Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)
1974-04-20 / nr. 93
Anul XXVI. Nr. 93 (4.997) sîmbata, 29 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani n întîmpinarea Zilei de RESURSELE ENERGETICE 1! Ml ECONOMISITE La întreprinderea de sticlărie faianţă din Sighişoara, In trimestrul I au fost realizate Inemnate economii de combusti- 11. Este vorba de fapt de diminarea unor pierderi tehnologie prin perfecţionarea procesului e fabricaţie. Printr-o muncă susinută, specialiştii din întreprindere au obţinut rezultatele scanate. Astfel, numai la energia eectrică s-a realizat o economie de 350.000 kwh, a cărei valoare este de 133.000 lei. In aceeaşi perioadă s-a înregistrat o economie de 220.000 tone de comestibil convențional. REZULTATE SEMNIFICATIVE Activitatea întreprinderii Lemeta din Sighişoara merită să fie relevată într-un mod deosebit. Din analiza principalilor indicatori de plan se poate concluziona că sarcinile de producţie au fost realizate exemplar. La sfîrşitul trimestrului I producţia globală a fost depăşită cu 11 la sută, iar producţia marfă cu 6 la sută. Depăşiri substanţiale au fost înregistrate şi la indicatorul productivităţii muncii, realizat în proporţie de 105,2 la sută. Exprimate în unităţi naturale, aceste depăşiri sunt egale cu 80.651 bucăţi armături pentru simeringuri, 1.112 bucăţi containere, 2.688 kg sfoară, 212 hl. de oţet şi multe altele. Comisia inginerilor şi tehnicienilor condusă de comitetul sindicatului pe întreprindere desfăşoară o vie activitate in vederea obţinerii unor rezultate şi mai bune. I cesiunea cercurilor ştiinţifice studenţeşti ♦ * Azi, cu începere de la ora 8:30, la sediul I.M.F. are loc deschiderea celei de-a XIX-a sesiuni a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Desfăşurată sub auspiciile Institutului de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş şi Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti de la I.M.F., actuala sesiune e dedicată celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al P.C.H. In cele şase secţii ale sesiunii (morfologie, medicină internă, chirurgie, pediatrie-psihiatrie, stomatologie şi farmacie) vor fi prezentate un însemnat număr de lucrări, rod al preocupărilor manifestate de studenţii medicinişti în domeniul cercetării ştiinţifice. La închiderea sesiunii cele mai bune lucrări vor fi premiate. Cu alte detalii desprinse pe marginea acestei sesiuni vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru. Zootehnia judeţului, la nivelul tradiţiei şi cerinţelor actuale CE ARATĂ BILANŢUL PRIMULUI TRIMESTRU ? Convorbire de ing. PETRU SOLYOM, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape . Dacă luăm ca bază un astfel de indicator principal cum este cel al realizării planului la efectivele de animale, putem spune că bilanţul primului trimestru este pozitiv. Efectivele au crescut la toate speciile de animale, creşterile fiind mai accentuate la bovine şi ovine. Astfel, in cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile intercooperatiste numărul bovinelor a sporit cu aproape 3.400 în comparaţie cu efectivul existent la începutul anului. Aceasta se explică, în mare măsură, prin faptul că am sistat sacrificările şi livrările de animale care n-au ajuns la greutatea stabilită. Dar cooperativele agricole şi-au sporit considerabil efectivele şi prin cumpărări şi mai ales prin faptul că au preluat o bună parte din junincile contractate de întreprinderea de industrializare a cărnii. Cooperativele agricole şi asociaţiile intercooperatiste au cumpărat in primul trimestru 774 bovine, din care 677 vaci şi juninci. Realizări demne de relevat s-au obţinut şi în creşterea ovinelor. Planul anual la efectivele de ovine a fost nu numai îndeplinit, dar chiar depăşit cu 21 la sută. In sectorul cooperatist avem