Steaua Roşie, ianuarie 1974 (Anul 25, nr. 1-25)
1974-01-15 / nr. 11
ÎNFĂPTUIM PATRIOTICUL ANGAJAMENT Ptotma cm roars pattts, wnp-vA/ EM ROSIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CmiLIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 11 (4.915) Marţi, 15 ianuarie 1974 4 pagini, 30 de bani 1 JUDEŢUL MUREŞ Forme cu gabarite reduse la modeluj Plenara C.C. al P.C.R. din 27— 28 noiembrie 1973 a pus în faţa colectivelor de oameni ai muncii sarcina reducerii substanţiale a cheltuielilor de producţie în 1974. Volumul economiilor ce se prevede a fi realizat în anul viitor prin scăderea costurilor de producţie se estimează la peste 9 miliarde lei, din care aproape 8 miliarde pe seama cheltuielilor materiale. Aceasta impune din partea comuniştilor, a tuturor cadrelor de specialitate şi muncitorilor, creşterea răspunderii pentru folosirea gospodărească a fiecărui gram de materie primă. In această direcţie şi-au orientat activitatea şi colectivele întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara. Insuşindu-şi chemarea lansată de Plenara Comitetului judeţean de partid din decembrie 1973, de a lucra două zile pe sâptămînă din materiale economisite, muncitorii şi tehnicienii atelierului de modelaj au trecut integral la generalizarea acestei iniţiative. Maistrul Florian Alexandru mi-a demonstrat pe viu eficacitatea unor iniţiative care au prins viaţă încă de la începutul anului. Pe baza planului de măsuri elaborat cu consultarea comuniştilor, a muncitorilor atelierului s-a hotărît să se acţioneze în primul rînd asupra consumului de ipsos, care este un material mult solicitat de industria ceramicii fine. — Noi, remarca interlocutorul, am început cu reducerea gabaritului formelor de lucru. Aceasta a contribuit la diminuarea substanţială a consumurilor specifice, la uşurarea efortului fizic al turnătorilor de forme şi la cîştigarea unor spaţii mai mari de producţie. Este suficient să dăm un singur exemplu. O formă pentru cană, care cîntărea în trecut 11 kg, are cam doar 7 kg. La actualul sistem cu forme de gabarite mici, se pot aşeza pe mese mai multe piese. Am mai notat aici acţiunea de gspodărire chibzuită, raţională a materiei prime încă din faza de pregătire Acest mod de gospodărire a condus în ultima lună a anului 1973 la economisirea a 11 tone de ipsos, echivalentul necesarului la peste două zile de producţie. „ Colectivul nostru nu s-a oprit aici, a ţinut să completeze maistrul Florian. Anul 1974 a debutat şi cu alte măsuri eficace. Astfel, fiecare produs este apreciat prin prisma gabaritului şi a profilului său interior şi exterior, astfel încît el să corespundă celui mai optim model. Maistrul, împreună cu un colectiv restrîns de modeluri, stabileşte modelul cel mainun. Aş mai adăuga faptul că economiile îşi extind aria şi asupra altor materiale. Astfel, gospodărim cu deosebită grijă acetona, nitrolacul, pensulele. în acelaşi timp, am trecut la un sever regim de economisire a energiei electrice şi combustibililor. Am redus peste 130 de tuburi fluorescente iar alte lămpi au fost coborîte la locurile de muncă. Am remarcat în atelier acţiunile conjugate ale turnătorilor pentru realizarea unor forme de cea mai bună calitate. In acelaşi timp, am desprins hotărîrea lor de a reduce consumurile specifice, fără a face vreun rabat la calitatea pieselor ori să influenţeze tehnologiile de fabricaţie. Totul se face gospodăreşte şi cu maximă grijă pentru fiecare kilogram de materie primă. GH. BARBULESCU I Reexaminînd normele de consum la fiecare produs Unitatea din Luduş a industriei locale a înregistrat în 1973, succese remarcabile. S-a obţinut peste plan o producţie în valoare de 8,5 milioane lei. La aceasta a contribuit, în bună măsură, faptul că, însuşindu-şi chemarea activului din industrie a Comitetului judeţean de partid, această unitate a lucrat, în fiecare lună a ultimului trimestru al anului trecut, mai mult de o zi din materiale economisite, astfel că circa 5 la sută din depăşirile de plan au fost realizate pe această cale. Deşi este mîndru de acest rezultat, colectivul industriei locale din Luduş ştie că nu e cazul să se culce pe laurii succeselor. Planul pe anul în curs este simţitor mai ridicat decît cel