Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)

1974-03-01 / nr. 50

1I V ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞAL P.C.R. S/ Al CONS/L­ULUIPOPOUR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 50 (4.954) | Vineri, 1 martie 1974 4 pagini, 30 de bani Inmînarea de înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unor cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură intr-o atmosferă solemnă, joi dimi­neaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, a înmînat înalte dis­tincţii ale Republicii Socialiste Ro­mânia unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deo­sebite în organizarea muncii, pen­tru aportul nemijlocit la sporirea producţiei vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în ro­tonda Pavilionului Expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de par­ticipanţi la lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi coope­ratiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodna­­raş, Manea Mănescu, Gheorghe Pa­nă, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Rina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leon­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­fan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Au­relia Dănilă, Miu Dobrescu, Magda­lena Filipaş, Mihai Gere, Ion Ilies­cu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat. Luind cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru, director al SM.A. Ianca, judeţul Brăila, a spus: Acordarea titlului de Erou al Mun­cii Socialiste constituie un impor­tant îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pri­cepere, pentru mecanizarea şi mo­dernizarea agriculturii noastre so­cialiste şi pentru a pregăti noi ca­dre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colecti­vul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente politice ale a­­nului — a XXX-a aniversare a eli­berării patriei noastre şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — cu rezultate superioare în S.U.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care le deservim. Profund em­oţionată de cinstea ce mi se face prin acordarea titlu­lui de Erou al Muncii Socialiste, a spus Ana Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor-Constanţa, trăiesc astăzi unul din cele mai importan­te momente din viaţa mea. Simbol al hărniciei, pasiunii şi dăruirii în muncă, această înaltă distincţie re­prezintă pentru mine şi cooperato­rii în mijlocul cărora muncesc o răsplată de onoare, dar şi o obliga­ţie de mare răspundere pentru rea­lizarea sarcinilor ce ne revin în procesul dezvoltării şi modernizării agriculturii. Pentru noi, ţăranii co­operatori, aceasta reprezintă tot­odată un nou şi preţios imbold în intensificarea eforturilor pentru sporirea pe toate căile a producţiei agricole. După ce a mulţumit călduros con­ducerii superioare de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, Gheor­ghe Mărginean, directorul I.A.S. Jidvei-Alba, a spus: Pentru mine, cît şi pentru întreg colectivul de lucrători din I.A.S. Jidvei această înaltă distincţie este un­ imbold în munca noastră viitoare. Vom depu­ne eforturi sporite, toată capacita­tea noastră de muncă în vederea transpunerii în viaţă a hotărîrilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, preţioasele dum­neavoastră indicaţii privind dezvol­tarea şi modernizarea agriculturii, aducîndu-ne în felul acesta contri­buţia la făurirea societăţii socialis­te multilateral dezvoltate în patria noastră. Vă rog să-mi permiteţi ca din partea celor ce au cinstea să fie distinşi astăzi, cu ocazia acestei mari aniversări a agriculturii noas­tre socialiste, a spus în cuvîntul său Angelo Miculescu, ministrul (Continuare în pag. a 4-a) In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în continuare, cu ordine şi medalii ale Republicii So­cialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ unui mare număr de preşedinţi de cooperati­ve, de directori de întreprinderi a­­gricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii So­cialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuţiei aduse la înfăptuirea politicii partidului în domeniul a­­griculturii. De altfel, după cum ştiţi prin Hotărîrea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm ,­­celor care vor obţine rezultate bune în agri­cultură, titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi alte ordine ale Repu­blicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acor­darea unui număr mai mare de ti­tluri de „Erou al Muncii Socialiste“, de alte ordine ale Republicii Socia­liste România, atît unităţilor, cît şi acelor tovarăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi jude­ţelor, consiliilor populare şi comi­tetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fie­care judeţ un număr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte acest număr ca rezultat al obţine­rii unor producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cu aceste gînduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o aprecie­re a activităţii de pînă acum — va constitui un imbold pentru în­făptuirea în cele mai bune condi­ţii a politicii partidului şi guvernu­lui în domeniul agriculturii. Reucit încă o dată pe toţi tova­răşii distinşi. Vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră (A­­plauze puternice). Cuvîntul tovarăşului mOUE­CE/WSISCll In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţă, au fost reluate în plen lucrările Conferin­ţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi co­operatiste. Dezbaterile s-au desfăşu­rat