Steaua Roşie, februarie 1974 (Anul 25, nr. 26-49)

1974-02-01 / nr. 26

EL SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN in perioada 1-27 februarie i­UIN­A CĂRŢII li Sill“ Devenită tradiţională, „Luna căr­ţii la sate" s-a impus ca o manifes­tare cu multiple valenţe educative, menită să lumineze şi să îmbogă­ţească pe diverse planuri viaţa sate­lor noastre. Mai mult ca oricînd cartea devine o necesitate, pătrun­­zînd pină în cele mai îndepărtate cătune, demonstrîndu-şi cu prisosin­ţă rolul pe care îl joacă în forma­rea şi pregătirea oamenilor muncii, a specialiştilor din agricultură. In judeţul nostru, în fiecare an, acţiunea de difuzare a cărţii cu­noaşte succese în continuă creştere, ceea ce demonstrează interesul şi preocuparea tuturor oamenilor mun­cii din mediul rural pentru lectură, pentru ridicarea nivelului lor de cunoaştere. Dacă în anul 1972 nu­mărul de cărţi vîndute pe cap de locuitor a fost de 6,7 cărţi, în 1973 a ajuns la 8,4 cărţi, iar în acest an se prelimină să ajungă la 9 cărţi pe cap de locuitor. Concomitent cu creşterea numărului de iubitori ai cărţii a crescut şi numărul puncte­lor de desfacere, numai în perioada anului 1972—1973, cu 11 unităţi de librării şi raioane de desfacere, în momentul de faţă existînd în me­diul rural din judeţ 30 de librării, 1­ raioane şi 86 puncte de desfa­cere în cadrul magazinelor mixte şi universale. O importanţă deosebită se va a­­corda în acest an, anul celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării şi al celui de-al XI-lea Congres al parti­dului, cărţii social-politice, organi­­zîndu-se în perioada 1—7 februarie, in toate localităţile din mediul ru­ral ample manifestări, sub titlul „în cinstea celei de-a XXX-a ani­versări a e­liberării patriei de sub jugul fascist". Literatura cu caracter agrozoo­tehnic va sta şi ea în centrul aten­ţiei librăriilor, bibliotecilor, cămine­le­ culturale­­şi­­eluburilor din, uni­tăţile agricole socialiste, punîndu-se la dispoziţia lucrătorilor din agri­cultură un important număr de ti­tluri: „Cultura griului“, „Porumbul“, „Prepararea nutreţurilor“, „Creşte­rea vacilor“ etc., volume apărute în cadrul editurii „Ceres“. Totodată se vor organiza manifestări care vor populariza cartea agrozootehnică sub genericul „25 de ani de agri­cultură socialistă“. în cadrul manifestărilor pentru popularizarea literaturii beletristice vor avea loc întîlniri între cititori şi scriitori de la cele trei reviste tîr­­gumureşene: „Vatra“, „Igaz Szó“ şi „Új Élet“, şi cu alţi scriitori din ju­deţ, precum şi consfătuiri cu citi­tori, simpozioane literare, recitaluri de poezie, concursuri literare etc. In incinta bibliotecilor şi a altor aşezăminte de cultură din mediul rural vor fi amenajate expoziţii, vi­trine, atît din domeniul beletristi­cii, al cărţilor pentru tineret, cit şi al literaturii social-politice. Un rol deosebit în realizarea a­­cestor ample manifestări cu cartea revine cadrelor didactice, intelec­tualilor de la sate, care au datoria să se situeze în fruntea tuturor ac­ţiunilor de popularizare şi difuzare a cărţii, de a atrage noi contingen­te de oameni ai muncii spre lectu­ră, spre cunoaşterea aprofundată şi temeinică a politicii partidului şi statului nostru, a tezaurului de va­lori naţionale şi mondiale cuprinse in paginile cărţilor. ION CIURDARU La întreprinderea de mătase Sighișoara MQLITAA/ DIM TOATE TAII/LI, UMITI-VA ! Întrecerea socialistă dă roade bogate încă din prima lună a anului S-a încheiat prima lună a anului 