Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)
1974-04-17 / nr. 90
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC.?. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 90 (4994) Miercuri, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani IN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAI CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum și de alte (Continuare în pag. a 4 a) Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relaţii contactele directe, între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, în acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joani Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. nu gospodărim mai eficient fiecare palmă de pămint! Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu După cum s-a subliniat şi la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură — indiferent de forma de proprietate — de stat, cooperatistă sau particulară — pămîntul reprezintă un bun al întregii naţiuni şi el trebuie lucrat după un plan unic, încit să satisfacă cerinţele întregului popor. Preocupări în această direcţie de a folosi fiecare palmă de pămînt există în majoritatea unităţilor agricole de pe cuprinsul judeţului nostru. Chiar şi în imaginea de mai sus ni se înfăţişează un aspect din preocuparea cooperatorilor din Sînpetru în privinţa săpării canalelor pe unele terenuri care aveau exces de umiditate. Asemenea acţiuni demne de laudă au fost întreprinse de zeci de cooperative agricole de pe cuprinsul judeţului nostru. Chiar şi în unitatea vecină cu Sînpetru, la C.A.P. Dîmbu, preşedinte loan Haidău, pe terenul numit Covata, s-a săpat un dig pe o lungime de 150 m, care duce la îmbunătăţirea floristicii pe o suprafaţă de 80 ha fîneaţă. Pe unele terenuri brigăzile conduse de Ioan Florea şi Grigore Buruian, au făcut drenuri cu fascine pe 5.000 m, care vor duce la îmbunătăţirea structurii solului. Tot aici specialiştii C.I.F. Mureş studiază posibilitatea ca, din sursele existente din şes, să irige unele suprafeţe de teren. Preocupări în vederea folosirii raţionale a fondului funciar sînt şi la C.A.P. Iernut. După cum se vede şi în fotografia alăturată, s-a trecut la defrişarea unor lăstărişuri care ocupau chiar lingă şoseaua asfaltată circa 0,35 ha pămînt. începutul este bun şi trebuie întreprinse acţiuni de defrişare a altor pîlcuri de salcîmi care sînt răspîndite la C.A.P. Iernut pe terenurile din lunca Mureşului. Fără a exagera, se mai găsesc şi cazuri de risipă. După cum se vede şi în fotografia de jos, la C.A.P. Bichişaria, ca şi terenul afectat pentru centrul gospodăresc ce cuprinde cîteva ha, se poate restrînge la cca. 1 ha, restul putînd fi cultivat cu nutreţuri pentru animale. Dar pînă în prezent în acest sens nu se vede nici o iniţiativă. Lipsă de răspundere faţă de folosirea fondului funciar manifestă şi conducerea Fabricii de zahăr din Luduş. Aceasta, în iarnă şi primăvara anului în curs, a transportat mari cantităţi de spumă de var pe terenurile C.A.P. Luduş. Acţiunea nu a fost rea, numai că aplicarea acesteia s-a făcut fără supraveghere şi îndrumare tehnică, ceea ce a dus la scoaterea unor suprafeţe din circuitul agricol. Circa 4 hectare de pămînt din lunca Mureşului stau nefolosite din cauza evacuării fără discernămînt a dejecţiilor de la îngrăşătoria de bovine de lingă Fabrica de zahăr din Luduş, care nu a luat nici o măsură de protejare a terenului, pe care în prezent nu se produce nimic. Întrucît pămîntul este o avuţie naţională, se impune ca peste tot organele şi organizaţiile de partid să ia măsuri ca lipsurile semnalate mai sus să fie înlăturate pentru ca pămîntul să fie folosit cît mai raţional în scopul obţinerii unor recolte sporite de pe fiecare palmă de pămînt. REMUS GÂMPEAN ! ■ Et,' , % m ! Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orinduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi Procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate Popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice, în întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelate state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economicosociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane — între toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. In acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezangajare şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului palestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organizare de sine stătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent. Considerăm, de asemenea, necesar să se asigure aplicarea întocmai a acordurilor de la Paris privind încetarea războiului din Vietnam, să se continue eforturile pentru realizarea deplină a păcii în întreaga Indochina, astfel ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi poată decide singure destinele, fără nici un amestec din afară, să se poată consacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresului economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod imperios să se elimine toate sursele de conflict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozitate între state, să se renunţe cu desăvîrşire la confruntarea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa demonstrează că singura cale de rezolvare a problemelor ce confruntă ţările este calea politică, tratativele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, în spiritul înţelegerii şi respectului faţă de interesele legitime ale fiecărei naţiuni. Pornind de la faptul că în lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriaşe fonduri materiale, reprezintă o grea povară pe umerii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumulează tot mai multe mijloace de distrugere în masă, considerăm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor şi parlamentelor este înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Este imperios necesar ca popoarele, opinia publică mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii abstracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de coşmarul unui nou război mondial nimicitor, la degajarea unor mari resurse ale societăţii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progresului şi civilizaţiei umane. Sprijinim activ lupta de eliberare naţională a popoarelor din Africa, acordăm ajutor multilateral guvernului Republicii Guineea-Bissau, mişcărilor de eliberare din Angola, Mozambic, şi Namibia. Ne pronunţăm cu hotărîre împotriva politicii rasiale şi de apartheid din Africa de Sud şi Rhodesia. Considerăm că trebuie intensificate eforturile tuturor popoarelor pentru lichidarea definitivă a colonialismului, neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi subjugare a altor popoare. Considerăm că asigurarea condiţiilor pentru afirmarea liberă şi nestingherită a fiecărui popor, a fiecărei naţiuni este o cerinţă vitală pentru instaurarea unor relaţii noi de dreptate şi egalitate în lumea de azi. Apreciem că o problemă cardinală a zilelor noastre este lichidarea fenomenului subdezvoltării — a cărei origine este politica imperialistă, îndelungata asuprire colonială —, reducerea şi desfiinţarea decalajelor în dezvoltarea economică a statelor, crearea condiţiilor ca toate popoarele să poată beneficia de cuceririle civilizaţiei moderne. Se impune realizarea unui raport just între preţul materiilor prime şi cel al produselor industriale, accesul larg al tuturor naţiunilor, în condiţii de deplină egalitate, atît la materii prime, cît şi la tehnologiile avansate. Industrializarea ţărilor în curs de dezvoltare, progresul rapid al agriculturii sunt strîns legate de lichidarea analfabetismului, de ridicarea nivelului de cunoştinţe al tu-turor popoarelor, deoarece pînă la urmă valorificarea resurselor naţionale şi folosirea tehnologiilor moderne cer o muncă intensă, cadre cu o calificare tot mai înaltă. Trebuie să acţionăm pentru noi relaţii economice internaţionale, la elaborarea cărora trebuie să participe activ toate statele, indiferent de mărimea lor. Nici o problemă, şi cu atît mai mult cea a relaţiilor economice, nu mai poate fi soluţionată de cîteva state. Ţările în curs de dezvoltare, ţările mici şi mijlocii care doresc să-şi asigure progresul economico-social rapid şi independenţa trebuie să participe tot mai activ la soluţionarea tuturor problemelor. De aceasta depinde însăşi dezvoltarea procesului de destindere şi încredere între naţiuni, soarta păcii în lume. Viaţa arată că în soluţionarea acestor mari probleme ale lumii contemporane un rol de cea mai mare importanţă revine,, parlamentelor. Ele au un cuvînt hotărîtor în orientarea politicii externe a guvernelor, în înplinirea năzuinţelor maselor populare de a trăi într-un climat de destindere, colaborare şi pace, în promovarea în viaţa internaţională a unor relaţii noi, democratice, de egalitate între popoare. De aceea, considerăm că parlamentarilor din toate ţările le revine datoria să acţioneze mai ferm şi consecvent pentru a