Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)

1974-04-17 / nr. 90

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC.­?. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI, Nr. 90 (4­994) Miercuri, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani IN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In prezenţa preşedintelui Republi­cii Socialiste România, NICOLAI­ CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiu­nii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vi­cepreşedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, pre­şedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezen­tanţi ai vieţii publice din Româ­nia. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de pre­şedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (In­dia) şi vicepreşedintele E. J. Der­­winski (S.U.A.), de secretarul gene­ral al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum și de alte (Continuare în pag. a 4 a) Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amia­ză, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice a­­vute cu prilejul vizitei şefului sta­tului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost a­­bordate probleme ale relaţiilor din­tre România şi S.U.A., constatîn­­du-se cu satisfacţie evoluţia lor po­zitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a ac­ţiona în continuare pentru dezvol­tarea colaborării şi înţelegerii din­tre cele două state, pentru apropie­rea şi prietenia dintre popoarele ro­mân şi american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relaţii contac­tele directe, între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii cul­turale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii interna­ţionale, în acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea clima­tului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi­ între state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drep­turi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bună­stare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului a­­merican, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţi­nut apoi la dejun pe senatorul Ed­ward Kennedy şi soţia sa, Joani Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. nu gospodărim mai eficient fiecare palmă de pămint! Cuvin­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu După cum s-a subliniat şi la Con­ferinţa pe ţară a cadrelor de con­ducere din agricultură — indiferent de forma de proprietate — de stat, cooperatistă sau particulară — pă­­mîntul reprezintă un bun al întregii naţiuni şi el trebuie lucrat după un plan unic, încit să satisfacă cerinţe­le întregului popor. Preocupări în această direcţie de a folosi fiecare palmă de pămînt există în majori­tatea unităţilor agricole de pe cu­prinsul judeţului nostru. Chiar şi în imaginea de mai sus ni se înfă­ţişează un aspect din preocuparea cooperatorilor din Sînpetru în pri­vinţa săpării canalelor pe unele terenuri care aveau exces de umi­ditate. Asemenea acţiuni demne de laudă au fost întreprinse de zeci de cooperative agricole de pe cuprinsul judeţului nostru. Chiar şi în unitatea vecină cu Sînpetru, la C.A.P. Dîmbu, preşe­dinte loan Haidău, pe terenul nu­mit Covata, s-a săpat un dig pe o lungime de 150 m, care duce la îm­bunătăţirea floristicii pe o suprafaţă de 80 ha fîneaţă. Pe unele terenuri brigăzile conduse de Ioan Florea şi Grigore Buruian, au făcut dre­­nuri cu fascine pe 5.000 m, care vor duce la îmbunătăţirea structurii so­lului. Tot aici specialiştii C.I.F. Mu­reş studiază posibilitatea ca, din sur­sele existente din şes, să irige unele suprafeţe de teren. Preocupări în vederea folosirii ra­ţionale a fondului funciar sînt şi la C.A.P. Iernut. După cum se vede şi în fotografia alăturată, s-a trecut la defrişarea unor lăstărişuri care ocupau chiar lingă şoseaua asfalta­tă circa 0,35 ha pămînt. începutul este bun şi trebuie întreprinse ac­ţiuni de defrişare a altor pîlcuri de salcîmi care sînt răspîndite la C.A.P. Iernut pe terenurile din lunca Mu­reşului. Fără a exagera, se mai găsesc şi cazuri de risipă. După cum se vede şi în fotografia de jos, la C.A.P. Bi­­chiş­aria, ca şi terenul afectat pen­tru centrul gospodăresc ce cuprinde cîteva ha, se poate restrînge la cca. 1 ha, restul putînd fi cultivat cu nutreţuri pentru animale. Dar pînă în prezent în acest sens nu se vede nici o iniţiativă. Lipsă de răspun­dere faţă de folosirea fondului fun­ciar manifestă şi conducerea Fabri­cii de zahăr din Luduş. Aceasta, în iarnă şi primăvara anului în curs, a transportat mari cantităţi de spu­mă de var pe terenurile C.A.P. Lu­duş. Acţiunea nu a fost rea, numai că aplicarea acesteia s-a făcut fără supraveghere şi îndrumare tehnică, ceea ce a dus la scoaterea unor su­prafeţe din circuitul agricol. Circa 4 hectare de pămînt din lunca Mureşului stau nefolosite din cauza evacuării fără discernămînt a dejecţiilor de la îngrăşătoria de bo­vine de lingă Fabrica de zahăr din Luduş, care nu a luat nici o măsură de protejare a terenului, pe care în prezent nu se produce nimic. Întrucît pămîntul este o avuţie naţională, se impune ca peste tot or­ganele şi organizaţiile de partid să ia măsuri ca lipsurile semnalate mai sus să fie înlăturate pentru ca pă­mîntul să fie folosit cît mai raţio­nal în scopul obţinerii unor recolte sporite de pe fiecare palmă de pă­mînt. REMUS GÂMPEAN !