Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)

1974-03-28 / nr. 73

P­OLSTafi/ DIN TOATE ŢAP/ff, UNIŢI-VA ! ■EM BDBffi OHMN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPUIAD .//fffPTCA/ JUDEŢUL MURE. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanţă pentru activitatea partidului­­şi statului, pentru dez­voltarea economiei, ştiinţei şi cul­turii şi, mai cu seamă, pentru ridi­carea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor ho­­tărîri de ordin organizatoric. S-a a­­doptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii or­ganizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozi­tive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respec­tarea prevederilor din Statut cu pri­vire la rolul Comitetului Executiv­­— organul care asigură conducerea în­tregii activităţi între plenare — în­­lâturîndu-se unele neajunsuri, para­lelisme şi suprapuneri care s-au ma­nifestat în această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Co­mitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, econo­mice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a di­­feritelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se para­lelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe ca­re le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţio­narea rapidă a problemelor multi­ple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că in funcţia sau in funcţiile încredinţate are da­toria să acţioneze cu toată fermita­tea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a li­niei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puter­nică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de ac­tivitate. După cum ştiţi, noi am pornit în­totdeauna de la făptui că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele tre­buie să corespundă sarcinilor şi e­­tapelor in care desfăşurăm activita­tea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, tre­buie să înţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarci­na permanentă, întotdeauna să por­nim de la imperativul de a asigura unirea in cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale în­tregului popor în înfăptuirea poli­ticii partidului de dezvoltare multi­laterală a ţării. In ce priveşte modificarea Consti­tuţiei, aşa după cum s-a arătat, a­­ceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pină acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de via­ţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel cen­tral, şi la toate nivelurile, a orga­nismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-minis­­tru, după cum s-a arătat astăzi di­mineaţă, schimbarea a fost deter­minată de aprobarea cererii tovară­şului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schim­bările făcute astăzi au fost însă de­terminate şi din necesitatea de a coaliza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, de trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii So­cialiste România, doresc să asigur Plenara.^ întregul partid, intregu! pg- Por că îmi voi închina toate forţele Pentru a servi cauza socialismului Şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii po­porului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Cen­tral, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţio­nale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între na­ţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. în toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modifi­cări, s-au făcut multe îmbunătă­ţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiec­tul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am con­siderat că este necesar să introdu­cem această modificare ţinînd sea­ma că noţiunea de salarizare o­­glindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asu­pra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stă­­pîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de produc­ţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţio­nare petrecute in ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oameni­lor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Intro­ducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va tre­bui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind pozi­ţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de pro­ducţie, din vechiul sistem de rela­ţii dintre patroni şi oamenii mun­cii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dez­voltarea atitudinii noi faţă de pro­prietatea obştească, faţă de muncă.­Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii­­ trebuie să ţină seama de faptul că asigu­rarea veniturilor lor directe depin­de de asigurarea mijloacelor finan­ciare şi materiale necesare dezvol­tării continue a forţelor de produc­ţie, a întregii societăţi. Trebuie în­ţeles că această problemă este pro­blema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean al patriei noastre. _ ... O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate rea­liza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă ş­i necesară societăţii socialiste. Pornind de a­­ici, fiecare este retribuit în raport cu­ cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit, legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţio­nal de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărirea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care '"f111 nem într-o anumită etapa de dez­voltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bu­ne corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urma cu circa 20 de ani, intre venituri­le cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unu la douăzeci, in 1965 raportul acesta era de doi­­sprezece la unu. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unu. Aceas­ta arată preocuparea consecventa de a realiza în viaţă hotariile Congresului al X-lea, ale Con­tri­­ei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între ve­niturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o aten­ţie deosebită creşterii mai puter­nice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui ra­port mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creşterii mai puternice a veniturilor miei, reali­­zindu-se o sporire corespunzătoa­re a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor bene­ficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asi­gura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşeas­că în viaţă în raport cu posibili­tăţile de care dispune astăzi so­cietatea noastră. De asemenea cred că au fost re­ţinute măsurile privind simplifica­rea, faţă de primul proiect, a trep­telor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echi­libru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil in condiţiunile de astăzi, să nu-l de­păşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Dife­renţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a ve­niturilor mici și creșterea mai ra­pidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut în­să în vedere că legea prevede po­sibilitatea acordului în toate sec­toarele de activitate, inclusiv a a­­cordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care cîştigă de două ori mai mult decât alţii din aceeaşi categorie. Posibilitatea coin­teresării, pe baza obţinerii unei pro­ducţii suplimentare, există în toa­te ramurile de activitate, inclusiv in agricultură. Din toamnă a fost introdus şi în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîştigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foar­te puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri nelimitate în raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele zi­ni ale acestui an s-a ob­ţinut, după cite ştiu, o producţie su­plimentară. Deci, sistemul de retribuire preve­de o serie de stimulente materiale directe, legate de producţie. In a­­ceastă categorie intră şi sistemul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi putem să-l adop­tăm ca atare, înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus? O nivelare între diferitele do­menii de activitate nu se poate rea­liza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nive­lare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri în­tre ramuri. Una e să lucrezi în sub­teran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu sub­apreciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul şi fasonatul lemnelor şi alta în electronică, în producţia de maşini-unelte sau de utilaj chi­mic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să aşezăm rapor­turi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe ra­porturile. Nimic nu e veșnic. Cla­sificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, con­siderăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va tre­bui să fie, desigur, periodic adap­tată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, în importanţa ei socială. In acest spirit am procedat şi în prezent la stabilirea clasificărilor şi corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corec­tură în industria textilă, ţinînd sea­ma de importanţa ei şi de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să sub­liniem preocuparea de a acorda fe­meilor o mai mare atenţie şi din acest punct de veder­e. In acelaşi timp, toate categoriile au primit aceeaşi majorare la li­mita de jos, in medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obţinut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este ne­cesar să se renunţe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare şi să se a­­dopte proiectul aşa cum este prezen­tat. S-au făcut şi alte propuneri şi su­gestii de care cred că va trebui să se ţină seama. Mi se pare justă ob­servaţia că s-a creat o prea mare fărîmiţare a specialităţilor şi mese­riilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetu­lui Central din 1973, cînd am anali­zat problemele invăţămintului. S-a dat sarcină Ministerului Invăţămîn­­tului, ministerelor, de a trece la re­ducerea serioasă a fărimiţării spe­cialităţilor, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specia­lizarea să ofere posibilităţi mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observaţiile sînt juste şi va trebui să realizăm cu consecven­ţă hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcţie. S-a fă­cut ceva, după cit ştiu. Dar dacă problema s-a ridicat şi astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Tre­­buia­m să­ acţonăiu în continuare, cu mai mu­ltă fer­m­iari şi consecvenţă,­­în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere sim­ţitoare între­­ veniturile oamenilor muncii din industrie şi din celelal­te ramuri ale economiei, în special ale ţărănimii cooperatiste. Am intro­dus venitul garantat în sectorul co­operatist. Practic, pe baza creşterii producţiei agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza veni­turi mult mai mari decit venitul garantat. Anul trecut, unii coopera­tori au realizat venituri care au de­păşit veniturile realizate în indus­trie, înseşi veniturile garantate a­­propie şi aşează pe o bază nouă ra­porturile între veniturile din in­dustrie şi agricultură. Dar, pe baza activităţii concrete de producţie, co­operatorii pot realiza venituri neli­mitate. Ţinînd seama şi de condi­ţiile specifice ale vieţii din sate, în comparaţie cu cerinţele oamenilor muncii din oraşe, putem spune că, în fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindeşte, de asemenea, preocuparea consec­ventă a conducerii partidului şi statului de a crea condiţii pentru creşterea corespunzătoare, proporţio­nală, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor ra­porturi cit mai juste între venituri, în raport cu importanţa şi contribu­ţia fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziţii, por­nind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătu­te