1974. Pentru majoritatea între­prinderilor industriale din judeţul nostru acest fapt înseamnă şi ra­portarea primelor succese, primelor sporuri de producţie realizate peste prevederile planului, care se adaugă la cele obţinute in primii trei ani ai cincinalului, pe care colectivele de muncă sunt ferm hotărîte să-l îndeplinească înainte de termen. Totodată, cu aceste prime succese, în­cepe şirul celor pe care oamenii muncii le închină celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresului al XI-lea al partidului nostru. r I 8 întreprinderea de confecţii în nava“ Sighişoara Colectivul acestei unităţi econo­mice a încheiat luna ianuarie a ce­lui de-al patrulea an al actualului cincinal cu rezultate foarte bune în întrecerea socialistă ce se desfă­şoară cu multă vigoare în toate sec­toarele de activitate. La rubrica de­păşiri de plan a bilanţului lunii ianuarie s-a consemnat cifra de pes­te 30 000 de cămăşi realizate în plus care valoric sunt egale cu mai bine de două milioane de lei. Prin ce mijloace s-au obţinut aceste sporuri de producţie? Folosirea intensivă a capacităţilor şi timpului de lucru, a materiilor prime şi materialelor. Insă, meritul obţinerii succeselor a­­mintite mai sus revine muncitoare­lor şi muncitorilor, care nu au pre­cupeţit nici un efort pentru a pres­ta o muncă de calitate, pentru a-şi face datoria patriotică ce le revine din marea întrecere ce se desfăşoa­ră în întreaga ţară, începutul aces­tui an este cit se poate de promiţă­tor, început care anunţă şi obligă colectivul de salariaţi la noi succe­se de prestigiu, aşa cum dealtfel ne am obişnuit în ultimul timp. I.P.L. „23 August“ T­îrgu-Mureş Şi făuritorii de mobilă de la I.P.L. „23 August“ sunt ferm hotă­­rîţi să facă din al patrulea an al actualului cincinal un an al pro­ducţiilor record. Cînd afirmăm a­­cest fapt avem în vedere sporurile de producţie globală înregistrate în luna ianuarie care se cifrează la peste 600.000 lei. Acest început pro­miţător este o dovadă in plus care vrea să ne convingă că angajamen­tul asumat pe anul 1974 va fi reali­zat întocmai şi nu oricum, ci prin livrarea către beneficiari a unui mobilier de calitate superioară şi chiar în devans faţă de termenul înscris în contract. Această hotărîre are semnificaţii cu atît mai mari cu cît se ştie că I.P.L. „23 August“ ex­portă mobilier in cele mai dezvolta­te ţări ale globului, unde gusturile cumpărătorilor sunt foarte rafina­te; să nu mai vorbim de competi­ţia cu firmele din alte ţări, care pînă în prezent a fost ciştigata cu brio de meşterii tîrgumureşeni, cîş­­tig pe care nu-l vor ceda nici un moment. Maşini modernizate pentru industria uşoară Colectivul întreprinderii „Metalo­­tehnica“ din Tirgu-Mureş continuă acţiunea de modernizare a utilaje­lor şi maşinilor aflate în procesul de fabricaţie. Răspunzînd cerinţelor beneficiarilor şi ţinînd seama de­­observaţiile făcute de ei, colectivul tehnic a trecut la reproiectarea unor subansamble şi maşini. In momentul de faţă se fac ulti­mele retuşuri, înainte de a fi li­vrate către beneficiari, unor tipuri de maşini modernizate. Printre a­­cestea se remarcă maşina de cusut cu transportor inferior, concomitent cu al acului, maşina de cusut şi tictuit, maşina de cusut cap la cap pentru ţesături uscate şi alte tipuri. Ceramiştii din Mureşeni nu şi-au realizat anul trecut sarcinile la in­dicele productivitatea muncii. Ei au rămas în urmă cu 1.450 lei pe sala­riat deşi, în comparaţie cu anul precedent, productivitatea pe sala­riat a crescut