Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)
1974-03-01 / nr. 50
1I V ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞAL P.C.R. S/ Al CONS/LULUIPOPOUR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 50 (4.954) | Vineri, 1 martie 1974 4 pagini, 30 de bani Inmînarea de înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unor cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură intr-o atmosferă solemnă, joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a înmînat înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul nemijlocit la sporirea producţiei vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului Expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de participanţi la lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Rina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Luind cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru, director al SM.A. Ianca, judeţul Brăila, a spus: Acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste constituie un important îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepere, pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colectivul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente politice ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — cu rezultate superioare în S.U.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care le deservim. Profund emoţionată de cinstea ce mi se face prin acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, a spus Ana Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor-Constanţa, trăiesc astăzi unul din cele mai importante momente din viaţa mea. Simbol al hărniciei, pasiunii şi dăruirii în muncă, această înaltă distincţie reprezintă pentru mine şi cooperatorii în mijlocul cărora muncesc o răsplată de onoare, dar şi o obligaţie de mare răspundere pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în procesul dezvoltării şi modernizării agriculturii. Pentru noi, ţăranii cooperatori, aceasta reprezintă totodată un nou şi preţios imbold în intensificarea eforturilor pentru sporirea pe toate căile a producţiei agricole. După ce a mulţumit călduros conducerii superioare de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, Gheorghe Mărginean, directorul I.A.S. Jidvei-Alba, a spus: Pentru mine, cît şi pentru întreg colectivul de lucrători din I.A.S. Jidvei această înaltă distincţie este un imbold în munca noastră viitoare. Vom depune eforturi sporite, toată capacitatea noastră de muncă în vederea transpunerii în viaţă a hotărîrilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, preţioasele dumneavoastră indicaţii privind dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aducîndu-ne în felul acesta contribuţia la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vă rog să-mi permiteţi ca din partea celor ce au cinstea să fie distinşi astăzi, cu ocazia acestei mari aniversări a agriculturii noastre socialiste, a spus în cuvîntul său Angelo Miculescu, ministrul (Continuare în pag. a 4-a) In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în continuare, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuţiei aduse la înfăptuirea politicii partidului în domeniul agriculturii. De altfel, după cum ştiţi prin Hotărîrea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm ,celor care vor obţine rezultate bune în agricultură, titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de titluri de „Erou al Muncii Socialiste“, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atît unităţilor, cît şi acelor tovarăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi judeţelor, consiliilor populare şi comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un număr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte acest număr ca rezultat al obţinerii unor producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cu aceste gînduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o apreciere a activităţii de pînă acum — va constitui un imbold pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a politicii partidului şi guvernului în domeniul agriculturii. Reucit încă o dată pe toţi tovarăşii distinşi. Vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră (Aplauze puternice). Cuvîntul tovarăşului mOUECE/WSISCll In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţă, au fost reluate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica înrîurire a cuvîntării secretarului general al partidului, adevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de însemnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului expoziţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a fost întimpinată cu puternice ovaţii, cei prezenţi exprimîndu-şi sentimentele de Înaltă stimă şi