Steaua Roşie, ianuarie 1974 (Anul 25, nr. 1-25)

1974-01-15 / nr. 11

ÎNFĂPTUIM P­ATRIOTICUL ANGAJAMENT Ptotma cm roars pattts, wnp-vA/ EM ROSIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CmiLIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 11 (4.915) Marţi, 15 ianuarie 1974 4 pagini, 30 de bani 1 JUDEŢUL MUREŞ Forme cu gabarite reduse la modeluj Plenara C.C. al P.C.R. din 27— 28 noiembrie 1973 a pus în faţa colectivelor de oameni ai muncii sarcina reducerii substanţiale a cheltuielilor de producţie în 1974. Volumul economiilor ce se pre­vede a fi realizat în anul viitor prin scăderea costurilor de pro­ducţie se estimează la peste 9 miliarde lei, din care aproape 8 miliarde pe seama cheltuieli­lor materiale. Aceasta impune din partea comuniştilor, a tutu­ror cadrelor de specialitate şi muncitorilor, creşterea răspunde­rii pentru folosirea gospodăreas­că a fiecărui gram de materie primă. In această direcţie şi-au orien­tat activitatea şi colectivele în­treprinderii de sticlărie şi faian­ţă din Sighişoara. Insuşindu-şi chemarea lansată de Plenara Co­mitetului judeţean de partid din decembrie 1973, de a lucra două zile pe sâptămînă din materiale economisite, muncitorii şi tehni­cienii atelierului de modelaj au trecut integral la generalizarea acestei iniţiative. Maistrul Florian Alexandru mi-a demonstrat pe viu efica­citatea unor iniţiative care au prins viaţă încă de la începutul anului. Pe baza planului de mă­suri elaborat cu consultarea co­muniştilor, a muncitorilor atelie­rului s-a hotărît să se acţioneze în primul rînd asupra consumu­lui de ipsos, care este un mate­rial mult solicitat de industria ceramicii fine. — Noi, remarca interlocuto­rul, am început cu reducerea gabaritului formelor de lucru. Aceasta a contribuit la diminua­rea substanţială a consumurilor specifice, la uşurarea efortului fizic al turnătorilor de forme şi la cîştigarea unor spaţii mai mari de producţie. Este suficient să dăm un singur exemplu. O formă pentru cană, care cîntărea în trecut 11 kg, are cam doar 7 kg. La actualul sistem cu forme de gabarite mici, se pot aşeza pe mese mai multe piese. Am mai notat aici acţiunea de gspodărire chibzuită, raţională a materiei prime încă din faza de pregătire Acest mod de gospo­dărire a condus în ultima lună a anului 1973 la economisirea a 11 tone de ipsos, echivalentul necesarului la peste două zile de producţie. „ Colectivul nostru nu s-a o­­prit aici, a ţinut să completeze maistrul Florian. Anul 1974 a debutat şi cu alte măsuri efica­ce. Astfel, fiecare produs este a­­preciat prin prisma gabaritului şi a profilului său interior şi exterior, astfel încît el să co­respundă celui mai optim model. Maistrul, împreună cu un colec­tiv restrîns de modeluri, stabi­leşte modelul cel mai­­nun. Aş mai adăuga faptul că eco­nomiile îşi extind aria şi asupra altor materiale. Astfel, gospodă­rim cu deosebită grijă acetona, nitrolacul, pensulele. în acelaşi timp, am trecut la un sever re­gim de economisire a energiei electrice şi combustibililor. Am redus peste 130 de tuburi fluo­rescente iar alte lămpi au fost coborîte la locurile de muncă. Am remarcat în atelier acţiu­nile conjugate ale turnătorilor pentru realizarea unor forme de cea mai bună calitate. In acelaşi timp, am desprins hotărîrea lor de a reduce consumurile speci­fice, fără a face vreun rabat la calitatea pieselor ori să influen­ţeze tehnologiile de fabricaţie. Totul se face gospodăreşte şi cu maximă grijă pentru fiecare kilogram de materie primă. GH. BARBULESCU I Reexaminînd normele de consum la fiecare produs Unitatea din Luduş a industriei locale a înregistrat în 1973, suc­cese remarcabile. S-a obţinut pes­te plan o producţie în valoare de 8,5 milioane lei. La aceasta a con­tribuit, în bună măsură, faptul că, însuşindu-şi chemarea acti­vului din industrie a Comitetului judeţean de partid, această uni­tate a lucrat, în fiecare lună a ul­timului trimestru al anului tre­cut, mai mult de o zi din mate­riale economisite, astfel că circa 5 la sută din depăşirile de plan au fost realizate pe această cale. Deşi este mîndru de acest re­zultat, colectivul industriei lo­cale din Luduş ştie că nu e cazul să se culce pe laurii succeselor. Planul pe anul în curs este sim­ţitor mai ridicat d­ecît cel