Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)

1974-04-02 / nr. 77

Anul XXVI. Nr. 77 (4.981) MARȚI, 2 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani ■ ana —­ OKÁNÁL COmITULUI JUDEŢEAN MURIS AL P.CR. ŞL CONSILIULUI POPULĂ» Realizatori ai unor înalte performanțe In bătălia cu timpul şi înăl­ţimile, echipa de zidari condusă de Gheorghe Marin şi-a afirmat de nenumărate ori hărnicia şi priceperea, calităţile de iscusiţi constructori. Dealtfel, şeful lo­tului, Szabó Eugen, cînd le a­­preciază munca, spune: „Sunt u­­nii dintre zidarii de bază din ca­drul șantierului. Pun umărul aco­lo unde e mai greu, iar din mina lor ies numai lucrări durabile, de foarte bună calitate și într-un timp mai scurt“. Zidarii lui Gheorghe Marin, constructori cărora li s-au re­partizat lucrări de înaltă com­plexitate, dificil de executat, cum sunt: zidăria, tencuielile şi sapa pardoselilor de la impună­toarea hală de fabricaţie a Uni­tăţii de îngrăşăminte complexe de la C.I.C. Tg.-Mureş, merită aprecieri, mai ales pentru faptul că au înţeles imperativul mo­mentului, necesitatea sporirii e­­fortului şi contribuţiei pentru executarea lucrărilor ce le re­vin, într-un timp mai scurt. Punîndu-şi în valoare hărni­cia şi spiritul de organizare, s-au întrecut pe ei înşişi, obţinînd înalte performanţe în muncă. Constituindu-se într-o brigadă complexă, alături de betoniştii lui Poli Traian, iar apoi împăr­­ţindu-se în două schimburi, toc­mai pentru a folosi mai bine timpul atît de favorabil muncii pe şantiere şi utilajele care noaptea sunt mai libere, harni­cii constructori au reuşit chiar să înjumătăţească durata de execuţie a unor lucrări şi să creeze largi fronturi de muncă montorilor, instalatorilor, izola­torilor. Aşa, de pildă, de cu­­rînd au realizat 2.100 mp de sapă de la pardosea­la 15 zile faţă de 21 zile cit era prevăzut, asigurînd izolatorilor un avans de 6 zile. Succese deosebite au obţinut şi la lucrările de la cota 44 m şi 37 m, care au fost rea­lizate cu 10 zile mai devreme. Sînt doar cîteva exemple asu­pra modului în care zidarii e­­chipei lui Marin Gheorghe, prin­tre care: Daniel Matei, Ioan Puia, Kovács Árpád şi Leon Ti­­mău durează din cărămizi şi be­ton hotărîrea de a nu precupeţi nimic pentru punerea în func­ţiune a acestei , importante ca­pacităţi industriale la termenul prevăzut în grafic. I. CISMAŞ La I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş Comitetul oamenilor muncii — factor activ in sporirea eficienţei economice a întregii activităţi Rolul şi atribuţiile comitetelor oamenilor muncii din întreprinde­rile industriale sunt binecunoscute, ca dealtfel şi faptul că, de felul cum ele se achită de importanta misiune pe care o au, depinde în­deplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor anuale. Avînd în vedere aceste probleme şi răspun­derea pe care o poartă organele de conducere colectivă în desfăşu­rarea activităţii unităţilor economi­ce, am căutat să aflăm esenţialul din activitatea comitetului oameni­lor muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului ,,23 August“ din Tg.