cu 3 448 lei. Colectivul fabricii este nemulţumit de această situaţie, totuşi nu este optimist nici în ceea ce priveşte posibilităţile sa­le pentru anul in curs. Cauzele acestei situaţii le aflăm de la economistul Gheorghe Luduşan, şeful biroului de producţie-progra­­mare: „ Unul din elementele cele mai importante ale creşterii productivi­tăţii muncii este înzestrarea tehnică. In cazul nostru, această­­ acţiune s-a încheiat, în general, în 1972 Drept urmare, în 1973 indicatorul de productivitate a muncii a fost ridicat, dar peste posibilităţile uni­tăţii. Ulterior, centrala a făcut, la cererea noastră, o modificare, dar nici aşa nu am putut realiza indica­torul, rămînînd sub plan cu 1.450 lei pe salariat. — Fără îndoială, înzestrarea teh­nică are un rol determinant în creş­terea productivităţii muncii. Aş vrea să vă întreb însă dacă nerealiza­­rea productivităţii muncii la dv. se explică numai prin faptul că, oda­tă încheiată acţiunea în 1972, în pe­rioada următoare n-a intervenit ni­mic nou în domeniul ridicării nive­lului tehnic al unităţii. — In măsură hotărîtoare, da! Dar a influenţat nefavorabil şi faptul că instalaţia de granulit, din cauza stării sale tehnice, a trebuit să in­tre în reparaţie capitală în luna octombrie. La cuptorul tunel repa­raţia capitală se va efectua în a­­cest an. Aceasta a avut şi are în­­rîurire asupra productivităţii. Multă bătaie de cap ne-au pricinuit vago­­neţii de la cuptoarele-tu­nel, ale că­ror lagăre crăpau sau se spărgeau des. Abia acum putem considera re­zolvată această problemă. Din cau­za absenţelor, în cea mai mare par­te motivate, fondul timp de lucru a fost folosit în proporţie de numai 93 la sută. Intr-o anumită măsură, greutăţi au pricinuit şi cele două reorganizări care s-au perindat. — Ce prevede planul pe 1974 în domeniul productivităţii muncii şi ce măsuri tehnico-organizatorice aţi întreprins pentru realizarea acestei sarcini? — Sarcinile de plan pe 1974 sînt mobilizatoare, cu atît mai mult cu cît în acest an vrem să mărim sim­ţitor avansul de 78 de zile la pro­ducţia globală, în realizarea cinci­nalului, pe care-l avem şi pentru că sporul de producţie prevăzut de plan vrem să-l realizăm în întregi­me pe seama creşterii productivi­tăţii muncii. Planul prevede creşteri de 2 şi 3,2 la sută la producţia globală, respec­tiv producţia marfă, productivitatea muncii trebuie să crească cu 11 la sută, în comparaţie cu anul trecut. In ceea ce priveşte acest din urmă indicator, nu sunt prea încrezător în posibilităţile de a fi îndeplinit. Realistă ar fi fost o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 3,4 la sută. Lucrăm, aşadar, mai productiv de­cât anul trecut, dar nu vom putea atinge nivelul stabilit în plan. Toa­te acestea le-am arătat într-un me­moriu înaintat Centralei şi sperăm că indicatorul va fi modificat con­form cu posibilităţile reale ale fa­bricii noastre. Pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru mărirea avansului pe care-l avem în această direcţie, de la 36 zile la 44 zile, vom acţiona în mai multe direcţii. Vom meca­­niza aprovizionarea liniilor de pre­parare a pastei, singura fază care mai poate fi mecanizată, şi în felul acesta 4 muncitori vor fi eliberați. ȘTEFAN NAGY (Continuare în pag. a 3-a) DECIT IUI TRECUT! Fruntaşi în întrecere In cronica anului jubiliar XXX, oamenii muncii înscriu fapte de cinste afirmîndu-se prin noi succese în întrecerea socialistă. Demn de remarcat este faptul că pe prim plan se situează acţiunea pentru o înaltă