preţuire, de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîntarea rostită la deschiderea Conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continuare a producţiei agricole, ale perfecţionării activităţii în acest important sector al economiei naţionale, cît şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările Conferinţei au participat: tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pana, Ilie Berdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorge Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Babalau, Petre Blajovici, Cornel Burtica, Miron Constantinescu, Aurelia Danila, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stanescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătărelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa; Florentin Cirpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani judeţul Teleorman; Elena Orzan şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexandru Toana, preşedintele C.A.P. „Viaţa nouă“, Poiana Mare, judeţul Dolj; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Constanţa; Costică Mişca, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi; Nicolae Babici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea; Iosif Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covasna; Maria Raţa, cooperatoare fruntaşă la C.AP.. Ardusat, judeţul Maramureş; Vasile Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj; Alexandru Czege, preşedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bihor; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei intercooperatiste de creştere şi îngrăşare a taurinelor Oprişor, judeţul Mehedinţi; Ion Kelemen, preşedintele consiliului intercooperatist Cîrţa, judeţul Harghita; Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfăşurat pe secţii cooperative agricole de producţie, pe grupe de judeţe, întreprinderi agricole de stat, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un mare număr (Continuare in pag. a 4-a) DIN JUDEŢUL MUREŞ, S-AU CONFERIT DECORAŢII URMĂTORILOR TOVARÂŞI : Titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşului Ion Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin. Ordinul „Meritul agricol" clasa I tovarăşului Iosif Banc, primsecretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. Ordinul „Meritul agricol" clasa a II-a tovarăşilor: Ioan Gatarig, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Mureş; Nicolae Lobonţiu, preşedintele U.J.C.A.P. Mureş; Emil Nicolae I. Silvaş, directorul Staţiunii experimentale zootehnice Tîrgu-Mureş. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşului Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a latinit cu tovarăşul Alvaro Cunhal Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul discuţiilor ce au avut loc cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi S-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare raporturile frăţeşti de prietenie, solidaritate şi conlucrare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor democratice, patriotice, anticolonialiste şi antiimperialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socialism. Întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă de prietenie şi înţelegere tovărăşească. A început ofensiva sevelor. Odată cu răsucirea timpului, iarba străpunge aerul, iar ghioceii ridică sfioşi capul. Din glie urcă germenii recoltei viitoare, iar în pădurile mureşene plutesc arome de fag şi stejar. Parcurg străzile oraşului Tg -Mureş şi am plăcuta senzaţie că asist la avanpremiera primăverii, prezentă în vitrinele magazinelor, în mărţişoarele multicolore prinse cu gest gingaş de reverele hai- MARŢI-9 SOR Nelor, prezentă în inimele trecătorilor. Mărţişoarele — simbolizînd iminenta explozie a primăverii — coboară din arhitectura spaţiului mioritic, imitînd mesele şi fîntînile de piatră din satele mureşene, dealurile ondulate, cu coline dulci, ale aşezărilor mureşene. Coloritul şi desenele mărţişoarelor îşi au semnificaţia lor. Priviţi motivele florale, fiinţele zugrăvite pe ele şi veţi observa că în cadrul chenarului lor odihnesc seceri şi maşini aşteptînd ofrandele ţărînei, căprioare şi cerbi, speriaţi de apariţia vînătorului. Toate acestea coboară în chipul mărţişorului, într-o succesiune continuă, într-un nesfîrşit exod. Stelele cerului, galaxiile, simbolizînd dorinţa omului de a se înălţa tot mai sus, îşi au locul lor pe „ecranul“ mărţişorului. Continuu să mă plimb pe străzile oraşului Tg.