a politicii partidului de creşte­re continuă a nivelului de trai ma­terial şi spiritual al tuturor oa­menilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi corespunde e­­tapei actuale şi Directivelor Con­gresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale depinde de felul în ca­re se realizează prevederile pro­gramului de dezvoltare economico­­socială a ţării, de creşterea rapi­dă a forţelor de producţie, a pro­ducţiei materiale, în toate sectoa­rele de activitate. Rezultatele pe care le-am obţinut pînă acum au permis să prevedem pentru acest cincinal o creştere mai mare a re­tribuţiei decit am avut în vedere la elaborarea planului, şi aceasta în condiţiunile menţinerii creşte­rii preţurilor la produsele de con­sum în Ui­itele stabilite prin plan. Veniturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decât am avut în vedere iniţial, desigur, cu condiţia înfăptuirii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 şi 1975. Ţinînd seama de spiritul şi ori­entarea proiectului de lege, putem spune, fără nici o exagerare, că el reprezintă şi pe plan internaţio­nal o afirmare puternică a prin­cipiilor eticii şi echităţii socialiste. Suntem­ printre puţinele ţări din lume care adoptă o asemenea lege, ce aşează pe baze noi, principiale, întregul sistem de retribuţie a muncii, atît în industrie,­ cît­ şi în agricultura. Fără îndoială că dez­voltarea viitoare economico-socia­ (Continuare în pas. a 3-a) ­­rtf­, Comuniştii, toţi oamenii muncii de pe melea­gurile Mureşului şi ale Tîrnavelor, români, ma­ghiari, germani, au luat la cunoştinţă cu deose­bită satisfacţie şi profundă bucurie de Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al partidului privind instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii So­cialiste România, care corespunde pe deplin mer­sului istoriei noastre contemporane, pentru reali­zarea mai judicioasă a atribuţiilor organelor su­preme ale puterii de stat, atît în relaţiile interne, cit mai ales in cele internaţionale. Ne exprimăm cele mai profunde sentimente de preţuire şi a­­dincă recunoştinţă că Plenara C.C. al P.C.R. a do­rit să propună Marii Adunări Naţionale ale­gerea Dumneavoastră, mult stimate şi iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu ca preşedinte al Repu­blicii Socialiste România, hotărire pe care o sus­ţinem din adincul inimilor noastre. Hotărîrea Plenarei sintetizează preţuirea şi admiraţia întregului nostru popor faţă de cel mai iubit şi bun fiu al său, militant comunist erou, trecut prin grele încercări şi lupte aprige pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, a libertă­ţilor şi independenţei naţiunii noastre. Bogata Dumneavoastră activitate revoluţionară de patriot înflăcărat, clarviziunea cu care conduceţi înfăp­tuirea programului complex al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, dinamismul, operativitatea, profunzimea şi marea putere de muncă, spiritul Dumneavoastră de dreptate şi echitate, sunt pentru noi, pentru toţi comuniştii din judeţul Mureş, un model şi un exemplu insu­­fleţitor, pe care ne străduim să-l urmăm in în­treaga noastră activitate. Prin grija deosebită a conducerii superioare de partid şi de stat, a Dumneavoastră personală, mult iubite tovarăşe secretar general, judeţul Mu­reş in pas cu întreaga ţară, a cunoscut o continuă şi puternică înflorire, îmbogăţind cu noi valori şi frumuseţi harta României socialiste. Repetatele Dumneavoastră vizite de lucru pe aceste plaiuri ale ţării, întilnirile pe care le-aţi avut cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, din alte do­menii de activitate, cu cadrele de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat, preţi­oasele indicaţii pe care ni le-aţi dat de fiecare dată cu atîta generozitate, au dinamizat energiile creatoare ale locuitorilor judeţului Mureş, le-au făcut munca mai spornică. De activitatea Dumneavoastră, personalitate proeminentă a mişcării comuniste şi muncito­reşti, a vieţii politice internaţionale, este deter­minat în măsură hotărîtoare prestigiul internaţio­nal de care se bucură astăzi România socialistă. Perseverenţa, fermitatea şi clarviziunea cu care conduceţi destinele ţării, consecvenţa cu care pro­movaţi în relaţiile internaţionale principiile ega­lităţii depline în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, respectarea independenţei şi suve­ranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta de sine stătător, fac ca România socialistă să se bucure de prestigiu şi respect pe toate meridianele lumii. Exprimindu-ne încă o dată bucuria nemărgi­nită, cele mai calde şi alese sentimente pentru alegerea Dumneavoastră in cea mai înaltă funcţie de stat, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă încredinţăm că vă puteţi bizui în întreaga Dum­neavoastră activitate pe organizaţia de partid a judeţului Mureş, care constituie un detaşament puternic al P.C.R., profund ataşat politicii interne şi externe a partidului şi statului, şi care nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini exemplar sarcinile ce ne revin din hotărîrile Con­gresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru a cinsti cu noi şi importante succese a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului, aducîndu-ne pe deplin contribuţia la continua prosperitate şi înflo­rire a scumpei noastre patrii — România So­cialistă. Vă dorim, mult iubite şi stimate tovarăşe se­cretar general, viaţă lungă in deplină sănătate, putere de muncă sporită, pentru ca în fruntea partidului şi a ţării să puteţi conduce mulţi, mulţi ani destinele poporului român pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi prosperităţii sale. COMITETUL JUDEŢEAN MUREŞ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ Comitetului Central al Partidului Com tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Consti­tuţiei