-Mureş, comitet care dispu­ne de o experienţă bogată în acest sens. Aşa cum ne-a împărtăşit ing. Ioan Florea, preşedintele comitetu­lui oamenilor muncii, şi alţi mem­bri competenţi, organul de condu­cere colectivă se preocupă de pro­blemele majore ale producţiei, de problemele de perspectivă ale în­treprinderii care formează, dealtfel, planurile de muncă lunare şi tri­mestriale, soldîndu-se cu hotărîri bine chibzuite, a căror îndeplinire este urmărită cu atenţie de per­soane cu munci de răspundere şi în special de consiliul de control muncitoresc. In caz că o hotărîre nu s-a realizat la timp, cei răspun­zători dau socoteală în faţa comite­tului oamenilor muncii şi, după caz, sînt sancţionaţi. In timpul cît a trecut din acest an, organul de conducere colectivă de la I.P.L. „23 August“ a anali­zat şi adoptat hotăririle cuvenite asupra activităţii de proiectare, or­ganizarea producţiei şi a muncii, programarea, lansarea şi urmărirea producţiei, contribuţia acestora la reducerea consumurilor specifice, problema diversificării producţiei, valorificarea superioară a masei lemnoase, reducerea consumului de energie electrică şi combustibil, a­­sigurarea şi pregătirea cadrelor etc., sarcini trasate dealtfel de se­cretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu pri­lejul vizitării întreprinderii, în lu­na octombrie 1973. De asemenea, se urmăreşte îndeaproape aplica­rea în viaţă a sarcinilor rezultate din plenara comună a Comitetului Central al partidului şi a Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale din 1973, privind crearea condiţiilor de realizare a planului de producţie pe anul cu­rent şi a angajamentelor asumate pentru îndeplinirea înainte de ter­men a cincinalului. Drept urmare, planul producţiei globale pe primul trimestru s-a depăşit cu 1,3 milioane lei şi livră­rile pe total export cu circa un mi­lion lei valută. Una dintre problemele deosebite care a stat şi stă în atenţia comi­tetului oamenilor muncii din acest an este cea a asigurării şi pregă­tirii cadrelor, ţinînd seama de schimbările survenite în structura producţiei curente şi viitoare, în anul acesta vor începe cursurile de calificare cu participarea în pro­ducţie a peste 120 salariaţi şi spe­cializarea a 70 de sculptori în lemn. In ultimul timp întreprinderea are greutăţi din cauza capacităţii de uscare, ca urmare a sporirii şi schimbării structurii producţiei. Datorită unor probleme obiective, termenul de punere în funcţiune a noilor capacităţi de uscare a che­restelei va fi decalat cu 3 luni de zile. Ca urmare a acestui fapt, s-au luat măsuri de colaborare cu alte întreprinderi din ţară în ve­derea asigurării cherestelei uscate. O altă problemă dezbătută de con­ducerea colectivă e aceea cu privire la aplicarea acordului global care pînă la sfîrşitul anului va fi ge­neralizat. Avantajele acestui sis­tem de retribuţie sunt multiple şi în special asigurarea disciplinei muncii şi pentru acei salariaţi ca­re caută să se sustragă de la a­­ceasta. yCunoscîndu-se că I.P.L. „23 Au­gust“ exportă peste 90 la sută din producţie, comitetul oamenilor muncii şi-a propus să analizeze rezultatele înregistrate în acest do­meniu de activitate şi, în funcţie de acestea, să ia măsurile cuvenite pentru sporirea eficienţei economi­ce a exportului şi a cursului de re­venire a raporturilor valutare. Creş­terea eficienţei economice a expor­tului depinde de vinderea a cît mai multe produse în care să fie încorporată o cantitate mare de manoperă de categorie superioară şi cît mai puţină materie primă, sens în care unitatea tîrgumureşea­­nă a obţinut rezultate bune. De asemenea, este îmbucurător faptul că atenţia comitetului oamenilor muncii este îndreptată spre folosi­rea esenţelor de material lemnos mai puţin utilizate pînă acum: ulm, cireş, pin în care direcţie s-au şi obţinut rezultate demne de eviden­ţiat. în acest sens se poate eviden­ţia programul lemnului de ulm care a