pre­cedent: cu 18,8, respectiv 16,6 la sută la producţia globală si­ma­r­­fă, cu 19 la sută la export, cu 23 la sută la livrările la fondul pie­­ţii. Realizarea acestor prevederi în bune condiţiuni cere o sporire a preocupărilor în direcţia gos­podăririi materialelor şi materi­ilor prime, pentru a se obţine e­­conomii şi mai importante. In legătură cu aceasta, Borda Ioan, inginerul şef, ne-a spus: U­­na dintre cele mai mari probleme ale industriei locale este să-şi a­­sigure, din punct de vedere can­titativ şi calitativ, materiile pri­me. Aşa stînd lucrurile, buna gos­podărire a acestora devine o pro­blemă de importanţă vitală. Tre­buie să gospodărim cu chibzuin­ţă fiecare centimetru pătrat de material lemnos, fiecare gram de metal sau material sintetic. — Traducerea în viaţă a aces­tor preocupări în ce măsură con­stituie un răspuns la iniţiativa plenarei din decembrie a Com­i­tetului judeţean de partid ca fie- ' care întreprindere să lucreze două zile pe lună din materiale eco­nomisite? — După cum am arătat, ne-am ocupat în mod susţinut de pro­blema economiilor la materiale şi vom continua această preocu­pare. Au fost reexaminate toate normele de consum, am căutat noi rezerve interne cu ajutorul cărora să sporim economisirea de materii prime şi auxiliare, de e­nergie şi carburanţi (electricitate gaz metan, benzină). Dar suntem­ abia la începutul anului, numă­rul comenzilor ocazionale este mare, aşa că nu am putut stabi­li cu precizie pentru fiecare ate­lier, secţie şi produs ce şi cit vom economisi. Cu toate acestea, sun­tem­ optimişti, calculele noastre arată că economiile unora din secţii (mobilă, mingi) .şi.­e^de re­zultate din reducerea consumu­lui de energie şi carburanţi asi- NAGY STEFAN (Continuare in pag. a 3-a) 1974 - anul producţiilor record în agricultură In aceste zile, peste tot pe cu­prinsul judeţului nostru este în toi desfăşurarea adunărilor ge­nerale, în care se dezbat planu­rile de producţie pe 1974 şi tr­ă­­surile care să ducă la materiali­zarea lor. O asemenea adunare generală este în curs de pregă­tire şi la cooperativa agricolă de producţie din Balda. Desigur, ţinînd seama de con­diţiile pregătitoare făcute în 1973 pentru anul în curs, de chema­rea lansată de secretarul general al partidului de a face din 1974 — an al producţiilor record în agricultură, organizaţia de par­tid, conducerea cooperativei a­­gricole s-a pregătit temeinic pentru acest important eveni­ment în activitatea unităţii. In primul rînd, conform hotărîrii adunării generale din februarie anul trecut, în funcţie de reali­zări, s-a achitat tuturor ţăranilor cooperatori acordul global. A­­ceasta a avut un mare efect şi a creat o opinie favorabilă în rîn­­dul ţăranilor cooperatori, pri­vind cuprinderea în planul de producţie pe 1974 a unor pro­ducţii superioare celor din 1973 care, luate global, se ridică la o depăşire de peste 1,5 milioa­ne lei. Avînd de acum cifrele de plan dezbătute la nivelul celor patru brigăzi de cîmp, al celei viticole şi al fermei zootehnice, ne-am interesat de la Simion Mureşan, preşedintele C.A.P. Balda, şi prin alţi brigadieri, care sunt produc­ţiile ce şi le propun a le realiza, în ce măsură va creşte speciali­zarea unităţii în acest an. Intrucît ponderea o au cultu­rile vegetale, iată­­ cîţiva indica­tori. In medie la ha, C.A.P. şi-a propus să realizeze 3.050 kg grîu, 4.000 kg porumb boabe, 34.000 kg sfeclă de zahăr, recolte şi veni­turi sporite din vie, tutun, cîne­­pă etc. Printre factorii care vor concura la obţinerea unor pro­ducţii sporite se numără în pri­mul rînd generalizarea acordului global la toate culturile, creşte­rea cantităţilor de îngrăşăminte naturale şi chimice ce vor fi aplicate, sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor şi altele. Dacă anul trecut sfecla de zahăr a fost prăşită mecanizat doar pe 60 ha, în acest an această lucra­re se va face pe 100 ha. De ase­menea, prăşitul mecanizat al porumbului va ajunge la 250 ha. Pentru prima oară se vor me­­caniza în întregime lucrările de întreţinere, recoltare etc., la cul­­tura fasolei, a cînepii de sămînţâ şi altele. Ca urmare a creşterii gradului de mecanizare a lucră­rilor, încărcătura pe un tractor va ajunge la 130 ha, care este mult superioară mediei pe ju­deţ. La