determina guvernele, cercurile conducătoare să promoveze o politică conformă cu interesele vitale ale tuturor popoarelor, să ţină seama, în întreaga lor activitate, de cerinţele dezvoltării contemporane spre o lume mai bună şi mai dreaptă. Parlamentele, Uniunea Interparlamentară pot face mult pentru mobilizarea opiniei publice în fiecare ţară şi în întreaga lume în lupta împotriva tendinţelor anacronice din politica mondială, pentru accentuarea destinderii şi pentru întronarea unor raporturi noi, de egalitate, stimă, încredere reciprocă şi colaborare fructuoasă între toate naţiunile. Doresc să vă asigur că Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, exprimînd cu fidelitate aspiraţiile şi interesele supreme ale poporului român, va acţiona consecvent pentru intensificarea colaborării cu parlamentele din întreaga lume, îşi va aduce contribuţia activă la creşterea rolului Uniunii Interparlamentare în viaţa internaţională, va promova în continuare o politică externă fermă, în sprijinul destinderii, păcii şi securităţii mondiale. Considerăm necesar să acordăm mai mare atenţie creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale în soluţionarea problemelor mondiale. Este de datoria noastră, a tuturor şi a dumneavoastră, a parlamentarilor de pretutindeni, de a face totul ca Organizaţia Naţiunilor Unite să fie tot mai puternică. In încheiere, îmi exprim convingerea că prezenţa dumneavoastră în România vă va permite ca, paralel cu activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul sesiunii Uniunii Interparlamentare, să puteţi cunoaşte mai îndeaproape realităţile socialiste ale patriei noastre, să puteţi înţelege mai aprofundat legătura strînsă dintre politica internă a ţării — consacrată edificării societăţii socialiste menite să descătuşeze larg energiile creatoare ale întregii naţiuni, să asigure bunăstarea întregului popopor — şi politica noastră externă, închinată idealurilor de înţelegere, cooperare şi prietenie între toate popoarele lumii. Sper că prezenţa dumneavoastră în România va contribui la mai buna cunoaştere între poporul român şi popoarele dumneavoastră, la cauza colaborării dintre popoare şi a prieteniei în întreaga lume. Cu aceste gînduri, urez din inimă participanţilor la sesiunea Uniunii Interparlamentare succes deplin în realizarea importantei lor misiuni, în atingerea ţelurilor măreţe de pace pentru care s-au întrunit în aceste zile la Bucureşti. Să facem totul pentru a răspunde dorinţelor de colaborare şi pace ale întregii lumi. (Aplauze puternice, prelungite). Mersul vremii şi evoluţia lucrărilor agricole Ploile căzute pină ieri au fost foarte bune şi au avut o repartizare oarecum uniformă pe cuprinsul judeţului nostru. După datele deţinute de staţia meteorologică din Tg.-Mureş, reiese că la Tg.-Mureş, Sărmaş şi Iernut au fost înregistrate precipitaţii in volum de 13 litri pe mp, la Crăeşti — Reghin 10 I, Seuca 12 I, Batoş 14 I, Reghin şi Sighişoara 16 I. Cea mai mare cantitate de apă de 19 I la mp, a căzut la Sărăţeni. Luni, mai ales la Sărmaş, Sovata şi în alte părţi, ne-a informat Dumitru Marinică, şeful staţiei meteorologice din Tg.-Mureş, a fost semnalată şi lapoviţă. Cit priveşte temperatura în sol, ieri la ora 7 (la Tg.-Mureş la o adincime de 10 cm) a fost de 7 grade iar la Batoş 5 grade. In aceste condiţii ploile au întrerupt însămînţarea porumbului dar ele sunt foarte bune pentru dezvoltarea tuturor culturilor şi grăbesc încolţirea seminţelor semănate în această primăvară. Desigur apa căzută din ploi nu este suficientă, fapt pentru care toate acţiunile privind noile amenajări pentru irigaţii trebuie continuate şi unde este nevoie să fie puse in funcţiune instalaţiile existente, întrucît temperatura se menţine scăzută, favorabilă mai ales noaptea pentru îngheţ la sol, Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, printr-o notă telefonică cit şi Trustul I.A.S. au avertizat toate unităţile agricole de a lua măsuri de protejare prin metode adecvate a culturilor de vii, livezilor, precum şi seren*lor şi răsadniţelor. Pentru evitarea oricăror pierderi în aceste zile se impun măsuri de îngrijire şi de adăpostire a animalelor, îndeosebi a mieilor. Cit priveşte însămînţarea porumbului, această lucrare a fost temporar întreruptă, dar pe măsură ce solul se zvintă şi temperatura devine din nou favorabilă lucrarea va fi reluată şi continuată cu toate forţele pentru a fi încheiată în epoca optimă de insămînţare a acestei valoroase planta de cultură.