sub puternica înrîurire a cuvîn­­tării secretarului general al parti­dului, adevărată Cartă a agricul­turii româneşti, document de în­semnătate excepţională pentru dez­voltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului ex­poziţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a fost întimpi­­nată cu puternice ovaţii, cei pre­zenţi exprimîndu-şi sentimentele de Înaltă stimă şi preţuire, de profun­dă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cu­­vîntarea rostită la deschiderea Con­ferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continua­­re a producţiei agricole, ale perfec­ţionării activităţii în acest impor­­tant sector al economiei naţionale, cît şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurată zi de zi de cei ce lu­crează pe ogoare. La lucrările Conferinţei au parti­cipat: tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pana, Ilie B­er­­deţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­pescu, Leonte Răutu, Gheorg­e Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Babalau, Petre Blajovici, Cornel Burtica, Mi­ron Constantinescu, Aurelia Danila, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Sta­­nescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, se­cretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secre­­tari ai comitetelor judeţene de par­tid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost des­chise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătă­­relu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa; Florentin Cirpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşa­­rea porcilor Beregsău, judeţul Ti­miş; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Pu­­rani judeţul Teleorman; Elena Or­­zan şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexan­dru Toana, preşedintele C.A.P. „Viaţa nouă“, Poiana Mare, judeţul Dolj; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Constanţa; Costică Mişca, preşedin­tele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea; Corneliu Mardare, direc­tor al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi; Nicolae Babici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei a­­limentare şi apelor, judeţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru ce­reale şi plante tehnice Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea; Iosif Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covasna; Maria Raţa, cooperatoare fruntaşă la C.AP.. Ardusat, judeţul Mara­mureş; Vasile Bărbulescu, preşedin­tele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj; Alexandru­ Czege, preşedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bihor; Johan Kraus, meca­nizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei intercooperatiste de creş­tere şi îngrăşare a taurinelor Opri­­şor, judeţul Mehedinţi; Ion Kele­men, preşedintele consiliului inter­­cooperatist Cîrţa, judeţul Harghita; Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au des­făşurat pe secţii­­ cooperative a­­gricole de producţie, pe grupe de judeţe, întreprinderi agricole de stat, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un mare număr (Continuare in pag. a 4-a) DIN JUDEŢUL MUREŞ, S-AU CONFERIT DECORAŢII URMĂTORILOR TOVARÂŞI : Titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşului Ion Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin. Ordinul „Meritul agricol" clasa I tovarăşului Iosif Banc, prim­­secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. Ordinul „Meritul agricol" clasa a II-a tovarăşilor: Ioan Gatarig, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Mureş; Nicolae Lobonţiu, preşedintele U.J.C.A.P. Mureş; Emil Nicolae I. Sil­­vaş, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu-Mureş. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşului Liviu Corla, preşedin­tele C.A.P. Bogata. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a lati­nit cu tovarăşul Alvaro Cunhal Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit cu tovarăşul Al­varo Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la in­vitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat to­varăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. In cadrul discuţiilor ce au avut loc cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor ac­tuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi S-a făcut un schimb de păreri cu pri­vire la unele probleme ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare ra­porturile frăţeşti de prietenie, solidaritate şi conlucrare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor democratice, pa­triotice, anticolonialiste şi antiim­­perialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socia­lism. Întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o ambianţă de prietenie şi în­ţelegere tovărăşească. A început ofensiva sevelor. Odată cu răsucirea timpului, iarba străpunge aerul, iar ghioceii ridică sfioşi capul. Din glie urcă germenii recol­tei viitoare, iar în pădurile mureşene plutesc arome de fag şi stejar. Parcurg străzile oraşului Tg -Mureş şi am plăcuta sen­zaţie că asist la avanpremiera primăverii, prezentă în vitri­nele magazinelor, în mărţi­­şoarele multicolore prinse cu gest gingaş de reverele hai- MAR­ŢI-9 SOR­ Nelor, prezentă în inimele tre­cătorilor. Mărţişoarele — simbolizînd iminenta explozie a primăve­rii — coboară din arhitectura spaţiului mioritic, imitînd me­sele şi fîntînile de piatră din satele mureşene, dealurile on­dulate, cu coline dulci, ale a­­şezărilor mureşene. Coloritul şi desenele mărţi­­şoarelor îşi au semnificaţia lor. Priviţi motivele florale, fiinţele zugrăvite pe ele şi veţi observa că în cadrul che­narului lor odihnesc seceri şi maşini aşteptînd ofrandele ţă­­rînei, căprioare şi cerbi, spe­riaţi de apariţia vînătorului. Toate acestea coboară în chi­pul mărţişorului, într-o succe­siune continuă, într-un nesfîr­­şit exod. Stelele cerului, galaxiile, simbolizînd dorinţa omului de a se înălţa tot mai sus, îşi au locul lor pe „ecranul“ mărţi­şorului. Continuu să mă plimb pe străzile oraşului Tg.