîteva produse similare, în timp ce prepa­ratele proprii lipsesc. Beneficiile destinate îmbunătăţi­rii meniurilor ar putea fi sporite şi printr-o mai bună exploatare a sălii şi bucătăriei cantinei, organizîndu-se şi activitatea de restaurant, aşa cum prevede legea. Dar pînă în prezent, în afară de cîteva nunţi şi întru­niri tovărăşeşti, asemenea activităţi n-au fost organizate. Este evident că dacă cei chemaţi să gospodărească raţional cantina vor da dovadă de mai multă iniţia­tivă şi vor primi un sprijin mai consistent, cantina-restaurant a fa­bricii de mobilă va putea satisface într-o măsură sporită cerinţele a­­bonaţilor săi şi ale altor categorii de cetăţeni, dornici să ia masa aici. LAJOS ANTAL Laborator-şcoală In lumina hotărîrilor de partid şi de stat, Direcţia comercială judeţeană acţionează cu fermita­te pentru legarea învăţămîntului de specialitate cu practica. In a­­cest scop, prin acţiuni de auto­­utilare, în cadrul complexului „Universităţii“ din Tg.-Mureş, sunt în curs de amenajare două labo­ratoare pentru pregătirea elevi­lor de la Grupul şcolar comer­cial — viitorii tehnologi în arta culinară pentru specialitatea de cofetari şi preparate de bucătă­rie. Pregătirea practică a elevilor se realizează de instructorii şco­lii sub îndrumarea unui bucătar şef şi cofetar şef, lucrători cu înaltă calificare. Alături de in­struirea practică , conform pro­gramei şcolii, se urmăreşte pre­gătirea şi livrarea preparatelor şi semipreparatelor „Gospodina“ pentru cele peste 36 de secţii „Gospodina“ din unităţile ali­mentare din municipiul Tg.-Mu­reş. Se preconizează ca produsele pregătite şi livrate să fie într-o fază apropiată preambalării, transportul făcîndu-se prin con­tainerizare, în care Sens s-au şi experimentat matriţe plastice, astfel că mărfurile vor fi expuse şi servite direct cumpărătorilor. Şcolarizarea practică se face în două schimburi, în serii de cîte 15 elevi. Instalaţiile labora­toarelor sunt la nivelul tehnicii moderne, de la ustensilele clasi­ce pînă la maşina robot univer­sală cu care se execută 16 ope­raţiuni. Prin noul sistem de practică e­­levii vor primi o educaţie şi pre­gătire profesională corespunză­toare, de rezultatele căreia vor beneficia deopotrivă masa largă a populaţiei. Este de menţionat şi faptul că în cadrul programului de pregă­tire practică a elevilor pe lîngă preparatele pregătite aici şi date în circuitul comercial, se preco­nizează înfiinţarea unei bucă­tării de bloc pentru abonaţii din sectorul respectiv, deziderat ce îşi aşteaptă de mult rezolvarea. Noul laborator-şcoală va fi dat în folosinţă la începutul lunii de­cembrie anul curent. E. PIRLEA PROGRAMUL TV PENTRU SĂPTÂMÎNA 2-8 DECEMBRIE DUMINICA, 2 DECEMBRIE 8,00 Bună dimineaţa! 8.30 Cravatele roşii. 9,25 Film serial. Caktari. 9.50 Viaţa satului. 11.00 Emisiunea de limbă maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 17.35 Film serial. Schulmeister. 18.30 Drumuri în istorie. Ţara Birsei. 18.45 Vetre folclorice. 19,20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. Săptămîna politică internă şi internaţională în imagini. 20.10 Reportajul săptămînii. 20.30 Film artistic: Cazul Yamabe. Producţie a studiourilor cine­matografice japoneze. Premie­ră pe ţară. 22.00 Vedete internaţionale. Nana Mouscouri şi Sacha Distel. 22.15 Telejurnal. Sport. LUNI, 3 DECEMBRIE 17.30 Curs de limbă franceză. ■ 18.00 La ordinea zilei. Azi judeţul Mureş. 18.20 Căminul. 18.40 De la New York la Washing­ton — reportaj. 18.50 Opereta pe micul ecran. Reci­talul sopranei Valeria Rădu­­lescu. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. Ţară, tu iubirea noastră. 20.05 Mai aveţi o întrebare? — O cometă se apropie de Pămînt. 20.40 Interpretul preferat: Natalia Gliga. 20.50 Revista literar-artistică TV. 21:40 Roman foileton: „Goya“. 