­­ ■ Et,' , % m ! Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparla­mentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfac­ţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale ac­tuale, vor contribui la mai buna cu­noaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul e­­forturilor generale pentru instaura­rea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi pro­pune să dezbată probleme de im­portanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contri­buţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egali­tate şi respect reciproc între na­ţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are fap­tul că sesiunea reuneşte parlamen­tari din ţări cu orinduiri sociale di­ferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deo­sebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia pu­blică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în pro­movarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activită­ţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînje­­nit, în lumea de astăzi s-au produs se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tra­tativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semni­ficaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptui­rea dezideratului securităţii euro­pene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferin­ţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să con­statăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze ve­chea politică de inegalitate, domi­naţie şi dictat, de agresiune şi răz­boi, să frîneze şi să tragă înapoi Procesul destinderii şi păcii, al în­ţelegerii şi colaborării dintre toate Popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermi­tate şi consecvenţă a eforturilor de­puse de forţele democratice, de toa­te popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregu­lui climat internaţional. Pornind de la aceste consideren­te, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate inter­naţională, acţionează din toate pu­terile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mon­­­dială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pen­tru triumful colaborării şi priete­niei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alian­ţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Tot­odată, amplificăm permanent cola­borarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi re­prezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţio­narea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile e­­galităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru în­tronarea unor norme noi, democra­tice, în întreaga viaţă internaţio­nală. Punem la baza relaţiilor noas­tre cu celelate state principiile in­dependenţei şi suveranităţii naţio­nale, egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne şi avan­tajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economico­­sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită în­tre toate statele, în interesul fiecă­ruia în parte şi al cauzei progresu­lui şi civilizaţiei umane în ansam­blu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim or­din ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptui­rea securităţii pe continentul euro­pean. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispu­ne Europa, precum şi faptul că nu­mai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondia­le, este evident că înfăptuirea secu­rităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte ac­tivă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-euro­pene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al a­­cestei reuniuni. Este în interesul tu­turor popoarelor europene ca a­­ceastă conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, înte­meiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane — între toate ţă­rile, fără deosebire de orînduire so­cială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, cer­titudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va con­stitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoia­lă, o influenţă pozitivă asupra an­samblului climatului politic inter­naţional. O cauză vitală a păcii internaţio­nale este stingerea oricăror focare de război. In acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru in­staurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate a­­nexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că