fel, o altă cale în sporirea producţiilor la hectar va fi aceea a folosirii mai eficiente a pămîn­­tului. Pe terenurile de luncă de­­secate în anul trecut au fost e­­fectuate deja arături, unde, date- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a) TOVARĂŞUL MIM CEAUŞESCU primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cul­tură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“, care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tova­răşii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C C. al P.C.R., Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., Tra­ian Ştefănescu, prim-secretar al Co­mitetului Central al Uniunii Tine­retului Comunist, ministru pen­tru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consi­liului Uniunii Asociaţiilor Studenţi­lor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comi­tetului judeţan Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşu­lui Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul repre­zentanţilor tineretului studios. Par­ticipanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Con­siliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politi­ca promovată cu consecvenţă de Ro­mânia socialistă, personal de con­ducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lu­me a păcii, înţelegerii şi conlucră­rii fructuoase în care fiecare naţiu­ Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai uni­versităţilor din o serie de ţări euro­pene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Con­siliului de Stat, pentru această re­uniune universitară consacrată secu­rităţii europene. (Aplauze puter­nice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţi­nut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, in direcţia lichidă­rii vechii politici de forţă şi dictat, in aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suvera­nităţii, neamestec în treburile inter­ne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă in scopul dezvoltării eco­­nomico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretu­tindeni. Trebuie să menţionez că ti­neretul, tineretul universitar, a ju­cat şi joacă un rol activ în impri­marea acestui nou curs în viaţa in­ternaţională. Fără îndoială că înfăptuirea secu­rităţii in Europa corespunde năzu­inţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale între­gii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate: a în­ceput conferinţa general-europeanâ, sunt in curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiu­nile. După cum am fost informat, în­ cadrul acestei reuniuni s-au sub­liniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pină acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să o­­prească acest curs nou, care renun­ţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec in trebu­rile altor state. De aceea, accentua­rea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor for­ţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — di­verse păreri asupra căilor de înfăp­tuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţionale sau în problemel­e ştiinţelor sociale sînt păreri deosebite; în înseşi ştiin­ţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu ni­mic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa; numai atunci cînd asupra di­feritelor probleme care preocupă o­­menirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pre­tenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lu­mii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează in nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o cir­culară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de a­­cord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orinduiri sociale diferite, cînd există concep­ţii filozofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de­ a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apaară şi să existe păreri deosee­­bite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele — ca o par­te a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe ca­re le ridică viaţa şi dezvoltarea lu­mii de astăzi. Sunt, într-adevăr pro­bleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colo­nialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii ! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului uni­versitar, în această lume? După pă­rerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături,de masele largi populare, să contribuie la uni­rea tuturor forţelor pentru a lichi­da definitiv vechea orientare în po­litica internaţională, vechile practici in raporturile dintre state şi pentru a aşeza relaţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel mun­citoresc, ţărănesc, cît şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile uni­versităţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în via­ţa internaţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii — care, pînă la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle ştiin­ţei şi civilizaţiei moderne. Numai aşa omenirea va putea să obţină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condiţiuni, tineretul .­(Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU neret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în a­­ceastă grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. A­­cesta este, după părerea mea, ro­lul şi menirea­ tineretului universi­tar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America La­tină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotărâtoare pentru soarta multor popoare, a în­săşi omenirii Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacţie întîl­­nirile recente pe care le-am avut cu studenţii din citeva ţări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tinere­tul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida depen­denţa ţărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogă­ţiile naţionale ale fiecărui stat, să fie stăpînite de propriul popor, pen­tru a-şi asigura bunăstarea şi feri­cirea. Tineretul universitar se găseş­te în primele rînduri ale acestei lupte drepte şi măreţe. In acelaşi spirit cred că trebuie să acţioneze şi tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiţii, cu istorie, cu o veche civilizaţie, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătăţit, de schimbat şi în Europa. In Europa sínt ţări socialiste, sínt şi ţări ca­pitaliste, şi trebuie să înţelegem că securitatea europeană înseamnă a învăţa să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalităţii şi să reali­zăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să de­vină un continent al păcii şi cola­borării, care să exercite o influen­ţă puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate naţiunile, al unei lumi a păcii şi dreptăţii sociale. (Aplauze puternice). Ştiu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităţilor sunt de a învăţa, de a-şi însuşi preţioa­sele cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale; dar in acelaşi timp nu putem şi nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvol­tarea societăţii omeneşti. Preocupîn­­du-vă de a vă însuşi tot ce e mai înaintat în ştiinţa şi cultura univer­sală, trebuie să fiţi totodată în pri­mele rînduri ale luptei pentru afir­marea in lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între po­poare, între tineret, între tineretul universitar din Europa şi din în­treaga lume. Şi, dacă într-o anumită măsură această reuniune din Bucu­reşti a contribuit la aceasta atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aş dori să vă rog pe toţi cei pre­zenţi să adresaţi colegilor, prieteni­lor dv din toate centrele universi­tare pe care le reprezentanţi, ura­rea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a stu­­denţimii şi tineretului din ţările respective, de întărire a colaborării şi unităţii tineretului în lupta pen­tru dreptate socială, pace şi colabo­rare, pentru o Europă a securităţii şi a cooperării paşnice, pentru o lu­me mai bună în care fiecare na­ţiune să se poată dezvolta aşa cum doreşte. Vă doresc multă sănătate, succes deplin in­activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, uiversitar, împreună cu întregul ţi­ prelungite). IANUARIE - LUNA FERTILIZĂRII SOLULUI Acţiuni susţinute la care participă forţe tot mai însemnate In aceste zile de miez de iarnă se lucrează cu forţe sporite la transpor­tul îngrăşămintelor naturale pe cîmp şi la cooperativa agricolă din Frun­­zeni. Cu sprijinul S.M.A. Sîntu ca şi cu forţele locale, Emil Truţa, pre­şedintele C.A.P. a