Steaua Roşie, februarie 1974 (Anul 25, nr. 26-49)
1974-02-01 / nr. 26
EL SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN in perioada 1-27 februarie iUINA CĂRŢII li Sill“ Devenită tradiţională, „Luna cărţii la sate" s-a impus ca o manifestare cu multiple valenţe educative, menită să lumineze şi să îmbogăţească pe diverse planuri viaţa satelor noastre. Mai mult ca oricînd cartea devine o necesitate, pătrunzînd pină în cele mai îndepărtate cătune, demonstrîndu-şi cu prisosinţă rolul pe care îl joacă în formarea şi pregătirea oamenilor muncii, a specialiştilor din agricultură. In judeţul nostru, în fiecare an, acţiunea de difuzare a cărţii cunoaşte succese în continuă creştere, ceea ce demonstrează interesul şi preocuparea tuturor oamenilor muncii din mediul rural pentru lectură, pentru ridicarea nivelului lor de cunoaştere. Dacă în anul 1972 numărul de cărţi vîndute pe cap de locuitor a fost de 6,7 cărţi, în 1973 a ajuns la 8,4 cărţi, iar în acest an se prelimină să ajungă la 9 cărţi pe cap de locuitor. Concomitent cu creşterea numărului de iubitori ai cărţii a crescut şi numărul punctelor de desfacere, numai în perioada anului 1972—1973, cu 11 unităţi de librării şi raioane de desfacere, în momentul de faţă existînd în mediul rural din judeţ 30 de librării, 1 raioane şi 86 puncte de desfacere în cadrul magazinelor mixte şi universale. O importanţă deosebită se va acorda în acest an, anul celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării şi al celui de-al XI-lea Congres al partidului, cărţii social-politice, organizîndu-se în perioada 1—7 februarie, in toate localităţile din mediul rural ample manifestări, sub titlul „în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist". Literatura cu caracter agrozootehnic va sta şi ea în centrul atenţiei librăriilor, bibliotecilor, căminele culturaleşieluburilor din, unităţile agricole socialiste, punîndu-se la dispoziţia lucrătorilor din agricultură un important număr de titluri: „Cultura griului“, „Porumbul“, „Prepararea nutreţurilor“, „Creşterea vacilor“ etc., volume apărute în cadrul editurii „Ceres“. Totodată se vor organiza manifestări care vor populariza cartea agrozootehnică sub genericul „25 de ani de agricultură socialistă“. în cadrul manifestărilor pentru popularizarea literaturii beletristice vor avea loc întîlniri între cititori şi scriitori de la cele trei reviste tîrgumureşene: „Vatra“, „Igaz Szó“ şi „Új Élet“, şi cu alţi scriitori din judeţ, precum şi consfătuiri cu cititori, simpozioane literare, recitaluri de poezie, concursuri literare etc. In incinta bibliotecilor şi a altor aşezăminte de cultură din mediul rural vor fi amenajate expoziţii, vitrine, atît din domeniul beletristicii, al cărţilor pentru tineret, cit şi al literaturii social-politice. Un rol deosebit în realizarea acestor ample manifestări cu cartea revine cadrelor didactice, intelectualilor de la sate, care au datoria să se situeze în fruntea tuturor acţiunilor de popularizare şi difuzare a cărţii, de a atrage noi contingente de oameni ai muncii spre lectură, spre cunoaşterea aprofundată şi temeinică a politicii partidului şi statului nostru, a tezaurului de valori naţionale şi mondiale cuprinse in paginile cărţilor. ION CIURDARU La întreprinderea de mătase Sighișoara MQLITAA/ DIM TOATE TAII/LI, UMITI-VA ! Întrecerea socialistă dă roade bogate încă din prima lună a anului S-a încheiat prima lună a anului 1974. Pentru majoritatea întreprinderilor industriale din judeţul nostru acest fapt înseamnă şi raportarea primelor succese, primelor sporuri de producţie realizate peste prevederile planului, care se adaugă la cele obţinute in primii trei ani ai cincinalului, pe care colectivele de muncă sunt ferm hotărîte să-l îndeplinească înainte de termen. Totodată, cu aceste prime succese, începe şirul celor pe care oamenii muncii le închină celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresului al XI-lea al partidului nostru. r I 8 întreprinderea de confecţii în nava“ Sighişoara Colectivul acestei unităţi economice a încheiat luna ianuarie a celui de-al patrulea an al actualului cincinal cu rezultate foarte bune în întrecerea socialistă ce se desfăşoară cu multă vigoare în toate sectoarele de activitate. La