precedent: cu 18,8, respectiv 16,6 la sută la producţia globală simarfă, cu 19 la sută la export, cu 23 la sută la livrările la fondul pieţii. Realizarea acestor prevederi în bune condiţiuni cere o sporire a preocupărilor în direcţia gospodăririi materialelor şi materiilor prime, pentru a se obţine economii şi mai importante. In legătură cu aceasta, Borda Ioan, inginerul şef, ne-a spus: Una dintre cele mai mari probleme ale industriei locale este să-şi asigure, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, materiile prime. Aşa stînd lucrurile, buna gospodărire a acestora devine o problemă de importanţă vitală. Trebuie să gospodărim cu chibzuinţă fiecare centimetru pătrat de material lemnos, fiecare gram de metal sau material sintetic. — Traducerea în viaţă a acestor preocupări în ce măsură constituie un răspuns la iniţiativa plenarei din decembrie a Comitetului judeţean de partid ca fie- ' care întreprindere să lucreze două zile pe lună din materiale economisite? — După cum am arătat, ne-am ocupat în mod susţinut de problema economiilor la materiale şi vom continua această preocupare. Au fost reexaminate toate normele de consum, am căutat noi rezerve interne cu ajutorul cărora să sporim economisirea de materii prime şi auxiliare, de energie şi carburanţi (electricitate gaz metan, benzină). Dar suntem abia la începutul anului, numărul comenzilor ocazionale este mare, aşa că nu am putut stabili cu precizie pentru fiecare atelier, secţie şi produs ce şi cit vom economisi. Cu toate acestea, suntem optimişti, calculele noastre arată că economiile unora din secţii (mobilă, mingi) .şi.e^de rezultate din reducerea consumului de energie şi carburanţi asi- NAGY STEFAN (Continuare in pag. a 3-a) 1974 - anul producţiilor record în agricultură In aceste zile, peste tot pe cuprinsul judeţului nostru este în toi desfăşurarea adunărilor generale, în care se dezbat planurile de producţie pe 1974 şi trăsurile care să ducă la materializarea lor. O asemenea adunare generală este în curs de pregătire şi la cooperativa agricolă de producţie din Balda. Desigur, ţinînd seama de condiţiile pregătitoare făcute în 1973 pentru anul în curs, de chemarea lansată de secretarul general al partidului de a face din 1974 — an al producţiilor record în agricultură, organizaţia de partid, conducerea cooperativei agricole s-a pregătit temeinic pentru acest important eveniment în activitatea unităţii. In primul rînd, conform hotărîrii adunării generale din februarie anul trecut, în funcţie de realizări, s-a achitat tuturor ţăranilor cooperatori acordul global. Aceasta a avut un mare efect şi a creat o opinie favorabilă în rîndul ţăranilor cooperatori, privind cuprinderea în planul de producţie pe 1974 a unor producţii superioare celor din 1973 care, luate global, se ridică la o depăşire de peste 1,5 milioane lei. Avînd de acum cifrele de plan dezbătute la nivelul celor patru brigăzi de cîmp, al celei viticole şi al fermei zootehnice, ne-am interesat de la Simion Mureşan, preşedintele C.A.P. Balda, şi prin alţi brigadieri, care sunt producţiile ce şi le propun a le realiza, în ce măsură va creşte specializarea unităţii în acest an. Intrucît ponderea o au culturile vegetale, iată cîţiva indicatori. In medie la ha, C.A.P. şi-a propus să realizeze 3.050 kg grîu, 4.000 kg porumb boabe, 34.000 kg sfeclă de zahăr, recolte şi venituri sporite din vie, tutun, cînepă etc. Printre factorii care vor concura la obţinerea unor producţii sporite se numără în primul rînd generalizarea acordului global la toate culturile, creşterea cantităţilor de îngrăşăminte naturale şi chimice ce vor fi aplicate, sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor şi altele. Dacă anul trecut sfecla de zahăr a fost prăşită mecanizat doar pe 60 ha, în acest an această lucrare se va face pe 100 ha. De asemenea, prăşitul mecanizat al porumbului va ajunge la 250 ha. Pentru prima oară se vor mecaniza în întregime lucrările de întreţinere, recoltare etc., la cultura fasolei, a cînepii de sămînţâ şi altele. Ca urmare a creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor, încărcătura pe un tractor va ajunge la 130 ha, care este mult superioară mediei pe judeţ. La fel, o altă cale în