unele dificultăţi doar în creşterea porcinelor. Deşi efectivele de porcine au crescut, într-o anumită măsură, de la Începutul anului, a scăzut în schimb numărul scroafelor. Aceasta se explică prin lipsa furajelor, din care cauză au trebuit să fie sacrificate 400 de scroafe. In această privinţă sunt necesare, aşadar, eforturi sporite atît pentru asigurarea furajelor, cit şi pentru realizarea efectivelor planificate. Această apreciere este valabilă, desigur, şi pentru sectorul taurin pentru că, In pofida creşterii efectivelor, In cursul primului semestru, suntem încă departe de realizarea efectivelor prevăzute In planul anual. — Realizarea efectivelor planificate este influenţată, In mare măsură, de situaţia fătărilor. Cum apreciaţi realizările obţinute în această privinţă? — La bovine şi la ovine cooperativele agricole şi asociaţiile intercooperatiste şi-au depăşit planul. Iar dacă, totuşi, prevederile au fost realizate doar în proporţie de 90,1 la sută, trebuie să invocăm din nou rămînerile în urmă din sectorul porcin. In primul trimestru s-au obţinut 8.505 viţei şi 45.283 miei, faţă de 7.687 viţei şi 38.900 miei cîţi s-au prevăzut în plan. In schimb, la purcei, există o restanţă de peste 1.600. La fătări (exceptînd sectorul porcin) realizările sînt bune. In orice caz superioare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Spre regretul nostru, nu putem spune acelaşi lucru cu privire la realizarea planului de monte, care n-a fost îndeplinit integral la nici o specie de animale. La scroafe situaţia se datoreşte, după cum am amintit, scăderii efectivului. Mai greu s-ar putea găsi explicaţii pentru proporţia de numai 76 la sută realizată la juninci. Ea se datoreşte într-o anumită măsură şi deficitului de furaje, dar aici au intervenit şi numeroşi factori subiectivi, de pildă, neglijenţa. Medicii veterinari de circumscripţie n-au făcut în mod sistematic tratamentele cuvenite, în colaborare cu Centrul de reproducţie şi selecţie a animalelor am şi luat măsurile cuvenite care, sperăm, vor da rezultatele scontate. — Cum a influenţat realizarea efectivelor planificate sporirea producţiei de carne şi lapte? — In comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia de carne s-a îmbunătăţit considerabil, atît cantitativ cit şi calitativ. Astfel, sectorul cooperatist şi-a realizat planul livrărilor de carne pentru fondul de stat în proporţie de 116 la sută. In această privinţă s-au evidenţiat îndeosebi complexele intercooperatiste din Gheja şi Cuci. Realizările acestor unităţi specializate se datoresc priceperii de care au dat dovadă lucrătorii lor în gospodărirea şi prepararea furajelor, în creşterea şi îngrijirea animalelor. In schimb, dacă luăm reversul medaliei, trebuie să arătăm că la livrările de lapte cooperativele agricole şi-au realizat planul în primul trimestru doar în proporţie de 91 la sută. Aceasta se explică prin scăderea producţiei medii de lapte pe vacă furajată. In sectorul cooperatist am realizat, de fapt, cea mai scăzută producţie de lapte din ultimii trei ani. Astfel, dacă în trimestrul I din 1972 s-a obţinut o producţie medie de 277 litri, in perioada corespunzătoare din 1973 — de 282 litri. In acest an, In primul trimestru s-a realizat abia o producţie de 260 litri lapte pe vacă furajată. NAGY FERENC (Continuare în pag. a 4-a) PREŞEDINTASIHORU DE MUREŞ BÉREŞ VIORICA este preşedinta C.A.P. Singeorgiu de Mureş doar de la începutul lunii februarie a acestui an. Timp de mulţi ani a lucrat in calitate de contabil şef şi de contabil principal al C.A.P. Desfăşurind această muncă, ea a avut ocazia să se afirme, dind dovadă de competenţă şi hărnicie. Totodată, această funcţie pe care a avut-o i-a permis să cunoască problemele cu care s-a confruntat conducerea cooperativei şi modul lor de rezolvare. Fiind de loc