fost declarat ca program unic pe Europa, cit şi programul de pin, care s-a bucurat de apre­cieri la cîteva expoziţii şi tîrguri internaţionale. Se află pe planşeta proiectanţilor un program al lem­nului de cireş din care, în trimes­trul III, vor fi executate primele modele. Tot aici poate fi amintită şi acţiunea valorificării pieselor mici şi în special la stejar, unde s-a reuşit să se realizeze aproape în întregime această problemă, pre­ocupările extinzîndu-se in prezent și la piesele mici din fag. I. HUSAR Cum va fi vremea in această săptămînâ ? Ultima săptămînă a lunii martie a continuat să menţină aspectul frumos al vremii. Ce­rul a fost mai mult senin şi în aceste condiţii nu s-au semnalat precipitaţii atmosfe­rice. Temperatura aerului a os­cilat între valorile maxime cuprinse între 15 şi 19 grade şi cele minime între minus 3 şi plus 7 grade. La sfîrşitul săptămînii, tem­peratura medie zilnică a solu­lui la adîncimea de 10 cm era cuprinsă între 5 grade la Ba­­toş şi 8 grade la Luduş şi Săr­­maşu. TIMPUL PROBABIL PEN­TRU SAPTAMINA IN CURS: Vremea se încălzeşte treptat, cerul va prezenta înnorări mai persistente. Precipitaţiile ce se vor sem­nala local, în vestul judeţului vor fi reduse cantitativ. Temperatura aerului în creştere uşoară, valorile ma­xime vor urca ziua pînă la 18—22 de grade, iar cele mi­nime vor coborî noaptea pînă la minus 1 la plus 3 grade. Se menţin condiţiile atmos­ferice favorabile producerii brumei la suprafaţa solului. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, mai frecvent din sec­torul sud-estic. DUMITRU MARINICA, şeful staţiei meteorologice­­ Tg.-Mureş PROLETAR/ D/N TOATE TÁR/LEFINITI­­VA / » 9 » (Continuare in pag. a 3-a) ISKais­­ '­­ A * ' 'S- «S' Irigări la Ferma nr. I Luduș La ILEFOR Tîrgu-Mureş 90 DE GNITURI DE MOBILĂ PENTRU ELPORI REALIZATE PESTE PLAN Colectivul de la ILEFOR Tg.-Mureş încheie primul tri­mestru cu rezultate bune în producţie, care în mare măsu­ră se datoresc mobilizării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru învingerea greutăţilor ivite în aprovizio­narea cu cherestea de fag şi furnir. Drept urmare, în pe­rioada la care ne referim, pla­nul producţiei globale şi mar­fă cît şi angajamentele au fost realizate şi depăşite şi s-au produs peste prevederi 90 de garnituri convenţionale de mobilă pentru export. illiUHA DINTRE TOMRASUL Kitt CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞUL DAR LARSEN Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a întîl­­nit cu Reidar Larsen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră, însoţit de tovarăşul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tova­răşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Reidar Larsen a trans­mis, în numele comuniştilor norve­gieni şi al său personal, calde fe­licitări tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte al Re­publicii Socialiste România. Mulţumind, secretarul general al P.C . a adresat comuniştilor nor­vegieni un salut cordial şi felicitări pentru rezultatele obţinute în ulti­ma perioadă de Partidul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, desfăşu­rate într-o atmosferă caldă, tovără­şească, s-a efectuat un schimb de vederi şi informaţii privind activi­tatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Par­tidului Comunist din Norvegia precum şi în legătură cu dezvolta­rea colaborării dintre ele. Tovarăşul Reidar Larsen a feli­citat Partidul Comunist Român, po­porul român, pentru remarcabilele realizări obţinute în construirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate şi le-a urat să obţină succe­se tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie, solidaritate şi conlucrare frăţească dintre Par­tidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Norvegia şi s-a expri­mat deopotrivă dorinţa de a extin­de continuu aceste relaţii, în intere­sul celor două partide, al popoare­lor român şi norvegian, al dezvol­tării legăturilor, pe multiple pla­nuri, dintre România şi Norvegia, al cauzei înţelegerii, securităţii pe continentul european şi cooperării internaţionale. Salutînd tendinţa spre destindere în viaţa internaţională, conducătorii celor două partide au evidenţiat necesitatea intensificării în conti­nuare a luptei maselor populare, a opiniei publice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru a­­firmarea in relaţiile dintre state a principiilor egalităţii, neamestecu­lui în treburile interne, pentru par­ticiparea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la soluţionarea prin­cipalelor probleme internaţionale. Au fost abordate, totodată, as­pecte ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, cu care prilej a fost reafirmată hotărîrea P.C.R. şi P.C.N. de a-şi aduce întreaga con­tribuţie şi în viitor la întărirea uni­tăţii şi solidarităţii partidelor co­muniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste de pretutindeni, la lupta împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului, pentru pace, democraţie şi socia­lism, pentru edificarea unui climat de trainică securitate şi largă co­laborare în Europa şi în lume. Legumicultura d­in pas cu urgenţele impuse de timp La Conferinţa de ţară a cadrelor de conducere din agricultură s-a arătat că fiecare­ judeţ trebuie să ia măsurile ce se impun pentru a produce cea m­ai mare parte a necesarului de legume şi cartofi pentru consumul populaţiei de pe teritoriul respectiv. Ţinînd seama de această sarcină, în majoritatea unităţilor cultivatoare, legumicul­torii de pe cuprinsul judeţului nostru au luat măsuri pentru efec­tuarea tuturor lucrărilor în pas cu urgenţele impuse de timp. Iată cum stau lucrurile în teren. LA I.A.P. CHEŢANI SE PLANTEAZĂ RĂSADUL DE VARZĂ Avînd o fermă de peste 100 ha de grădină, la C.A.P. Cheţani, pre­şedintă Ilea Ana, şef fermă legu­micolă ing. Ştefan Ciobanu, se a­­cordă o deosebită atenţie tuturor lucrărilor ce trebuie să se execute în prezent. Printre altele, aici se află în cultură 3 ha de ceapă ver­de, 6 ha de cartofi care au şi fost irigaţi o dată. Săptămîna trecută, ca urmare a participării la lucru, zilnic, a 150—200 şi chiar 250 de cooperatori, s-a reuşit ca, într-un timp record, să se încheie plantarea usturoiului pe mai bine de 4 ha. De asemenea, peste 100 de femei lu­crează zilnic la plantarea răsadu­lui de varză timpurie, pe cele 10 ha. Cu alte cuvinte, noua, preşe­dintă a C.A.P. Cheţani, Ana Ilea, şi-a început bine mandatul şi, aju­tată­ de cooperatoare îndeosebi, reuşeşte să facă faţă sarcinilor, in­clusiv a celor din grădina de le­gume. FERMA DIN CUCI. A RELUAT METODA DE IRIGARE PRIN BRAZDĂ Ferma legumicolă a C.A.P. Cuci (condusă de ing. Susana Corla), se întinde pe mai bine de 50 ha. Şefa fermei, ca şi legumicultoarele din Cuci şi Dateş, vor ca totul să fie făcut la timp, ca terenul afectat grădinii să dea producţii record în acest an. Primele semne ale a­­cestei primăveri se văd. Rădăcinoa­­sele- pe 7 ha, morcovi, pătrunjel etc., deja răsar. Cartofii au fost plantaţi, iar răsadurile