-Mureş şi am impresia că mă aflu într-un univers, cuprins într-un mănunchi de mărţişoare. Un univers simbolizînd exuberanţa apropiatei primăveri, dublată de sentimentele nobile ale dragostei faţă de tot ce ne înconjoară: oameni şi flori, oraşe şi sate, sufletul înnoitor al vieţii. CORNELIU BUDA La „Metalotehnica“ întreţinerea şi repararea utilajelor se cer îmbunătăţite Dovadă că, anul acesta, colectivul de lucrători al întreprinderii „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş este hotărît c. să facă paşi însemnaţi pe calea folosirii mai complete a capacităţilor de producţie este faptul că încă din luna ianuarie el a obţinut un indice de utilizare a fondului de timp disponibil al maşinilor-unelte de 86,7 la sută. Reidul-anchetă efectuat recent în întreprindere la sfîrşitul schimbului II a confirmat aceeaşi preocupare pentru buna utilizare a maşinilor şi utilajelor ca una din principalele rezerve existente pe care doresc să le valorifice în vederea obţinerii unor importante sporuri de producţie necesare îndeplinirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Se poate aprecia la această întreprindere, că în secţiile şi atelierele cu mai multe schimburi, activitatea schimbului II se ridică la nivelul primului. La sculărie — maistrul de schimb Diac Mureşan Traian, la atelierul de tratamente termice — şef de echipă Ion Macarie, la întreţinere — maistru Garda Ioan, cît şi la atelierele de maşini de cusut şi maşini de tricotat rectilinii conduse de maiştrii de schimb Szabó Eugen şi Ion Dogaru I, domnea o ambianţă de lucru plăcută care degajă preocuparea fiecărui lucrător de a folosi cît mai complet timpul de muncă din cadrul schimbului, de a-şi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor de plan pe luna februarie. Cu toate aceste aprecieri pozitive generale, raidul a scos în evidenţă şi o serie de deficienţe în folosirea capacităţii maşinilor şi utilajelor. Aşa de pildă, în fiecare secţie şi atelier un număr însemnat de maşini nu funcţionau din cauza unor defecţiuni. La sculărie erau defecte 9 utilaje, la maşini de cusut şi surfilat din totalul de 8 maşini de rectificat, 2 nu funcţionau din aceleaşi motive etc. . Aşadar, dacă la .Metalotehnica“ activitatea de reparaţii curente sau capitale ar fi mai bine pusă la punct, dacă maşinile şi utilajele ar fi readuse în circuitul producţiei într-un timp mai scurt, gradul de participare a potenţialului tehnic la realizarea sarcinilor de plan ar fi mult îmbunătăţit. Discuţia purtată cu maistrul atelierului de întreţinere Garda Ioan a scos în evidenţă faptul că neridicarea activităţii de întreţinere şi reparaţii la nivelul exigenţelor producţiei se datoreşte l mare parte neintroducerii acordului global în acest sector. Avantajele acordului global — spunea maistrul de schimb — ne-ar stimula să reorganizăm mai bine munca, să efectuăm reparaţii de calitate într-un timp cît mai scurt. Pe lingă lipsa materialelor corespunzătoare confecţionării pieselor de schimb necesare, un serios impediment în reducerea duratei de stagnare a maşinilor şi utilajelor este refuzul şefilor de secţii şi ateliere de a preda, la termenul planificat, maşinile pentru reparat. Or, este evident că nu pot fi reparate toate maşinile şi utilajele in primele decade ale lunii cînd gradul lor de folosire este mai scăzut. Că activitatea de reparaţii, indiferent dacă e vorba de partea mecanică sau electrică nu răspunde cu promptitudine la nevoile producţiei este reliefată şi de următorul aspect întîlnit. Maşinii de rectificat interior de la atelierul de maşini de cusut şi surfilat — un utilaj de mare fineţe şi randament, căreia i s-a defectat o bobină, îi va trebui, după aprecierile maistrului, circa 2 zile pentru a fi reparată, întrucît atelierul de bobinaj lucrează într-un singur schimb, bobinarea se face a doua zi, după care urmează operaţia de uscare, şi toate acestea cer timp. Iată una din direcţiile în care conducerea întreprinderii „Metalotehnica“ va trebui să acţioneze operativ şi cu mai multă hotărîre pentru a asigura reducerea duratei de stagnare a utilajelor defecte, efectuarea unor reparaţii prompte şi de calitate. Apreciem că organizarea activităţii de reparaţii în acord global şi formarea la acest sector de muncă a unui valoros fond de cadre, pricepute şi de înaltă calificare, ar fi în măsură să dea un răspuns adecvat acestei probleme deosebit de acute care în prezent favorizează importante goluri în folosirea deplină a capacităţii fiecărei maşini şi utilaj. I. CISMAŞ La C.A.P. Luduş Se însăminţează borceagul Hotăriţi să obţină recolte mari de furaje, mecanizatorii ce deservesc C.A.P. Luduş, împreună cu cooperatorii, au trecut din vreme la pregătirea în cele mai bune condiţii a terenului pentru însămînţări. De remarcat că din cele 170 ha destinate culturilor din prima epocă, au fost deja pregătite 110 ha. In ultimele zile s-a trecut din plin la însămînţarea borceagului. Deja au fost însămînţate aproape 40 ha. Lucrările continuă cu vigoare, astfel incit in 3—4 zile acţiunea să se încheie. en.