solu­ţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securi­tate, pe cale politică, prin retrage­rea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independen­ţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israelie­ne de pe o parte a teritoriilor ara­be ocupate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezangajare şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a in­staurării unei păci juste şi durabi­le în Orientul Mijlociu este, de ase­menea, rezolvarea problemei po­porului palestinian, crearea condiţi­ilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organiza­re de sine stătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian inde­pendent. Considerăm, de asemenea, necesar să se asigure aplicarea întocmai a acordurilor de la Paris privind în­cetarea războiului din Vietnam, să se continue eforturile pentru realiza­rea deplină a păcii în întreaga In­dochina, astfel ca popoarele vietna­mez, khmer şi laoţian să-şi poată decide singure destinele, fără nici un amestec din afară, să se poată consacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresului economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod imperios să se elimine toate sursele de con­flict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozi­tate între state, să se renunţe cu desăvîrşire la confruntarea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa demonstrează că singura cale de rezolvare a proble­melor ce confruntă ţările este calea politică, tratativele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, în spi­ritul înţelegerii şi respectului faţă de interesele legitime ale fiecărei naţiuni. Pornind de la faptul că în lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriaşe fonduri materiale, reprezintă o grea povară pe umerii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumu­lează tot mai multe mijloace de distrugere în masă, considerăm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor şi parlamen­telor este înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nu­cleare. Este imperios necesar ca po­poarele, opinia publică mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii ab­stracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eli­berarea omenirii de coşmarul unui nou război mondial nimicitor, la de­gajarea unor mari resurse ale so­cietăţii, pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progresului şi civiliza­ţiei umane. Sprijinim activ lupta de eliberare naţională a popoarelor din Africa, acordăm ajutor multilateral guver­nului Republicii Guineea-Bissau, mişcărilor de eliberare din Angola, Mozambic, şi Namibia. Ne pronun­ţăm cu hotărîre împotriva politicii rasiale şi de apartheid din Africa de Sud şi Rhodesia. Considerăm că tre­buie intensificate eforturile tuturor popoarelor pentru lichidarea defini­tivă a colonialismului, neocolonialis­­mului, a oricăror forme de asu­prire şi subjugare a altor popoare. Considerăm că asigurarea condiţii­lor pentru afirmarea liberă şi ne­stingherită a fiecărui popor, a fie­cărei naţiuni este o cerinţă vitală pentru instaurarea unor relaţii noi de dreptate şi egalitate în lumea de azi. Apreciem că o problemă cardinală a zilelor noastre este lichidarea fe­nomenului subdezvoltării — a cărei origine este politica imperialistă, în­delungata asuprire colonială —, re­ducerea şi desfiinţarea decalajelor în dezvoltarea economică a statelor, crearea condiţiilor ca toate popoa­rele să poată beneficia de cuceriri­le civilizaţiei moderne. Se impune realizarea unui raport just între pre­ţul materiilor prime şi cel al pro­duselor industriale, accesul larg al tuturor naţiunilor, în condiţii de deplină egalitate, atît la materii pri­me, cît şi la tehnologiile avansate. Industrializarea ţărilor în curs de dezvoltare, progresul rapid al a­­griculturii sunt strîns legate de li­chidarea analfabetismului, de ridi­carea nivelului de cunoştinţe al tu-­­turor popoarelor, deoarece pînă la urmă valorificarea resurselor na­ţionale şi folosirea tehnologiilor moderne cer o muncă intensă, cadre cu o calificare tot mai înaltă. Trebuie să acţionăm pentru noi relaţii economice internaţionale, la elaborarea cărora trebuie să parti­cipe activ toate statele, indiferent de mărimea lor. Nici o problemă, şi cu atît mai mult cea a relaţiilor eco­nomice, nu mai poate fi soluţiona­tă de cîteva state. Ţările în curs de dezvoltare, ţările mici şi mijlocii care doresc să-şi asigure progresul economico-social rapid şi indepen­denţa trebuie să participe tot mai activ la soluţionarea tuturor proble­melor. De aceasta depinde însăşi dez­voltarea procesului de destindere şi încredere între naţiuni, soarta pă­cii în lume. Viaţa arată că în soluţionarea a­­cestor mari probleme ale lumii con­temporane un rol de cea mai mare importanţă revine,, parlamentelor. Ele au un cuvînt hotărîtor în orien­tarea politicii externe a guvernelor, în înplinirea năzuinţelor