de varză, vinete, tomate, ardei, din toate gru­pele, se dezvoltă bine în cei peste 1.800 mp răsadniţe. Intrucît primăvara este săracă în ploi, pe suprafaţa unde sînt­ culti­vate rădăcinoasele s-a făcut o iri­gare prin aspersiune. Pe două ha a fost reluată vechea metodă de iri­gare prin brazdă. După irigarea de aprovizionare, cooperatoarele au trecut la plantarea răsadurilor de varză timpurie. In total, după a­­ceastă metodă, adică prin brazde, vor fi irigate 15 ha de grădină. ASPERSOARELE FUNCŢIONEAZĂ FĂRĂ RĂGAZ La Luduş, întreprinderea pentru producerea şi industrializarea le­gumelor şi fructelor, are două mari unităţi, Ferma­ nr. 1 legumicolă şi Centrul pentru producerea răsadu­rilor. In cele 100 ha ale fermei le­gumicole, şeful acesteia, ing. Petru Olaru, a făcut şi face totul pentru a răspunde prin fapte sarcinilor. Ceapa verde, pe 5 ha, la fel şi salata, pe 2 ha, au fost deja iri­gate. Datorită priceperii cu care sunt deservite instalaţiile de irigare de către Laurenţiu Cernic, Szász Iosif şi Demeter Alexandru, asper­­soarele funcţionează fără răgaz. Aşa se face că, în urma celor 40 femei care plantează răsadul de varză, pe cele 10 ha, aspersoarele irigă. Menţionăm că ferma primeş­te răsadul de varză din vecini, de la Centrul de producere a răsadu­rilor. Din aceeaşi sursă se aprovi­zionează (1,5 milioane plante) şi fermele din Cheţani, Cuci şi Ogra. Tot de acolo au mai fost valorifi­cate prin C.L.F. 6.000 gulioare, două tone de frunze de varză şi altele. UNDE SERELE NU AU STĂPÎN, TEMPERATURA SE RIDICĂ LA 50 DE GRADE ! In aceeaşi buclă a Mureşului, un­de este situată ferma nr. 1 de le­gume a Întreprinderii de produ­cere şi industrializare a legumelor şi fructelor Mureş, se află şi 3 ha de serei pentru care cooperativa a­­gricolă de producţie Luduş a chel­tuit peste 9 milioane lei. Toată su­prafaţa este cultivată cu varză, cas­traveţi, gulii etc. Culturile sunt fru­moase. Cînd intri în sere însă, şi afară soarele străluceşte, tempera­tura ajunge la peste 50 de grade, ba şi mai mult. Am cerut lămuriri de la inginerul Kiss Ştefan, şeful centrului, care ne-a răspuns că, in­trucît C.A.P. Luduş susţine că se­rele nu-i mai „aparţin“ iar între­prinderea de producere şi industria­lizare a legumelor Mureş doar le cultivă, nici una din ele nu se mai încumetă să suporte cheltuielile (minime, de cîteva mii de lei) ce se cer pentru a se face racordul electric, care ar permite punerea în funcţiune a sistemului de dirijare automată şi reglare a temperaturii. Sperăm că organele în drept vor soluţiona această dispută, înainte de a se compromite cultura de le­gume din sere. REMUS CÂMPEAN Pagina a 2-a P­ORT La Band, Grebenişu de Cîmpie, Pănet şi Livezeni Peste 1.500 de locuitori au participat duminică la lucrările de îmbunătăţiri­­ funciare In comunele Band, Grebenişu de Cîmpie, Pănet şi Livezeni s-au des­făşurat duminică, 31 martie, ample lucrări de îmbunătăţiri funciare. Mobilizaţi de organele şi organiza­ţiile de partid şi de consiliile popu­lare comunale, la aceste acţiuni au luat parte peste 1.500 locuitori din comunele respective. In comuna Band s-au executat lu­crări de curăţire şi întreţinere a pă­şunilor pe­ o suprafaţă de 220 ha, această acţiune încheindu-se pe în­treaga suprafaţă de păşune la nive­lul comunei. De asemenea, s-au exe­cutat lucrări de desecări, săpîndu-se 200 metri de canale şi executîndu-se decolmatări pe o distanţă de 84 me­tri. La aceste acţiuni au participat peste 500 de locuitori din raza co­munei, evidenţiindu-se