din comună, a avut posibilitatea să cunoască oamenii şi munca acestora. Calităţile de care a dat dovadă au impus-o în faţa oamenilor, aceştia alegind-o în funcţia de mare răspundere de preşedintă a cooperativei. Din primele luni de activitate a căutat să cunoască mai bine problemele C.A.P., tehnologiile şi maşinile cu care se lucrează, problemele de organizare a muncii. De asemenea, s-a străduit să se apropie ci mai mult de cooperatori, de femeile din C.A.P., care dealtfel reprezintă majoritatea membrilor, cu care se consultă în vederea luării unor măsuri de interes major. In activitatea sa se bucură de ajutorul și sprijinul competent al inginerului şef al unităţii, Ionescu Ovidiu şi al celorlalţi membri ai consiliului de conducere. In această scurtă perioadă a luat măsuri pentru amenajarea unui spaţiu pentru 60 de viţei in scopul introducerii in alimentaţia acestora a vilavitului. In timp de o lună spaţiul urmează să se dea în folosinţă. Pentru a schimba aspectul curţii şi al clădirilor a luat o serie de iniţiative de punere în ordine a incintei cit şi tencuirea in acest an a clădirilor existente in C.A.P.. In scopul creşterii producţiei sectorului zootehnic, toţi îngrijitorii au trecut să lucreze un acord global. Noua preşedintă este mereu prezentat pe cîmp, acolo unde se hotărăşte viitoarea recoltă. Ea a acordat o deosebită atenţie tuturor lucrărilor de pregătire, fertilizare şi însămînţare a terenurilor, împreună cu ceilalţi membri din conducere a studiat toate posibilităţile de creştere a producţiei, aplicind în acest sens cele mai înaintate norme agrotehnice de care dispun. Datorită lipsei forţei de muncă, a discutat cu toţi cooperatorii, cu persoane mai in vîrstă pentru a-i atrage la muncă şi a acoperi întreaga suprafaţă şi a asigura astfel condiţii bune de întreţinere a culturilor. Incepind cu anul acesta în calculul contabil al C.A.P. a fost introdus şi preţul de cost. Cunoscind bine problemele de contabilitate, ea este hotărită să facă totul pentru rentabilizarea unităţii. Priceperea şi hărnicia preşedintei nu au fost puse la îndoială în perioada scursă de la alegere. Bucurindu-se de sprijinul şi încrederea cooperatorilor, ea depune eforturi susţinute, împreună cu întregul consiliu de conducere, pentru a intîmpina marile evenimente ale acestui an cu rezultate bune, care să ducă la sporirea considerabilă a producţiei şi a veniturilor C.A.P., asigurînd astfel venituri cit mai mari şi membrilor cooperatori. VASILE ORZA PROLETAR!O/N TOATE*TARILE, M/TI-VA* / II cm kosie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Au început lucrările la „amoniac 4" şi „acid azotic 4" Pe platforma industrială a Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş au început lucrările de construcţie a fabricilor de amoniac IV şi acid azotic IV. Momentul marchează totodată cea de-a 5-a etapă de dezvoltare a acestui mare combinat chimic tîrgumureşean. Deosebit de important este faptul că ambele capacităţi se realizează in cea mai mare parte cu utilaje şi instalaţii româneşti. Cele 2 obiective vor fi puse în funcţiune în prima parte a anului 1976. 6 hectare cu legume în curți în această primăvară. Consiliul popular al comunei Cristeşti, militînd cu toată răspunderea pentru folosirea cu eficienţă sporită a fiecărei palme de pămînt, a acordat o atenţie deosebită curţilor cetăţenilor, pentru cultivarea unor suprafeţe cit mai mari din cadrul acestora cu legume şi zarzavaturi. Astfel, cu sprijinul deputaţilor şi al comitetelor de cetăţeni, pe raza comunei s-a pus in valoare, cultivîndu-se cu legume, o suprafaţă totală de 6 hectare de curţi, ceea ce va contribui la sporirea şi pe această cale a veniturilor ţăranilor cooperatori și ale altor cetățeni din comună. Manifestare cu prilejul împlinirii a 104 de ani de la naşterea lui V.I. LENIN