Republicii Socialiste Româ­nia, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25— 26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, în una­nimitate, şi-a însuşit hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, ca preşedinte al Re­publicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Con­siliului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Mo­dificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cu­­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a apro­bat la 26 martie a. c. propunerile re­feritoare la modificările unor preve­deri ale Constituţiei Republicii So­cialiste România, care prezintă în­semnătate deosebită pentru dezvol­tarea in continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din pa­tria noastră. In legătură cu această istorică hotărire, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Na­ţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Re­publicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre so­ciale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţio­nale pune în mod firesc sarcini im­portante pe linia organizării cen­trale a activităţii de stat, care să răspundă cit mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiective­lor edificării societăţii socialiste ro­mâneşti, în vederea realizării acestor obiec­tive fundamentale. Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea func­ţiei de Preşedinte al Republicii So­cialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi cali­tatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socia­liste România va exercita o parte din atribuţiile ce­ revin Consiliului de Stat atît in relaţiile interne, cit şi in relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comite­tului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcu­tă această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu repre­zintă cea mai proeminentă persona­litate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consec­vent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru so­lidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele re­voluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste a candidaturii tova­răşului Nicolae Ceauşescu, conducă­torul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului ro­mân, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cu­­vîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas, preşedintele Con­siliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Aca­demiei Republicii Socialiste Româ­nia, Eleonora Mărculescu, pre­şedinta Comitetului judeţean al fe­meilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, mai­stru la Uzinele ,,1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton, preşedintele Cooperati­vei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăs­­călescu, preşedintele Consiliului ju­deţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — re­prezentanţi ai organizaţiilor de ma­să şi obşteşti, ai clasei muncitoa­re, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu în­flăcărare candidatura tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragos­te, stimă, preţuire faţă de secreta­rul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii laborioa­se, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă în slujba edificării so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate, a înfloririi patriei şi ferici­rii poporului, cauzei socialismului şi păcii în lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţe­lepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din pa­tria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obţinute de Româ­nia socialistă în construcţia vieţii noi pe pămintul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de ci­vilizaţie şi a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură ţara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a ho­tărît în unanimitate să-şi însuşeas­că propunerile adoptate de Plena­ra C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituţiei şi, la rîn­­dul său, a decis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea depli­nă a tuturor organizaţiilor care al­cătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sentiment de profun­dă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Ma­rii Adunări Naţionale alegerea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a susţinut candidatura to­varăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de şef al statului ro­mân şi a hotărît să propună, la rîn­­dul său, Marii Adunări Naţionale a­­legerea secretarului general al par­tidului ca preşedinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, la cere­rea sa. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcţia de preşedinte al Con­siliului de Miniştri pe tovarăşul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naţionale şi în numele Consiliului Național al Frontului Unităţii Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Națio­nal al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresu­lui Frontului Unităţii Socialiste, în încheierea lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul­­tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea ma­nifestată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susţinind ho­tărîrea şi propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a declarat, in aplau­zele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pină acum, po­porul, cauza socialismului şi comu­nismului, dezvoltarea patriei noas­tre, creşterea bunăstării şi fericirii poporului român, politica de cola­borare și pace cu toate națiunile lumii. ASTĂZI, ÎN JURUL OREI 11,15, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, DIRECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, ŞEDINŢA SOLEM­NĂ CONSACRATĂ ALEGERII PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA.

Next