rubrica depăşiri de plan a bilanţului lunii ianuarie s-a consemnat cifra de peste 30 000 de cămăşi realizate în plus care valoric sunt egale cu mai bine de două milioane de lei. Prin ce mijloace s-au obţinut aceste sporuri de producţie? Folosirea intensivă a capacităţilor şi timpului de lucru, a materiilor prime şi materialelor. Insă, meritul obţinerii succeselor amintite mai sus revine muncitoarelor şi muncitorilor, care nu au precupeţit nici un efort pentru a presta o muncă de calitate, pentru a-şi face datoria patriotică ce le revine din marea întrecere ce se desfăşoară în întreaga ţară, începutul acestui an este cit se poate de promiţător, început care anunţă şi obligă colectivul de salariaţi la noi succese de prestigiu, aşa cum dealtfel ne am obişnuit în ultimul timp. I.P.L. „23 August“ Tîrgu-Mureş Şi făuritorii de mobilă de la I.P.L. „23 August“ sunt ferm hotărîţi să facă din al patrulea an al actualului cincinal un an al producţiilor record. Cînd afirmăm acest fapt avem în vedere sporurile de producţie globală înregistrate în luna ianuarie care se cifrează la peste 600.000 lei. Acest început promiţător este o dovadă in plus care vrea să ne convingă că angajamentul asumat pe anul 1974 va fi realizat întocmai şi nu oricum, ci prin livrarea către beneficiari a unui mobilier de calitate superioară şi chiar în devans faţă de termenul înscris în contract. Această hotărîre are semnificaţii cu atît mai mari cu cît se ştie că I.P.L. „23 August“ exportă mobilier in cele mai dezvoltate ţări ale globului, unde gusturile cumpărătorilor sunt foarte rafinate; să nu mai vorbim de competiţia cu firmele din alte ţări, care pînă în prezent a fost ciştigata cu brio de meşterii tîrgumureşeni, cîştig pe care nu-l vor ceda nici un moment. Maşini modernizate pentru industria uşoară Colectivul întreprinderii „Metalotehnica“ din Tirgu-Mureş continuă acţiunea de modernizare a utilajelor şi maşinilor aflate în procesul de fabricaţie. Răspunzînd cerinţelor beneficiarilor şi ţinînd seama deobservaţiile făcute de ei, colectivul tehnic a trecut la reproiectarea unor subansamble şi maşini. In momentul de faţă se fac ultimele retuşuri, înainte de a fi livrate către beneficiari, unor tipuri de maşini modernizate. Printre acestea se remarcă maşina de cusut cu transportor inferior, concomitent cu al acului, maşina de cusut şi tictuit, maşina de cusut cap la cap pentru ţesături uscate şi alte tipuri. Ceramiştii din Mureşeni nu şi-au realizat anul trecut sarcinile la indicele productivitatea muncii. Ei au rămas în urmă cu 1.450 lei pe salariat deşi, în comparaţie cu anul precedent, productivitatea pe salariat a crescut cu 3 448 lei. Colectivul fabricii este nemulţumit de această situaţie, totuşi nu este optimist nici în ceea ce priveşte posibilităţile sale pentru anul in curs. Cauzele acestei situaţii le aflăm de la economistul Gheorghe Luduşan, şeful biroului de producţie-programare: „ Unul din elementele cele mai importante ale creşterii productivităţii muncii este înzestrarea tehnică. In cazul nostru, această acţiune s-a încheiat, în general, în 1972 Drept urmare, în 1973 indicatorul de productivitate a muncii a fost ridicat, dar peste posibilităţile unităţii. Ulterior, centrala a făcut, la cererea noastră, o modificare, dar nici aşa nu am putut realiza indicatorul, rămînînd sub plan cu 1.450 lei pe salariat. — Fără îndoială, înzestrarea tehnică are un rol determinant în creşterea productivităţii muncii. Aş vrea să vă întreb însă dacă nerealizarea productivităţii muncii la dv. se explică numai prin faptul că, odată încheiată acţiunea în 1972, în perioada următoare n-a intervenit nimic nou în domeniul ridicării nivelului tehnic al unităţii. — In măsură hotărîtoare, da! Dar a influenţat nefavorabil şi faptul că instalaţia de granulit, din cauza stării sale tehnice, a trebuit să intre în reparaţie capitală în luna octombrie. La cuptorul tunel reparaţia capitală se va efectua în acest an. Aceasta a avut şi are înrîurire asupra productivităţii. Multă bătaie de cap ne-au pricinuit vagoneţii de la cuptoarele-tunel, ale căror lagăre crăpau sau se spărgeau des. Abia acum putem considera rezolvată această problemă. Din cauza absenţelor, în cea mai mare parte motivate, fondul timp de