iniţiat în toate ce­le trei sate, Frunzeni, Sîntu şi Băi­­ţa, o largă acţiune de fertilizare a solului. Astfel, într-un timp scurt au fost transportate pe cîmp peste 1.500 to­ne de îngrăşăminte naturala. După cum se apreciază, C.A.P. mai are în stoc încă circa 1.500 tone. La căra­­tul operativ şi al acestei cantităţi de îngrăşăminte organice pe cîmp, con­ducerea S.M.A. Sîntu, director, ing Grigore Mateescu, a alcătuit aici o formaţie de cinci tractoare cu re­morei şi un sanceu deservite de un graifer cu care se munceşte intens şi cu rezultate bune. Dintre mecaniza­tori, la această lucrare se evidenţia­ză, mai ales, Teofil Cotoi, Augustin Rişcă, Ioan Cioloca, Ioan Şulea, A­lexandru Crişan, Vasile Vultur, B­ro­lean şi alţii. Pe lîngă forţa mecanizată, la C.A.P. Frunzeni se munceşte şi cu un mare număr de atelaje. In satul Băiţa, de exemplu, căruţele, săniile­­erau deservite de o echipă de încăr­cători alcătuită din cooperatorii Co­toi loan — Albuş, Cotoi Teodor — Chitu, Cotoi loan — Druli, Biriş Ilie — Buglea şi alţii. Ca urmare a bunei organizări a muncii şi a folosirii cu eficienţă ma­ximă a mijloacelor de transport ale secţiei de mecanizare precum şi ale C.A.P. sunt condiţii ca la Frunzeni, în patru zile să fie încheiată acţiu­nea de transportare a întregii canti­tăţi de îngrăşăminte naturale ce vor fi folosite la fertilizarea culturilor de porumb, sfeclă de zahăr şi cartofi Activitate intensă privind trans­portul îngrăşămintelor naturale pe cîmp are loc şi la cooperativa agri­colă de producţie din Breaza. In to­tal, aici sunt antrenate la lucru cinci remorci ale secţiei de mecanizare precum şi 30 atelaje ale C.A.P. Pen­tru ca munca să se desfăşoare rit­mic, ne-a informat Ioan Oltean, in­ginerul şef al cooperativei, au fost luate măsuri de organizare a unor echipe de încărcători formate din 40 de cooperativi. Cu o asemenea forţă au fost duse deja pe cimp­­ .300 tone de îngrăşăminte. Acţiunea s-a încheiat în brigada din satul Filpi­­şul Mic fiind în toi la Breaza ur­­mînd ca în patru-cinci zile să se în­cheie şi satul Filpişul Mare. Cele mai mari suprafeţe pe care se transportă îngrăşămintele natura­le sunt rezervate mai ales culturilor de sfeclă de zahăr şi cartofi. Ca ur­mare a atenţiei cu care se pregă­teşte terenul, grija cu care se face fertilizarea acestuia. C.A.P. şi-a pro­pus ca faţă de 18.000 kg prevăzuţi în plan să realizeze 30.000 kg tuber­culi la ha. De asemenea, pe cele 205 ha rezervate culturii sfeclei de zahăr C.A.P. îşi propune să obţină 28.000 kg la ha. Asemenea acţiuni sunt în plină desfăşurare în majoritatea unităţi­lor agricole de pe cuprul.­.il judeţu­lui nostru. R. NAZNEANU I8p$ . ' r . t ti vS'r- ■ i*Jp M| Ii '* .. % i } * ’dHR w *». W: ^ «tir®'* La C.A.P. Mitrești-Vărgata, la transportul îngrăşămintelor sunt folosite toate atelajele. La întreprinderea metalurgică „Republica“ MĂSURI CARE VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII Pentru a face faţă sarcinilor noi de producţie, mai bine-zis pentru a se crea condiţii propice realizării producţiei In raport cu cerinţele ac­tualei reprofilări, la întreprinderea metalurgică „Republica“ din Reghin se acţionează cu multă energie. Pen­tru producerea tamburilor de auto­camioane, de exemplu, s-au realizat toate S.D.V.-urile şi s-a pus în funcţiune o altă linie tehnologică la care se realizează zilnic o pro­ducţie de 600 piese. De reţinut că punerea în funcţiune a liniei teh­nologice în speţă s-a făcut într-un timp record, de numai 24 de ore. In prezent se fac pregătirile nece­sare pentru începerea producţiei di­feritelor tipuri de axe pentru re­morci şi a malaxorului de 3,5 şi 5,5 mc. Aşa că secţia sculărie şi-a mo­bilizat toate forţele pentru execu­tarea S.D.V.-urilor, circa 60 la nu­măr, necesare realizării acestor pro­duse. Concomitent cu aceste preocupări, o atenţie deosebită se acordă creş­terii de noi cadre muncitoreşti. In prezent, de pildă, în întreprindere funcţionează un curs de calificare pentru meseriile de topitor metale şi lăcătuş ajustor şi un alt curs, de gradul doi, pentru meseria de aş­­chietor. Acest contingent de peste 100 tineri este pregătit în aşa ma­nieră încît după terminarea cursu­lui să poată face faţă exigenţelor legate de meseria ce şi-o însuşesc. C. G.

Next