în mod deo­sebit membrii cooperatori din bri­gada a IV-a din Valea Rece (C.A.P. Band) în frunte cu brigadierul Ioan Trifu, precum şi cooperatorii din brigăzile I şi II de la C.A.P. Oroiu şi din brigada a II-a de la C.A.P. Finaţe condusă de brigadierul Va­sile Moldovan. In comuna Grebenişu forţele au fost mobilizate pentru executarea lucrărilor de desecări. Numai în cursul zilei de duminică, 31 martie, au fost executaţi 800 metri canale precum şi lucrări de decolmatări pe o distanţă de 400 metri. De aseme­nea, s-au executat lucrări de între­ţinere pe o suprafaţă de 260 ha pă­ Acţiuni la Băla In comuna Băla au avut loc zilele trecute însemnate acţiuni de îmbu­nătăţiri funciare, la care au parti­cipat peste 400 oameni ai­ muncii. Astfel, în cursul săptămînii trecute s-au executat canale noi pe 600 metri, dislocîndu-se 1.200 mc de pa­­mînt, precum şi decolmatări pe o lungime de 300 metri. De asemenea, peste 200 ha păşuni au fost fertili­zate cu îngrăşăminte chimice. Lu­crări de curăţire şi nivelare s-au e­­xecutat pe o suprafaţă de 225 ha pă­şuni iar supraînsămînţări pe -- de hectare. suni­, La aceste acţiuni au partici­pat peste 350 de locuitori. In mod deosebit s-au evidenţiat cooperato­rii din brigăzile I, şi V şi din briga­da zootehnică de la C.A.P. Grebe­­sişu, în fruntea acţiunilor situîn­­du-se comuniştii Vasile Dascăl, V­ir­­gil Andruş, Teodor Coman, Alexan-­­dru Halmi şi Ioan Moldovan. Peste 250 de cetăţeni au participat la lucrările de desecări şi de între­ţinere a păşunilor şi în comuna Pă­net. Aici s-au executat duminică peste 150 metri canale, decolmatări pe o distanţă de 120 metri şi au fost curăţate 39 ha păşuni. Lucrări de decolmatări (180 metri) şi de cură­ţări de păşuni (180 ha) s-au executat şi în comuna Livezeni, acţiuni la care au participat mai bine de 400 de locuitori, în frunte situîndu-se cooperatorii din satul Ivăneşti­­ (C.A.P. Livezeni) şi din satul Bozeni (C.A.P. Corunca). ŞTEFAN VIRGIN­AŞ, instructor al Comitetului judeţean de partid •­­ - Desecări la Grebenişu de Cîmpie n Pe şantierul studenţimii tîrgumureşene 700 tineri prezenţi la muncă Pe marele şantier de îmbunătă­ţiri funciare al studenţimii 111 Tîrgu-Mureş, de pe terenul c0°Pec­rativei agricole din Sîntana de Mu­reş, lucrările au continuat­ cu elan tineresc în tot cursul saptaminii trecute. Sîmbătă, şi mai ales dumi­nică, alături de studenţi, au lucra pe şantier şi un mare număr de tineri muncitori şi elevi. Prin mun­ca harnică a studenţilor de la I.M.F., Institutul pedagogic şi in­stitutul de teatru, care au fost pre­zenţi zi de zi la această mare ac­ţiune de îmbunătăţiri funciare, în zona Podeni lucrările au avansat considerabil. Numai sîmbătă şi du­minică au lucrat aici 140, respectiv 150 de studenţi. Săparea canalului principal din zona Podeni (de circa 400 metri) s-a încheiat în cursul zilei de duminică. S-au creat ast­fel condiţii ca încă astăzi să se treacă la eliminarea spre Mureş a apei de pe o suprafaţă de circa 120 hectare. Lucrările s-au desfăşurat în ritm susţinut şi în zona Remetea. Pînă în prezent s-a executat un canal pe o lungime de peste 500 de me­tri, acţiunile continuînd­ în cursul acestei săptămîni. Sîmbătă au lu­crat aici 180 de elevi de la Liceul agricol şi de la Liceul „Unirea“, şi aproape 300 de tineri muncitori de la I . A, întreprinderea de pielă­rie şi mănuşi, Metalotehnica şi în­treprinderea de confecţii, iar dumi­nică 240 tineri muncitori de la IMATEX, cite 60 de la I.P.L. şi (Continuare in pag. a 3-a)

Next