sporirea producţiilor la hectar va fi aceea a folosirii mai eficiente a pămîntului. Pe terenurile de luncă desecate în anul trecut au fost efectuate deja arături, unde, date- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a) TOVARĂŞUL MIM CEAUŞESCU primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţan Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fiecare naţiu Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, in direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, in aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă in scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii in Europa corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate: a început conferinţa general-europeanâ, sunt in curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cum am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pină acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţionale sau în problemele ştiinţelor sociale sînt păreri deosebite; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează in nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orinduiri sociale diferite, cînd există concepţii filozofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apaară şi să existe păreri deoseebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii ! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături,de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forţelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internaţională, vechile practici in raporturile dintre state şi pentru a aşeza relaţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viaţa internaţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii — care, pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiinţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condiţiuni, tineretul .(Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU neret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Acesta este, după părerea mea, rolul şi menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărâtoare pentru soarta multor popoare, a însăşi omenirii Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîlnirile recente pe care le-am avut cu studenţii din citeva ţări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependenţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogăţiile naţionale ale fiecărui stat, să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-şi asigura bunăstarea şi fericirea. Tineretul universitar se găseşte în primele rînduri ale acestei lupte drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sínt ţări socialiste, sínt şi ţări capitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii şi să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii şi colaborării, care să exercite o influenţă puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sunt de a învăţa, de a-şi însuşi preţioasele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale; dar in acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societăţii omeneşti. Preocupîndu-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura universală, trebuie să fiţi totodată în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea in lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa şi din întreaga lume. Şi, dacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucureşti a contribuit la aceasta atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei prezenţi să adresaţi colegilor, prietenilor dv din toate centrele universitare pe care le reprezentanţi, urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studenţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace şi colaborare, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lume mai bună în care fiecare naţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin inactivitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, uiversitar, împreună cu întregul ţi prelungite). IANUARIE - LUNA FERTILIZĂRII SOLULUI Acţiuni susţinute la care participă forţe tot mai însemnate In aceste zile de miez de iarnă se lucrează cu forţe sporite la transportul îngrăşămintelor naturale pe cîmp şi la cooperativa agricolă din Frunzeni. Cu sprijinul S.M.A. Sîntu ca şi cu forţele locale, Emil