maselor populare de a trăi într-un climat de destindere, colaborare şi pace, în promovarea în viaţa internaţională a unor relaţii noi, democratice, de egalitate între popoare. De aceea, considerăm că parlamentarilor din toate ţările le revine datoria să ac­ţioneze mai ferm şi consecvent pen­tru a determina guvernele, cercurile conducătoare să promoveze o poli­tică conformă cu interesele vitale ale tuturor popoarelor, să ţină sea­ma, în întreaga lor activitate, de ce­rinţele dezvoltării contemporane spre o lume mai bună şi mai dreap­tă. Parlamentele, Uniunea Interpar­lamentară pot face mult pentru mo­bilizarea opiniei publice în fiecare ţară şi în întreaga lume în lupta împotriva tendinţelor anacronice din politica mondială, pentru accen­tuarea destinderii şi pentru întro­narea unor raporturi noi, de egali­tate, stimă, încredere reciprocă şi colaborare fructuoasă între toate na­ţiunile. Doresc să vă asigur că Marea A­­dunare Naţională a Republicii So­cialiste România, exprimînd cu fi­delitate aspiraţiile şi interesele su­preme ale poporului român, va ac­ţiona consecvent pentru intensifi­carea colaborării cu parlamentele din întreaga lume, îşi va aduce con­tribuţia activă la creşterea rolului Uniunii Interparlamentare în­ viaţa internaţională, va promova în conti­nuare o politică externă fermă, în sprijinul destinderii, păcii şi securi­tăţii mondiale. Considerăm necesar să acordăm mai mare atenţie creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al al­tor organizaţii internaţionale în solu­ţionarea problemelor mondiale. Este de datoria noastră, a tuturor şi a dumneavoastră, a parlamentarilor de pretutindeni, de a face totul ca Organizaţia Naţiunilor Unite să fie tot mai puternică. In încheiere, îmi exprim convin­gerea că prezenţa dumneavoastră în România vă va permite ca, paralel cu activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul sesiunii Uniunii Interpar­lamentare, să puteţi cunoaşte mai îndeaproape realităţile socialiste ale patriei noastre, să puteţi înţelege mai aprofundat legătura strînsă din­tre politica internă a ţării — con­sacrată edificării societăţii socialis­te menite să descătuşeze larg ener­giile creatoare ale întregii naţiuni, să asigure bunăstarea întregului po­­popor — şi politica noastră externă, închinată idealurilor de înţelegere, cooperare şi prietenie între toate po­poarele lumii. Sper că prezenţa dumneavoastră în România va con­tribui la mai buna cunoaştere între poporul român şi popoarele dum­neavoastră, la cauza colaborării din­tre popoare şi a prieteniei în în­treaga lume. Cu aceste gînduri, urez din inimă participanţilor la sesiunea Uniunii Interparlamentare succes deplin în realizarea importantei lor misiuni, în atingerea ţelurilor măreţe­­ de pace pentru care s-au întrunit în a­­ceste zile la Bucureşti. Să facem totul pentru a răspunde dorinţelor de colaborare şi pace ale întregii lumi. (Aplauze puternice, prelungite). Mersul vremii şi evoluţia lucrărilor agricole Ploile căzute pină ieri au fost foar­­te bune şi au avut o repartizare oare­cum uniformă pe cuprinsul judeţului nostru. După datele deţinute de sta­ţia meteorologică din Tg.-Mureş, reie­se că la Tg.-Mureş, Sărmaş şi Iernut au fost înregistrate precipitaţii in vo­lum de 13 litri pe mp, la Crăeşti — Reghin 10 I, Seuca 12 I, Batoş 14 I, Reghin şi Sighişoara 16 I. Cea mai mare cantitate de apă de 19 I la mp, a căzut la Sărăţeni. Luni, mai ales la Sărmaş, Sovata şi în alte părţi, ne-a informat Dumitru Marinică, şeful sta­ţiei meteorologice din Tg.-Mureş, a fost semnalată şi lapoviţă. Cit priveş­te temperatura în sol, ieri la ora 7 (la Tg.-Mureş la o adincime de 10 cm) a fost de 7 grade iar la Batoş 5 grade. In aceste condiţii ploile au întrerupt însămînţarea porumbului dar ele sunt foarte bune pentru dezvoltarea tuturor culturilor şi grăbesc încolţirea semin­ţelor semănate în această primăvară. Desigur apa căzută din ploi nu este suficientă, fapt pentru care toate ac­ţiunile privind noile amenajări pen­tru irigaţii trebuie continuate şi unde este nevoie să fie puse in funcţiune instalaţiile existente, întrucît temperatura se menţine scă­zută, favorabilă mai ales noaptea pentru îngheţ la sol, Direcţia genera­lă a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, printr-o notă telefonică cit şi Trustul I.A.S. au avertizat toate uni­­tăţile agricole de a lua măsuri de protejare prin metode adecvate a cul­turilor de vii, livezilor, precum şi seren*­lor şi răsadniţelor. Pentru evitarea oricăr­­or pierderi în aceste zile se impun măsuri de îngrijire şi de adăpostire a animalelor, îndeosebi a mieilor. Cit priveşte însămînţarea porumbu­lui, această lucrare a fost temporar întreruptă, dar pe măsură ce solul se zvintă şi temperatura devine din nou favorabilă lucrarea va fi reluată şi continuată cu toate forţele pentru a fi încheiată în epoca optimă de in­­sămînţare a acestei valoroase planta de cultură.

Next