calitate a produselor, folosirea deplină a capacităţi­lor de producţie şi a supra­feţelor de lucru. In rîndul lor îşi înscriu nu­mele şi muncitoarea Letiţia Munteanu de la întreprinde­rea de sticlărie şi faianţă Si­ghişoara, alături de Bandi Gé­za, operator la secţia bicro­­mat a Combinatului chimic din Tîrnăveni. Letiţia Munteanu este de mai mulţi ani fruntaşă în în­trecerea socialistă, remarcîn­­du-se în atelierul de confec­ţionat ceşti prin înalta cali­tate a produselor. In acelaşi timp, ea îşi depăşeşte planul lunar cu 10 la sută. La rîndul său, operatorul Bandi Géza, lucrînd la morile biconice, furnizează materie primă de bună calitate, prin care îşi aduce contribuţia per­manentă la obţinerea bicro­­matului cu caracteristici su­perioare. De asemenea, el în­treţine în bune condiţii utila­jele şi manifestă o deosebită grijă pentru respectarea para­metrilor tehnologici. ECHIPAREA AUTOCAMIOANELOR CU TROLII In vederea creşterii capacită­ţii de încărcare şi a reducerii consumului de combustibil şi lu­­brifianţi, la U.F.E.T. Reghin s-a trecut la echiparea autovehicule­lor cu trolii şi remorci. Astfel, au fost puse la punct 10 auto­camioane a căror capacitate a crescut de la 5 la 10 tone. In continuare se urmăreşte ca şi alte mijloace auto să fie echipa­te cu dispozitive de încărcat care contribuie din plin la reducerea timpilor de staţionare la lămpi şi la descărcarea operativă a lemnului în depozite. "­ ECONOM?!F.Vnicu.*.­Acţiunea „Două zile pe lună să lucrăm din materiale e­­conomisite“ a fost însuşită de colectivul întreprinderii de sti­clărie şi faianţă din Sighişoara. In atelierul de turnare se acordă o deosebită grijă utilizării ipso­sului, mult solicitat în industria ceramicii. Continuînd activitatea din anul trecut, cînd colectivul a economisit 11.000 kg ipsos, în ia­nuarie a. c. s-a gospodărit cu maximă grijă materia primă. U­­na din direcţiile principale in care acţionează colectivul atelie­rului de turnare este micşorarea gabaritelor formelor de turnare și evitarea scurgerilor în proce­sul tehnologic. Anul XXVI. Nr. 26 (4.930) VINERI, 1 februarie 1974 4 pagini, 30 de bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul tunisian Abdallah ai-Kahlaooi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kan­­laoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tova­răşul Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu co­tidianului tunisian „Al Amal“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii ,,Juarez“ din Buenos Aires, împreu­nă cu soţia, doamna Dolores Jua­rez, în editura argentiniană ,,Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a u­­nei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovară­şul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Blocuri turn in cel mai „tinăr" cartier tîrgumureşean: Dimbul Pietros La C.A.P. Idec­iu de Jos Sunt însemnate rezerve pentru obţinerea unor producţii mai mari in toate sectoarele de activitate Prin problemele înscrise la or­dinea de zi, prin seriozitatea şi spiritul critic, combativ al dezba­terilor, adunarea generală a C.A.P. Ideciu de Jos a avut un pronunţat caracter de lucru. Da­rea de seamă a consiliului de conducere, prezentată de Gavrilă Gliga, preşedintele cooperativei, rapoartele comisiei de revizie şi ale comisiei de judecată, ca şi cei 16 participanţi la discuţii, au a­­nalizat pe larg, sub diferite as­pecte, activitatea desfăşurată în anul 1973, realizările obţinute, lipsurile şi neajunsurile ce s-au manifestat în cultura