22,15 24 de ore. MARŢI, 4 DECEMBRIE 9.00 Teleşcoală. — Album: Mănăstirea Cozia. 9.10 Extemporal la limba română. — Dicţionar ortografic. Grafii care nu concordă cu pro­nunţarea. — Recunoaşteţi personajele? — Lecturi ilustrate: „Luceafă­­rul“ de Mihai Eminescu (fragmente). 9.35 Matematică (clasa a VIII-a) Probleme. 10.00 Telex. 10.05 Revista literar-artistică TV. 10.55 Film serial: Omul din Curtea de trecere. Producţie a stu­diourilor de televiziune sovie­tice, ecranizare după o nuve­lă de D. Tarasenko — episo­dul I. 12.00 Telejurnal. 16.30—17.00 Lumea copiilor. 17.30 Curs de limbă germană. 18.00 Telex. 18.05 Film documentar. 18.15 Muzica. 18.40 Ghișeul. 18.55 Timp și anotimp în agricul­tură. 19.10 Album coral. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Reflector. 20.20 Teatru TV în premieră abso­lută — Ludovic al XIX-lea de George Călinescu. 21.55 Sugestii coregrafice. 22.15 24 de ore. MIERCURI, 5 DECEMBRIE 9.00 Teleșcoală — Chimie. Schim­bări de stare de agregare. 9.10 Geografie (anul IV): Dunărea. 9.30 Curs de matematică modernă — Elemente de geometrie ne­­euclidiană. 9.50 Introducerea în informatică. 10.00 Telex. 10.25 Film pentru copii și tineret: Aleksandr Nevski. 12.10 Telejurnal. 17.30 Curs de limbă rusă. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Pronoexpres. 18.15 Steaua polară. 18.35 Muzică populară. 18.45 Terra ’73. 19,20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Teleobiectiv. 20.25 Telecinemateca — Ciclul Ge­rard Philippe­ — Mănăstirea din Parma (partea a Il-a). 21.40 Arii celebre în interpretarea soliştilor Operei din Iași. 22.00.24 de ore. JOI, 6 DECEMBRIE 9.00 Curs de limbă engleză. 9.30 Curs de limbă germană. 10.00 Telex. 10.05 Reporterii noştri peste hotare. 10.25 Telecinemateca. 11.40 „Nestemate argeşene“. 12.10 Telejurnal. 16.00 Teleşcoală. Ştiinţe sociale. Consultaţii — realitate şi prog­noză — Esenţă şi fenomen. 16.30 Interferenţe ştiinţifice: Bioni­ca. 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Telex. 18.35 Imagini finlandeze. 18.55 întrebări şi răspunsuri. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Seară pentru tineret. 21.10 Steaua fără nume, emisiune concurs pentru tineri inter­preţi de muzică uşoară. 22.10 24 de ore. VINERI, 7 DECEMBRIE 9.00 Curs de limbă franceză. 9.30 Curs de limbă rusă. 10.00 Telex. 10.04 Album coral. 10.15 Teleobiectiv. 10.30 Istoria filmului sonor. 12.00 Telejurnal. 16.00 Teleşcoală — Album Badea Cîrţan. 16.15 Geografie (anul IV): Dunărea. 16.35 Literatura română. Descoperi­rea poeziei. începuturi. 17.30 Curs de limbă engleză. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Loto. 18.15 Cunoaşteţi legile? 18.30 Atenţie la ... neatenţie. 18.50 Revista economică TV. 19.20 1.001 de seri.­­ 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 Prim plan — Acad. Iorgu Ior­dan. 20.30 Film artistic: Silvia. Cu: An­na Moffo, Rene Kalló, Psota Iren şi ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Bu­dapesta — Premieră TV. 21.55 Panoramic ştiinţific. 22.20 24 de ore. SIMBATA, 8 DECEMBRIE 9.00 Lumea copiilor. 9.30 De la Alfa la Omega. 10.00 Telex. 10.05 Selecţiuni din emisiunea „Cîn­­tare patriei“. 10.40 Bucureştiul necunoscut. 10.55 Ansamblul folcloric „Cununa“ al Casei de cultură a oraşu­lui Agnita. 11.15 Teatru scurt — noapte fier­binte de Livia Ardereanu. 12.00 Telejurnal. 14.00 Fotbal (ultima etapă­ a turului campionatului naţional — di­vizia A): F. C. Argeş — Dina­mo Bucureşti. Transmisiune directă de la Piteşti. 15.45 Visul unui ciclist — Repor­taj filmat. 16.05 Caleidoscop cultural-artistic. 16.25 Avanpremieră. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Muzică populară. 18.30 Teleglob — Shri Lanka. 18.50 Un mare artist: Dirijorul Io­nel Perlea. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Cîntecul săptămînii. 20.05 52 de iniţiative în 52 de săp­­tămîni. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial: Crett şi Danny — Un nou serial de aventuri a­­vînd ca interpreţi principali pe Roger Moore şi Tony Curtis. 21.50 In Studioul 3 Carmen Stănes­­cu — In distribuţie: Marcel Anghelescu, Matei Alexandru, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Mihăiţă, George Calboreanu jr., George Ulmeni, Ştefan Li­­careţ. 22.40 Telejurnal — Sport. Agendă CINEMA SIMBATA, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: O aface­re pe cinste. Progresul: Efectul razelor gamma asupra crăiţelor. Pitic: Aventură pe gheaţă. Yeti, Iedul şi lupul. Select: în munţi creşte un brad verde: Maria Stu­art (ora­­20). Tineretului: Cu co­piii la mare (orele 11, 15); Te­­cumseh. Unirea: Veronica. SI­GHIŞOARA — Lumina: Elibera­rea (seriile IV şi V). REGHIN — Patria: Adio, Petersburg. TÎR­­­­NAVENI — Melodia: Conspira­ţia. LUDUŞ — Flacăra: Paraşu­­tiştii. SOVATA — Doina: A­­tentatul. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Drumul spre vest FÎNTÎNELE — Patria: Saltul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ultimul cartuş. SARMAŞU — Popular: Felix şi Otilia TEATRU INSTITUTUL DE TEATRU (sala­ Studio, ora 20): Cavalerul mut. TELEVIZIUNE 9,00 — Lumea copiilor: 9,30 — O viaţă pentru o idee: Victor Babeş: 10,00 — Telex: 10,05 — Selecţiuni din emisiunea „Cînta­­re patriei“; 10,25 — Prim-plan; 10,50 — Portativ ’73; 11,10 — Bi­blioteca pentru toţi: Ion Pillat; 11,50 — Muzică populară; 12,05 — Telejurnal; 16,00 — Telex; 16,05 — Caleidoscop cultural­­artistic; 16,30 — Emisiune în limba germană; 18,15 — Tra­gerea de amortizare ADAS; 18,25 — Toamnă băimărea­nă (festival cultural-artistic); 18,40­­— Teleglob. Republica Africa Centrală; 19,00 — Omul de lîngă tine; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal. Cinci­nalul înainte de termen. 1973 — an hotărî­tor; 20,00 — Cîntecul săptămînii; 20,05 — 52 de ini­ţiative în 52 de săptămini; 20,15 — Teleenciclopedia; 21,00 — Film serial: Mannik; 21,50 — Cînte­­cele mele .. Recital de muzică uşoară cu Mihaela Mihai; 22,20 — Telejurnal, sport; 22,30 — Ho­chei pe gheaţă: România — Bul­garia (rezumat filmat); 22,50 — Seară de romanţe. RADIO TG.-MUREŞ DUMINICA, 2 DECEMBRIE In limba maghiară: 9—9,30: E­­misiune pentru pionieri şi sco­lari. 9,30—10: Emisiune pentru cei mici. 16,30—17,15: Mozaic du­minical. LOTO Rezultatele tragerii din 30 no­­iembrie a. c.: Extragerea I — 34, 28, 71, 3, 88, 65, 85, 62, 55 Fond de premii: 395.210 lei. Extragerea a II-a : 75, 33, 44, 64, 47, 69, 14, 18, 52 Fond de premii: 501.456 lei. Stimaţi consumatori! Deschis recent în Piaţa Teatrului CAFE-BAR „ASTORIA“ Vă oferă zilnic o gamă va­riată de: — GUSTARI calde şi reci. — SPECIALITÂŢI la grătar. — MINUTURI — DIVERSE BĂUTURI în a­­mestec. Localul funcţionează zilnic între orele 11—23 Oficiul judeţean de turism — Mureş VA ASIGURA PETRECEREA UNUI REVELION plăcut la SOVATA la restaurantul „INTIM“ între 30. XII. 73 — 2.1.74 La prețul de 261 Iei se asigură masa de revelion, 3 zile servicii complete, iar cazarea în vile în camere de 2 persoane. Plecarea în 30. XII. 73 orele 13 înapoierea în 2.1. 74 orele 16 la hanul „UR­SUL NEGRU“ între 31. XII. 73 — 1.1.74 La preţul de 225 lei se asigură masa de revelion şi o cazare în ca­mere cu 2—3 paturi. Plecarea în 31. XII. 73 orele 13, înapoierea în 1.1.74 orele 14. Transporturile se asigură cu autocarele. Informaţii şi înscrieri, la sediul O.J.T. Mureş, pînă la 20. XII. 1073 (în limita locurilor disponibile). 2 decembrie 1973 Tragere excepţională Pronoexpres SE ATRIBUIE: AUTOTURISME DACIA 1.300 şi TRABANT 601 EXCURSII DUBLE: în U.R.S.S. (Nopţile Albe) pe ruta Kiev— Leningrad—Moscova — 14 zile cu trenul. PREMII ÎN BANI de valoare fixă şi variabilă Se efectuează 5 extrageri de cite 8 numere din 45. In total se vor extrage 40 de numere.

Next