-Mu­­reş şi am impresia că mă aflu într-un univers, cuprins în­­tr-un mănunchi de mărţişoa­­re. Un univers simbolizînd e­­xuberanţa apropiatei primă­veri, dublată de sentimentele nobile ale dragostei faţă de tot ce ne înconjoară: oameni şi flori, oraşe şi sate, sufletul înnoitor al vieţii. CORNELIU BUDA La „Metalotehnica“ întreţinerea şi repararea utilajelor se cer îmbunătăţite Dovadă că, anul acesta, colectivul de lucrători al întreprinderii „Me­talotehnica“ din Tg.-Mureş este ho­­tărît c. să facă paşi însemnaţi pe ca­lea folosirii mai complete a capaci­tăţilor de producţie este faptul că încă din luna ianuarie el a obţinut un indice de utilizare a fondului de timp disponibil al maşinilor-unel­­te de 86,7 la sută. Reidul-anchetă efectuat recent în întreprindere la sfîrşitul schimbu­lui II a confirmat aceeaşi preocupa­re pentru buna utilizare a maşinilor şi utilajelor ca una din principale­le rezerve existente pe care doresc să le valorifice în vederea obţine­rii unor importante sporuri de pro­ducţie necesare îndeplinirii sarcini­lor de plan şi a angajamentelor. Se poate aprecia la această între­prindere, că în secţiile şi atelierele cu mai multe schimburi, activitatea schimbului II se ridică la nivelul primului. La sculărie — maistrul de schimb Diac Mureşan Traian, la atelierul de tratamente termice — şef de echipă Ion Macarie, la în­treţinere — maistru Garda Ioan, cît şi la atelierele de maşini de cusut şi maşini de tricotat rectilinii condu­­­se de maiştrii de schimb Szabó Eu­gen şi Ion Dogaru I, domnea o am­bianţă de lucru plăcută care dega­jă preocuparea fiecărui lucrător de a folosi cît mai complet timpul de muncă din cadrul schimbului, de a-şi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor de plan pe luna februa­rie. Cu toate aceste aprecieri pozitive generale, raidul a scos în evidenţă şi o serie de deficienţe în folosirea capacităţii maşinilor şi utilajelor. Aşa de pildă, în fiecare secţie şi a­­telier un număr însemnat de ma­şini nu funcţionau din cauza unor defecţiuni. La sculărie erau defecte 9 utilaje, la maşini de cusut şi sur­­filat din totalul de 8 maşini de rec­tificat, 2 nu funcţionau din aceleaşi motive etc. . Aşadar, dacă la .Metalotehni­ca“ activitatea de reparaţii curente sau capitale ar fi mai bine pusă la punct, dacă maşinile şi utilajele ar fi readuse în circuitul producţiei într-un timp mai scurt, gradul de participare a potenţialului tehnic la realizarea sarcinilor de plan ar fi mult îmbunătăţit. Discuţia purtată cu maistrul a­­telierului de întreţinere Garda Ioan a scos în evidenţă faptul că neridi­­carea activităţii de întreţinere şi re­paraţii la nivelul exigenţelor pro­­ducţiei se datoreşte l­ mare parte neintroducerii acordului global în acest sector. Avantajele acordului global — spunea maistrul de schimb — ne-ar stimula să reorganizăm mai bine munca, să efectuăm reparaţii de calitate într-un timp cît mai scurt. Pe lingă lipsa materialelor corespunzătoare confecţionării pie­selor de schimb necesare, un serios impediment în reducerea duratei de stagnare a maşinilor şi utilajelor este refuzul şefilor de secţii şi ate­liere de a preda, la termenul plani­ficat, maşinile pentru reparat. Or, este evident că nu pot fi reparate toate maşinile şi utilajele in prime­le decade ale lunii cînd gradul lor de folosire este mai scăzut. Că activitatea de reparaţii, indi­ferent dacă e vorba de partea me­canică sau electrică nu răspunde cu promptitudine la nevoile producţiei este reliefată şi de următorul aspect întîlnit. Maşinii de rectificat interior de la atelierul de maşini de cusut şi surfilat — un utilaj de mare fi­neţe şi randament, căreia i s-a de­fectat o bobină, îi va trebui, după aprecierile maistrului, circa 2 zile pentru a fi reparată, întrucît ate­lierul de bobinaj lucrează într-un singur schimb, bobinarea se face a doua zi, după care urmează opera­ţia de uscare, şi toate acestea cer timp. Iată una din direcţiile în care conducerea întreprinderii „Metalo­tehnica“ va trebui să acţioneze o­­perativ şi cu mai multă hotărîre pentru a asigura reducerea duratei de stagnare a utilajelor defecte, e­­fectuarea unor reparaţii prompte şi de calitate. Apreciem că organiza­rea activităţii de reparaţii în acord global şi formarea la acest sector de muncă a unui valoros fond de cadre, pricepute şi de înaltă califi­care, ar fi în măsură să dea un răs­puns adecvat acestei probleme deo­sebit de acute care în prezent fa­vorizează importante goluri în fo­losirea deplină a capacităţii fiecă­rei maşini şi utilaj. I. CISMAŞ La C.A.P. Luduş Se însăminţează borceagul Hotăriţi să obţină recolte mari de furaje, mecanizatorii ce deser­vesc C.A.P. Luduş, împreună cu cooperatorii, au trecut din vreme la pregătirea în cele mai bune con­diţii a terenului pentru însămînţări. De remarcat că din cele 170 ha destinate culturilor din prima epo­că, au fost deja pregătite 110 ha. In ultimele zile s-a trecut din plin la însămînţarea borceagului. Deja au fost însămînţate aproape 40 ha. Lucrările continuă cu vi­goare, astfel incit in 3—4 zile ac­ţiunea să se încheie. en.

Next