plantelor de cîmp, în zootehnie şi în alte sectoare de activitate. In ansamblu, realizările coope­rativei agricole din Ideciu de Jos au fost în 1973 destul de mo­deste, cu mult sub posibilităţile de care dispune, planul produc­ţiei globale fiind realizat doar în proporţie de 71 la sută. La principalele culturi s-au obţinut producţii relativ scăzute, ceea ce s-a răsfrînt în mod negativ asu­pra situaţiei economico-financia­­re a cooperativei. La grîu s-a ob­ţinut doar o producţie medie de 1.700 kg la hectar, faţă de 2.450 kg cît s-a prevăzut în plan. Nici producţia medie de 2.400 kg po­rumb boabe la hectar (cu 800 kg sub nivelul planificat) nu poate fi considerată satisfăcătoare. La cultura sfeclei de zahăr cu atît mai puţin, datorită producţiei extrem de scăzute, de numai 16.268 kg la hectar! Desigur, vremea nefavorabilă, ploile frecvente au perturbat mersul normal al lucrărilor a­­gricole, dijmuind considerabil producţia. Dar participanţii la dezbateri, invocînd greutăţile o­­biective, condiţiile climaterice nefavorabile, nu s-au ascuns în spatele lor, nu şi-au făcut din ele un paravan spre a-şi aco­peri propriile neajunsuri, ci au arătat clar, deschis — în spirit critic şi autocritic — că s-ar fi putut realiza mai mult, dacă toţi cooperatorii, toţi mecanizatorii ar fi lucrat in mod disciplinat, cu spirit de răspundere. Reali­zările obţinute de unii coopera­tori constituie, în această privin­ţă, cel mai convingător argu­ment. Astfel, Florian Feier a realizat, de pe o suprafaţă de 0,20 ha, o producţie de 5.200 kg sfeclă de zahăr, iar la porumb, de pe 0,50 ha, a obţinut 1.670 kg boabe. Lovel Gerda I a strîns de pe 0,30 ha o recoltă de 9.400 kg sfeclă de zahăr, iar Maria Stretea şi Maria Rînja au obţi­nut 2.100, respectiv 2.150 kg po­rumb boabe de pe o suprafaţă de cite 0,50 ha. In schimb Flo­rentina Petruţ a realizat de pe 0,30 ha doar 400 kg sfeclă de za­hăr, iar Suceava Finica, de pe 0,40 ha, a strîns doar 1.000 kg de sfeclă. Unii cooperatori au obţi­nut producţii foarte slabe şi la porumb. Astfel, Vasile Dan şi Moldovan Silvia Lőrinc aui re­coltat doar cîte 600 kg de pe 0,40, respectiv 0,50 ha. Aceste producţii slabe nu sunt întîmplă­toare. Ele oglindesc nepăsarea, lipsa de răspundere a acestor cooperatori. „Unii se angajează să lucreze în acord global, dar apoi îşi neglijează sarcinile, lă­­sînd culturile în voia soartei“ — spunea cooperatorul Alexan­dru Demeter. „Cum să obţinem producţii mari — a continuat el — dacă unele parcele rămîn ne­lucrate, pradă buruienilor?“. A­­ceastă problemă a fost abordată, sub diferite aspecte, şi de Ioan Sava, Rafila Bogdan, Ioan Klein, Gheorghe Demeter şi de alţi co­operatori, care au cerut consiliu­lui de conducere, brigadierilor să dea dovadă de exigenţă sporită faţă de calitatea lucrărilor, înce­­pînd cu pregătirea terenului, se­mănatul, întreţinerea culturilor şi pînă la strîngerea recoltei. O importanţă deosebită prezintă fertilizarea unor suprafeţe cît mai mari, prin folosirea raţiona­lă, eficientă a tuturor surselor de îngrăşăminte naturale şi chi­mice, asigurarea densităţilor op­time la hectar, extinderea erbici­­dării, executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de întreţinere, astfel ca de pe fiecare palmă de pământ să se obţină maximum de randament în acest context. Şoancă Nasta­­sia, Moldovan Victor şi alţi co­operatori au subliniat răspunde­rile ce revin mecanizatorilor în bătălia pentru obţinerea unor re-­ ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a)

Next