Ieri după-masă, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.Mureş a avut loc, în organizarea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Casei prieteniei româno-sovietice, o manifestare închinată aniversării a 104 ani de la naşterea lui Lenin. Despre personalitatea marelui conducător al proletariatului a vorbit tovarăşul Eugen Trîmbiţaş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid. După conferinţă a fost prezentat filmul „Lenin în Polonia“. Cu acest prilej s-a organizat un stand cu operele lui Lenin apărute în ţara noastră precum şi o expoziţie de fotografii cu imagini din viaţa şi activitatea lui Lenin. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 10 grade. Temperatura medie a solului la 10 cm adîncime era de: 5 grade la Batoş, 6 grade la Tg.-Mureş şi Iernut, 7 grade la Sărmaşu şi Seuca. TIMPUL PROBABIL: Vremea cu tendinţă de îmbunătăţire, cerul variabil, local precipitaţii slabe de scurtă durată. Temperaturile maxime în creştere, valorile vor fi cuprinse între 8—15 grade, iar minimele între plus 1 și minus 1 grad. Vînt slab plnă la potrivit din nord-vest. — Vă aflaţi, am putea spune, chiar în pragul pensionării. Vă mai despart doi ani de acel act al despărţirii de întreprinderea în care aţi lucrat 24 de ani. — De fapt am îmbătrînit odată cu ea, îmi mărturiseşte cu oarecare nostalgie Nagy Rozalia, „cetecistă“ la întreprinderea de confecţii din Tg.-Mureş. Interlocutoarea mea este o femeie cu o înfăţişare încă tînără pentru cei 53 de ani ai săi şi cred că şi pentru acest motiv înclin să intuiesc că nu se lasă pradă amintirilor ci îşi deapănă momente de viaţă înfiorată parcă de cite s-au putut întîmpla. Poate că nu-şi mai făcuse niciodată bilanţul muncii sale care a fost de fapt idealul ei de viaţă. — Dar întreprinderea de confecţii este încă tînără, cel puţin titulatura actuală a primit-o anul acesta, cînd a intrat şi într-o nouă clădire. — Tînără, tînără. .., dar eu am început să lucrez aici în 1956, cînd, eu însămi eram tînără. Cooperativa Textila Mureş există din 1946. In 1959 a devenit întreprindere de stat. Anii au trecut şi s-au produs două procese diferite. Cu fiecare an întreprinderea a întinerit iar noi, primii ei salariaţi, am îmbătrînit — acesta din urmă fiind un proces ireversibil. Trăiesc acum un fel de a treia tinereţe. Prima a fost a mea, a doua atunci cînd am calificat la locul de muncă prima serie de tinere, între care muncitoarea fruntaşă Szilágyi Maria şi „cetecista“ Nemeş Eva, cu care acum sunt chiar colegă, iar a treia tinereţe o trăiesc în aceşti ani, alături de cea mai tînără generaţie de muncitoare care au păşit pragul întreprinderii de cîteva luni. Această generaţie, care mi se pare întrucîtva deosebită de cele anterioare, se adaptează parcă mai greu, se încadrează cu oarecare întîrziere în disciplina de producţie şi de fabrică. Nu există la toate tinerele din această nouă serie de muncitoare un interes evident pentru o muncă intensă, perseverentă, de calitate, stimulată de ideea de a cîştiga şi de aceea de a contribui la îndeplinirea sarcinilor de plan ale întreprinderii. Şi, ştiţi de ce? Fetele noastre sunt prea răsfăţate şi de noi, părinţii şi de noi, colegii de muncă. Grija materială a zilei de mîine nu constituie o preocupare pentru ele. Cred că şi noi greşim, pentru că le-am dat copiilor noştri mai mult decit dau ei societăţii şi, indiscutabil mult mai mult decit am primit noi înşine cînd eram la vîrsta lor. GENERAŢIA CELOR DE 30 DE ANI Maria Orza, ajutor de maistru, cu liceul teoretic terminat în acest an, are 28 de ani şi, pentru că ea însăşi a lucrat cinci luni cu o echipă de tinere muncitoare pentru încadrarea lor în producţie, după calificarea la locul de muncă, are o părere de împărtăşit. — Fetele noastre sînt pregătite bine, atît în ce priveşte