lucru a fost folosit în proporţie de numai 93 la sută. Intr-o anumită măsură, greutăţi au pricinuit şi cele două reorganizări care s-au perindat. — Ce prevede planul pe 1974 în domeniul productivităţii muncii şi ce măsuri tehnico-organizatorice aţi întreprins pentru realizarea acestei sarcini? — Sarcinile de plan pe 1974 sînt mobilizatoare, cu atît mai mult cu cît în acest an vrem să mărim simţitor avansul de 78 de zile la producţia globală, în realizarea cincinalului, pe care-l avem şi pentru că sporul de producţie prevăzut de plan vrem să-l realizăm în întregime pe seama creşterii productivităţii muncii. Planul prevede creşteri de 2 şi 3,2 la sută la producţia globală, respectiv producţia marfă, productivitatea muncii trebuie să crească cu 11 la sută, în comparaţie cu anul trecut. In ceea ce priveşte acest din urmă indicator, nu sunt prea încrezător în posibilităţile de a fi îndeplinit. Realistă ar fi fost o creştere a productivităţii muncii cu 3,4 la sută. Lucrăm, aşadar, mai productiv decât anul trecut, dar nu vom putea atinge nivelul stabilit în plan. Toate acestea le-am arătat într-un memoriu înaintat Centralei şi sperăm că indicatorul va fi modificat conform cu posibilităţile reale ale fabricii noastre. Pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru mărirea avansului pe care-l avem în această direcţie, de la 36 zile la 44 zile, vom acţiona în mai multe direcţii. Vom mecaniza aprovizionarea liniilor de preparare a pastei, singura fază care mai poate fi mecanizată, şi în felul acesta 4 muncitori vor fi eliberați. ȘTEFAN NAGY (Continuare în pag. a 3-a) DECIT IUI TRECUT! Fruntaşi în întrecere In cronica anului jubiliar XXX, oamenii muncii înscriu fapte de cinste afirmîndu-se prin noi succese în întrecerea socialistă. Demn de remarcat este faptul că pe prim plan se situează acţiunea pentru o înaltă calitate a produselor, folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a suprafeţelor de lucru. In rîndul lor îşi înscriu numele şi muncitoarea Letiţia Munteanu de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara, alături de Bandi Géza, operator la secţia bicromat a Combinatului chimic din Tîrnăveni. Letiţia Munteanu este de mai mulţi ani fruntaşă în întrecerea socialistă, remarcîndu-se în atelierul de confecţionat ceşti prin înalta calitate a produselor. In acelaşi timp, ea îşi depăşeşte planul lunar cu 10 la sută. La rîndul său, operatorul Bandi Géza, lucrînd la morile biconice, furnizează materie primă de bună calitate, prin care îşi aduce contribuţia permanentă la obţinerea bicromatului cu caracteristici superioare. De asemenea, el întreţine în bune condiţii utilajele şi manifestă o deosebită grijă pentru respectarea parametrilor tehnologici. ECHIPAREA AUTOCAMIOANELOR CU TROLII In vederea creşterii capacităţii de încărcare şi a reducerii consumului de combustibil şi lubrifianţi, la U.F.E.T. Reghin s-a trecut la echiparea autovehiculelor cu trolii şi remorci. Astfel, au fost puse la punct 10 autocamioane a căror capacitate a crescut de la 5 la 10 tone. In continuare se urmăreşte ca şi alte mijloace auto să fie echipate cu dispozitive de încărcat care contribuie din plin la reducerea timpilor de staţionare la lămpi şi la descărcarea operativă a lemnului în depozite. " ECONOM?!F.Vnicu.*.Acţiunea „Două zile pe lună să lucrăm din materiale economisite“ a fost însuşită de colectivul întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara. In atelierul de turnare se acordă o deosebită grijă utilizării ipsosului, mult solicitat în industria ceramicii. Continuînd activitatea din anul trecut, cînd colectivul a economisit 11.000 kg ipsos, în ianuarie a. c. s-a gospodărit cu maximă grijă materia primă. Una din direcţiile principale in care acţionează colectivul atelierului de turnare este micşorarea gabaritelor formelor de turnare și evitarea scurgerilor în procesul tehnologic. Anul XXVI. Nr. 26 (4.930) VINERI, 1 februarie 1974 4 pagini, 30 de bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul tunisian Abdallah ai-Kahlaooi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kanlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii ,,Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez, în editura argentiniană ,,Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Blocuri turn in cel mai „tinăr" cartier tîrgumureşean: Dimbul Pietros La C.A.P. Ideciu de Jos Sunt însemnate rezerve pentru obţinerea unor producţii mai mari in toate sectoarele de activitate Prin problemele înscrise la ordinea de zi, prin seriozitatea şi spiritul critic, combativ al dezbaterilor, adunarea generală a C.A.P. Ideciu de Jos a avut un pronunţat caracter de lucru. Darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată de Gavrilă Gliga, preşedintele cooperativei, rapoartele comisiei de revizie şi ale comisiei de judecată, ca şi cei 16 participanţi la discuţii, au analizat pe larg, sub diferite aspecte, activitatea desfăşurată în anul 1973, realizările obţinute, lipsurile şi neajunsurile ce s-au manifestat în cultura plantelor de cîmp, în zootehnie şi în alte sectoare de activitate. In ansamblu, realizările cooperativei agricole din Ideciu de Jos au fost în 1973 destul de modeste, cu mult sub posibilităţile de care dispune, planul producţiei globale fiind realizat doar în proporţie de 71 la sută. La principalele culturi s-au obţinut producţii relativ scăzute, ceea ce s-a răsfrînt în mod negativ asupra situaţiei economico-financiare a cooperativei. La grîu s-a obţinut doar o producţie medie de 1.700 kg la hectar, faţă de 2.450 kg cît s-a prevăzut în plan. Nici producţia medie de 2.400 kg porumb boabe la hectar (cu 800 kg sub nivelul planificat) nu poate fi considerată satisfăcătoare. La cultura sfeclei de zahăr cu atît mai puţin, datorită producţiei extrem de scăzute, de numai 16.268 kg la hectar! Desigur, vremea nefavorabilă, ploile frecvente au perturbat mersul normal al lucrărilor agricole, dijmuind considerabil producţia. Dar participanţii la dezbateri, invocînd greutăţile obiective, condiţiile climaterice nefavorabile, nu s-au ascuns în spatele lor, nu şi-au făcut din ele un paravan spre a-şi acoperi propriile neajunsuri, ci au arătat clar, deschis — în spirit critic şi autocritic — că s-ar fi putut realiza mai mult, dacă toţi cooperatorii, toţi mecanizatorii ar fi lucrat in mod disciplinat, cu spirit de răspundere. Realizările obţinute de unii cooperatori constituie, în această privinţă, cel mai convingător argument. Astfel, Florian Feier a realizat, de pe o suprafaţă de 0,20 ha, o producţie de 5.200 kg sfeclă de zahăr, iar la porumb, de pe 0,50 ha, a obţinut 1.670 kg boabe. Lovel Gerda I a strîns de pe 0,30 ha o recoltă de 9.400 kg sfeclă de zahăr, iar Maria Stretea şi Maria Rînja au obţinut 2.100, respectiv 2.150 kg porumb boabe de pe o suprafaţă de cite 0,50 ha. In schimb Florentina Petruţ a realizat de pe 0,30 ha doar 400 kg sfeclă de zahăr, iar Suceava Finica, de pe 0,40 ha, a strîns doar 1.000 kg de sfeclă. Unii cooperatori au obţinut producţii foarte slabe şi la porumb. Astfel, Vasile Dan şi Moldovan Silvia Lőrinc aui recoltat doar cîte 600 kg de pe 0,40, respectiv 0,50 ha. Aceste producţii slabe nu sunt întîmplătoare. Ele oglindesc nepăsarea, lipsa de răspundere a acestor cooperatori. „Unii se angajează să lucreze în acord global, dar apoi îşi neglijează sarcinile, lăsînd culturile în voia soartei“ — spunea cooperatorul Alexandru Demeter. „Cum să obţinem producţii mari — a continuat el — dacă unele parcele rămîn nelucrate, pradă buruienilor?“. Această problemă a fost abordată, sub diferite aspecte, şi de Ioan Sava, Rafila Bogdan, Ioan Klein, Gheorghe Demeter şi de alţi cooperatori, care au cerut consiliului de conducere, brigadierilor să dea dovadă de exigenţă sporită faţă de calitatea lucrărilor, începînd cu pregătirea terenului, semănatul, întreţinerea culturilor şi pînă la strîngerea recoltei. O importanţă deosebită prezintă fertilizarea unor suprafeţe cît mai mari, prin folosirea raţională, eficientă a tuturor surselor de îngrăşăminte naturale şi chimice, asigurarea densităţilor optime la hectar, extinderea erbicidării, executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de întreţinere, astfel ca de pe fiecare palmă de pământ să se obţină maximum de randament în acest context. Şoancă Nastasia, Moldovan Victor şi alţi cooperatori au subliniat răspunderile ce revin mecanizatorilor în bătălia pentru obţinerea unor re- ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a)