Truţa, preşedintele C.A.P. a iniţiat în toate cele trei sate, Frunzeni, Sîntu şi Băiţa, o largă acţiune de fertilizare a solului. Astfel, într-un timp scurt au fost transportate pe cîmp peste 1.500 tone de îngrăşăminte naturala. După cum se apreciază, C.A.P. mai are în stoc încă circa 1.500 tone. La căratul operativ şi al acestei cantităţi de îngrăşăminte organice pe cîmp, conducerea S.M.A. Sîntu, director, ing Grigore Mateescu, a alcătuit aici o formaţie de cinci tractoare cu remorei şi un sanceu deservite de un graifer cu care se munceşte intens şi cu rezultate bune. Dintre mecanizatori, la această lucrare se evidenţiază, mai ales, Teofil Cotoi, Augustin Rişcă, Ioan Cioloca, Ioan Şulea, Alexandru Crişan, Vasile Vultur, Brolean şi alţii. Pe lîngă forţa mecanizată, la C.A.P. Frunzeni se munceşte şi cu un mare număr de atelaje. In satul Băiţa, de exemplu, căruţele, săniileerau deservite de o echipă de încărcători alcătuită din cooperatorii Cotoi loan — Albuş, Cotoi Teodor — Chitu, Cotoi loan — Druli, Biriş Ilie — Buglea şi alţii. Ca urmare a bunei organizări a muncii şi a folosirii cu eficienţă maximă a mijloacelor de transport ale secţiei de mecanizare precum şi ale C.A.P. sunt condiţii ca la Frunzeni, în patru zile să fie încheiată acţiunea de transportare a întregii cantităţi de îngrăşăminte naturale ce vor fi folosite la fertilizarea culturilor de porumb, sfeclă de zahăr şi cartofi Activitate intensă privind transportul îngrăşămintelor naturale pe cîmp are loc şi la cooperativa agricolă de producţie din Breaza. In total, aici sunt antrenate la lucru cinci remorci ale secţiei de mecanizare precum şi 30 atelaje ale C.A.P. Pentru ca munca să se desfăşoare ritmic, ne-a informat Ioan Oltean, inginerul şef al cooperativei, au fost luate măsuri de organizare a unor echipe de încărcători formate din 40 de cooperativi. Cu o asemenea forţă au fost duse deja pe cimp .300 tone de îngrăşăminte. Acţiunea s-a încheiat în brigada din satul Filpişul Mic fiind în toi la Breaza urmînd ca în patru-cinci zile să se încheie şi satul Filpişul Mare. Cele mai mari suprafeţe pe care se transportă îngrăşămintele naturale sunt rezervate mai ales culturilor de sfeclă de zahăr şi cartofi. Ca urmare a atenţiei cu care se pregăteşte terenul, grija cu care se face fertilizarea acestuia. C.A.P. şi-a propus ca faţă de 18.000 kg prevăzuţi în plan să realizeze 30.000 kg tuberculi la ha. De asemenea, pe cele 205 ha rezervate culturii sfeclei de zahăr C.A.P. îşi propune să obţină 28.000 kg la ha. Asemenea acţiuni sunt în plină desfăşurare în majoritatea unităţilor agricole de pe cuprul..il judeţului nostru. R. NAZNEANU I8p$ . ' r . t ti vS'r- ■ i*Jp M| Ii '* .. % i } * ’dHR w *». W: ^ «tir®'* La C.A.P. Mitrești-Vărgata, la transportul îngrăşămintelor sunt folosite toate atelajele. La întreprinderea metalurgică „Republica“ MĂSURI CARE VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII Pentru a face faţă sarcinilor noi de producţie, mai bine-zis pentru a se crea condiţii propice realizării producţiei In raport cu cerinţele actualei reprofilări, la întreprinderea metalurgică „Republica“ din Reghin se acţionează cu multă energie. Pentru producerea tamburilor de autocamioane, de exemplu, s-au realizat toate S.D.V.-urile şi s-a pus în funcţiune o altă linie tehnologică la care se realizează zilnic o producţie de 600 piese. De reţinut că punerea în funcţiune a liniei tehnologice în speţă s-a făcut într-un timp record, de numai 24 de ore. In prezent se fac pregătirile necesare pentru începerea producţiei diferitelor tipuri de axe pentru remorci şi a malaxorului de 3,5 şi 5,5 mc. Aşa că secţia sculărie şi-a mobilizat toate forţele pentru executarea S.D.V.-urilor, circa 60 la număr, necesare realizării acestor produse. Concomitent cu aceste preocupări, o atenţie deosebită se acordă creşterii de noi cadre muncitoreşti. In prezent, de pildă, în întreprindere funcţionează un curs de calificare pentru meseriile de topitor metale şi lăcătuş ajustor şi un alt curs, de gradul doi, pentru meseria de aşchietor. Acest contingent de peste 100 tineri este pregătit în aşa manieră încît după terminarea cursului să poată face faţă exigenţelor legate de meseria ce şi-o însuşesc. C. G.