cultura generală cit şi în profesie, rămîn însă multe din ele tributare dorinţei de IDEAL DE VIAŢĂ a se integra cit mai repede disciplinei şi procesului de producţie. Au o personalitate dominată prea mult de un voluntarism care te impiedică să observe că este foarte necesar atît pentru ele cit şi pentru colectiv să fie disciplinate, silitoare, respectuoase, harnice şi perseverente. Multe, chiar din a doua lună a încadrării, îşi îndeplinesc şi depăşesc planul de producţie, ajungînd la salarii foarte frumoase. Unele însă sunt permanent sub normă, fără ca această stare de fapt să le dea prilejul unui proces de conştiinţă, de natură să le stimuleze mîndria de a fi la înălţimea celor mai bune muncitoare. De aceea, zic eu, şi soţul meu, maistru electrician la C.T.C., are acelaşi principiu, trebuie să le învăţăm cu disciplina vieţii, încă de pe acum pe cele două fetiţe ale noastre: Mariana, de 7 ani, şi Corina, de 5 ani. Eu însămi am crescut într-un deplin respect faţă de bunici şi părinţi, faţă de colegii de muncă, faţă de muncă, de ordine şi disciplină. SA NE OCUPAM MAI MULT DE TÎNĂRĂ generaţie Generaţia cea tînără, elementul ei reprezentativ de fapt — acele muncitoare destoinice şi capabile — au şi ele punctul lor de vedere în ce priveşte atragerea acesteia către disciplină şi muncă. Boros Teréz a terminat liceul industrial şi după aceea s-a calificat la locul de muncă în branşa confecţiilor. — N-am alt gind acum decit acela de a urca treptele măestriei meseriei pe care o practic, deşi numai de 6 luni. Am îndrăgit-o, e utilă societăţii, e potrivită pentru o femeie. Soţul meu este trezor la I.R.A., aşa incit ne vom statornici la Tg.-Mureş. Toate acestea sunt temeiuri care mă determină să muncesc conştiincios, să fiu disciplinată, să urmez sfaturile maistrului şi ajutorului de maistru. întreprinderea este pentru mine o mare familie, în care trăiesc conştientă de toate drepturile şi îndatoririle mele. Cred însă, că spre acele tinere care mai manifestă încă indisciplină şi lipsă de respon- COSMINA ARBORE (Continuare în pag. a 2-a) Acii în pag. a 4-a : ■tualitatea internațională PRIMARI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la înapoirea în patrie să transmită preşedintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes în activitatea sa. Evocînd recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în ţara sa, conducătorul delegaţiei parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii României şi Argentinei au exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre popoarele argentinian şi român, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu preşedintele Peron, cu personalităţi ale vieţii politice, precum şi cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii argentinieni. In timpul convorbirii a fost exprimată dorinţa comună de a se acţiona ferm pentru înfăptuirea înţelegerilor convenite, a Tratatului şi aacordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documente aşează pe o bază trainică tradiţionalele relaţii dintre cele două ţări şi totodată, constituie o contribuţie de seamă la dezvoltarea cooperării internaţionale, a înţelegerii şi păcii în lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R.F. Germania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R.F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamentare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, aşezarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic în Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Gerwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei Reprezentanţilor, vicepreşedinte al Consiliului interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare în ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate în drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească.