Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)

1974-04-20 / nr. 93

Anul XXVI. Nr. 93 (4.997) sîmbata, 29 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani n întîmpinarea Zilei de RESURSELE ENERGETICE 1! Ml ECONOMISITE La întreprinderea de sticlărie­­ faianţă din Sighişoara, In tri­mestrul I au fost realizate In­­emnate economii de combusti- 11. Este vorba de fapt de dimi­­narea unor pierderi tehnologi­­e prin perfecţionarea procesului e fabricaţie. Printr-o muncă sus­­inută, specialiştii din întreprin­­dere au obţinut rezultatele scan­­ate. Astfel, numai la energia e­­ectrică s-a realizat o economie de 350.000 kwh, a cărei valoare este de 133.000 lei. In aceeaşi perioadă s-a înregistrat o eco­­nomie de 220.000 tone de com­estibil convențional. REZULTATE SEMNIFICATIVE Activitatea întreprinderii Le­­meta din Sighişoara merită să fie relevată într-un mod deose­bit. Din analiza principalilor in­dicatori de plan se poate con­cluziona că sarcinile de produc­ţie au fost realizate exemplar. La sfîrşitul trimestrului I pro­ducţia globală a fost depăşită cu 11 la sută, iar producţia marfă cu 6 la sută. Depăşiri substan­ţiale au fost înregistrate şi la indicatorul productivităţii mun­cii, realizat în proporţie de 105,2 la sută. Exprimate în unităţi na­turale, aceste depăşiri sunt egale cu 80.651 bucăţi armături pentru simeringuri, 1.112 bucăţi contai­nere, 2.688 kg sfoară, 212 hl. de oţet şi multe altele. Comisia inginerilor şi tehnici­enilor condusă de comitetul sin­dicatului pe întreprindere des­făşoară o vie activitate in vede­rea obţinerii unor rezultate şi mai bune. I cesiunea cercurilor ştiinţifice studenţeşti ♦ * Azi, cu începere de la ora 8:30, la sediul I.M.F. are loc deschide­rea celei de-a XIX-a sesiuni a cer­curilor ştiinţifice studenţeşti. Desfăşurată sub auspiciile Insti­tutului de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş şi Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti de la I.M.F., actuala sesiune e dedicată celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al P.C.H. In cele şase secţii ale sesiu­nii (morfologie, medicină internă, chirurgie, pediatrie-psihiatrie, stoma­tologie şi farmacie) vor fi prezen­tate un însemnat număr de lucrări, rod al preocupărilor manifestate de studenţii medicinişti în domeniul cercetării ştiinţifice. La închiderea sesiunii cele mai bune lucrări vor fi premiate. Cu alte detalii desprinse pe marginea acestei sesiuni vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru. Zootehnia judeţului, la nivelul tradiţiei şi cerinţelor actuale CE ARATĂ BILANŢUL PRIMULUI TRIMESTRU ? Convorbire d­e ing. PETRU SOLY­OM, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape . Dacă luăm ca bază un astfel de indicator principal cum este cel al realizării planului la efectivele de animale, putem spune că bilanţul primului trimestru este pozitiv. E­­fectivele au crescut la toate specii­le de animale, creşterile fiind mai accentuate la bovine şi ovine. Ast­fel, in cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile intercoopera­tiste numărul bovinelor a sporit cu aproape 3.400 în comparaţie cu e­­fectivul existent la începutul anu­lui. Aceasta se explică, în mare măsură, prin faptul că am sistat sacrificările şi livrările de anima­le care n-au ajuns la greutatea sta­bilită. Dar cooperativele agricole şi-au sporit considerabil efectivele şi prin cumpărări şi mai ales prin faptul că au preluat o bună par­te din junincile contractate de în­treprinderea de industrializare a cărnii. Cooperativele agricole şi a­­sociaţiile intercooperatiste au cum­părat in primul trimestru 774 bo­vine, din care 677 vaci şi juninci. Realizări demne de relevat s-au obţinut şi în creşterea ovinelor. Planul anual la efectivele de ovine a fost nu numai îndeplinit, dar chiar depăşit cu 21 la sută. In sec­torul cooperatist avem unele difi­cultăţi doar în creşterea porcinelor. Deşi efectivele de porcine au cres­cut, într-o anumită măsură, de la Începutul anului, a scăzut în schimb numărul scroafelor. Aceasta se expli­că prin lipsa furajelor, din care cau­ză au trebuit să fie sacrificate 400 de scroafe. In această privinţă sunt necesare, aşadar, eforturi sporite atît pentru asigurarea furajelor, cit şi pentru realizarea efectivelor planificate. Această apreciere este valabilă, desigur, şi pentru secto­rul taurin pentru că, In pofida creşterii efectivelor, In cursul primu­lui semestru, suntem­ încă departe de realizarea efectivelor prevăzute In planul anual. — Realizarea efectivelor plani­ficate este influenţată, In mare mă­sură, de situaţia fătări­lor. Cum a­­preciaţi realizările obţinute în a­­ceastă privinţă? — La bovine şi la ovine coope­rativele agricole şi asociaţiile in­tercooperatiste şi-au depăşit pla­nul. Iar dacă, totuşi, prevederile au fost realizate doar în propor­ţie de 90,1 la sută, trebuie să invo­căm din nou rămînerile în urmă din sectorul porcin. In primul trimestru s-au obţinut 8.505 viţei şi 45.283 miei, faţă de 7.687 viţei şi 38.900 miei cîţi s-au prevăzut în plan.­ In schimb, la purcei, există o restan­ţă de peste 1.600. La fătări (exceptînd sectorul por­cin) realizările sînt bune. In orice caz superioare faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut. Spre regretul nostru, nu putem spune a­­celaşi lucru cu privire la realizarea planului de monte, care n-a fost îndeplinit integral la nici o specie de animale. La scroafe situaţia se datoreşte, după cum am amintit, scăderii efectivului. Mai greu s-ar putea găsi explicaţii pentru propor­ţia de numai 76 la sută realizată la juninci. Ea se datoreşte într-o a­­numită măsură şi deficitului de fu­raje, dar aici au intervenit şi nu­meroşi factori subiectivi, de pildă, neglijenţa. Medicii veterinari de circumscripţie n-au făcut în mod sistematic tratamentele cuvenite, în colaborare cu Centrul de repro­ducţie şi selecţie a animalelor am şi luat măsurile cuvenite care, spe­răm, vor da rezultatele scontate. — Cum a influenţat realizarea e­­fectivelor planificate sporirea pro­ducţiei de carne şi lapte? — In comparaţie cu perioada co­respunzătoare a anului trecut, pro­ducţia de carne s-a îmbunătăţit considerabil, atît cantitativ cit şi calitativ. Astfel, sectorul coopera­tist şi-a realizat planul livrărilor de carne pentru fondul de stat în proporţie de 116 la sută. In această privinţă s-au evidenţiat îndeosebi complexele intercooperatiste din Gheja şi Cuci. Realizările acestor unităţi specializate se datoresc pri­ceperii de care au dat dovadă lu­crătorii lor în gospodărirea şi pre­pararea furajelor, în creşterea şi îngrijirea animalelor. In schimb, dacă luăm reversul medaliei, trebuie să arătăm că la li­vrările de lapte cooperativele a­­gricole şi-au realizat planul în pri­mul trimestru doar în proporţie de 91 la sută. Aceasta se explică prin scă­derea producţiei medii de lapte pe vacă furajată. In sectorul coopera­tist am realizat, de fapt, cea mai scăzută producţie de lapte din ulti­mii trei ani. Astfel, dacă în trimes­trul I din 1972 s-a obţinut o pro­ducţie medie de 277 litri, in peri­oada corespunzătoare din 1973 — de 282 litri. In acest an, In primul trimestru s-a realizat abia o pro­ducţie de 260 litri lapte pe vacă furajată. NAGY FERENC (Continuare în pag. a 4-a) PREŞEDINTA­­­SIHORU DE MUREŞ BÉREŞ VIORICA este preşe­dinta C.A.P. Singeorgiu de Mu­reş doar de la începutul lunii fe­bruarie a acestui an. Timp de mulţi ani a lucrat in calitate de contabil şef şi de contabil prin­cipal al C.A.P. Desfăşurind a­­ceastă muncă, ea a avut ocazia să se afirme, dind dovadă de competenţă şi hărnicie. Totodată, această funcţie pe care a avut-o i-a permis să cunoască proble­mele cu care s-a confruntat con­ducerea cooperativei şi modul lor de rezolvare. Fiind de loc din comună, a avut posibilita­tea să cunoască oamenii şi mun­ca acestora. Calităţile de care a dat dovadă au impus-o în fa­ţa oamenilor, aceştia alegind-o în funcţia de mare răspundere de preşedintă a cooperativei. Din primele luni de activitate a căutat să cunoască mai bine problemele C.A.P., tehnologiile şi maşinile cu care se lucrează, problemele de organizare a mun­cii. De asemenea, s-a străduit să se apropie ci­ mai mult de coo­peratori, de femeile din C.A.P., care dealtfel reprezintă majori­tatea membrilor, cu care se con­sultă în vederea luării unor mă­suri de interes major. In activi­tatea sa se bucură de ajutorul și sprijinul competent al ingineru­lui şef al unităţii, Ionescu O­­vidiu şi al celorlalţi membri ai consiliului de conducere. In a­­ceastă scurtă perioadă a luat măsuri pentru amenajarea unui spaţiu pentru 60 de viţei in sco­pul introducerii in alimentaţia acestora a vilavitului. In timp de o lună spaţiul urmează să se dea în folosinţă. Pentru a schim­ba aspectul curţii şi al clădiri­lor a luat o serie de iniţiative de punere în ordine a incintei cit şi tencuirea in acest an a clădirilor existente in C.A.P.. In scopul creşterii producţiei secto­rului zootehnic, toţi îngrijitorii au trecut să lucreze un acord global. Noua preşedintă este mereu prezentat pe cîmp, acolo unde se hotărăşte viitoarea recoltă. Ea a acordat o deosebită atenţie tuturor lucrărilor de pregătire, fertilizare şi însămînţare a tere­nurilor, împreună cu ceilalţi membri din conducere a stu­diat toate posibilităţile de creş­tere a producţiei, aplicind în a­­cest sens cele mai înaintate nor­me agrotehnice de care dispun. Datorită lipsei forţei de muncă, a discutat cu toţi cooperatorii, cu persoane mai in vîrstă pen­tru a-i atrage la muncă şi a a­­coperi întreaga suprafaţă şi a asigura astfel condiţii bune de întreţinere a culturilor. Incepind cu anul acesta în calculul contabil al C.A.P. a fost introdus şi preţul de cost. Cu­­noscind bine problemele de con­tabilitate, ea este hotărită să fa­că totul pentru rentabilizarea u­­nităţii. Priceperea şi hărnicia preşedintei nu au fost puse la îndoială în perioada scursă de la­ alegere. Bucurindu-se de spri­jinul şi încrederea cooperatorilor, ea depune eforturi susţinute, îm­preună cu întregul consiliu de conducere, pentru a intîmpina marile evenimente ale acestui an cu rezultate bune, care să ducă la sporirea considerabilă a producţiei şi a veniturilor C.A.P., asigurînd astfel venituri cit mai mari şi membrilor cooperatori. VASILE ORZA PROLETAR!­O/N TOATE*TARILE, M­/TI-VA* / I­­­I cm kosie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Au început lucrările la „amoniac 4" şi „acid azotic 4" Pe platforma industrială a Combinatului de îngrăşămin­te chimice din Tg.-Mureş au început lucrările de construc­ţie a fabricilor de amoniac IV şi acid azotic IV. Momentul marchează totodată cea de-a 5-a etapă de dezvoltare a acestui mare combinat chi­mic tîrgumureşean. Deosebit de important este faptul că ambele capacităţi se realizea­ză in cea mai mare parte cu utilaje şi instalaţii româneşti. Cele 2 obiective vor fi puse în funcţiune în prima parte a anului 1976. 6 hectare cu legume în curți în această primăvară. Consi­liul popular al comunei Cris­­teşti, militînd cu toată răspunde­rea pentru folosirea cu eficien­ţă sporită a fiecărei palme de pămînt, a acordat o atenţie deo­sebită curţilor cetăţenilor, pentru cultivarea unor suprafeţe cit mai mari din cadrul acestora cu legume şi zarzavaturi. Astfel, cu sprijinul deputaţilor şi al comi­tetelor de cetăţeni, pe raza co­munei s-a pus in valoare, cul­­tivîndu-se cu legume, o supra­faţă totală de 6 hectare de curţi, ceea ce va contribui la sporirea şi pe această cale a veniturilor ţăranilor cooperatori și ale altor cetățeni din comună. Manifestare cu prilejul împlinirii a 104 de ani de la naşterea lui V.I. LENIN Ieri după-masă, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.­­Mureş a avut loc, în organiza­rea Comitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă şi Ca­sei prieteniei româno-sovietice, o manifestare închinată aniver­sării a 104 ani de la naşterea lui Lenin. Despre personalitatea marelui conducător al proleta­riatului a vorbit tovarăşul Eu­gen Trîmbiţaş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului jude­ţean de partid. După conferinţă a fost prezentat filmul „Lenin în Polonia“. Cu acest prilej s-a organizat un stand cu­ operele lui Lenin apărute în ţara noas­tră precum şi o expoziţie de fo­tografii cu imagini din viaţa şi activitatea lui Lenin. V­REMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 10 grade. Temperatura medie a solului la 10 cm adîncime era de: 5 grade la Batoş, 6 grade la Tg.-Mureş şi Iern­ut, 7 grade la Săr­­maşu şi Seuca. TIMPUL PROBABIL: Vremea cu tendinţă de îmbunătăţire, ce­rul variabil, local precipitaţii slabe de scurtă durată. Tempera­turile maxime în creştere, valorile vor fi cuprinse între 8—15 grade, iar minimele între plus 1 și minus 1 grad. Vînt slab plnă la potrivit din nord-vest. — Vă aflaţi, am putea spune, chiar în pragul pensionării. Vă mai despart doi ani de acel act al des­părţirii de întreprinderea în care aţi lucrat 24 de ani. — De fapt am îmbătrînit odată cu ea, îmi mărturiseşte cu oarecare nostalgie Nagy Rozalia, „cetecistă“ la întreprinderea de confecţii din Tg.-Mureş. Interlocutoarea mea este o­ femeie cu o înfăţişare încă tînă­­ră pentru cei 53 de ani ai săi şi cred că şi pentru acest motiv în­clin să intuiesc că nu se lasă pradă amintirilor ci îşi deapănă momente de viaţă înfiorată parcă de cite s-au putut întîmpla. Poate că nu-şi mai făcuse niciodată bilanţul muncii sale care a fost de fapt idealul ei de viaţă. — Dar întreprinderea de confec­ţii este încă tînără, cel puţin titula­tura actuală a primit-o anul aces­ta, cînd a intrat şi într-o nouă clă­dire. — Tînără, tînără. .., dar eu am început să lucrez aici în 1956, cînd, eu însămi eram tînără. Cooperativa Textila Mureş există din 1946. In 1959 a devenit întreprindere de stat. Anii au trecut şi s-au produs două procese diferite. Cu fiecare an între­prinderea a întinerit iar noi, primii ei salariaţi, am îmbătrînit — acesta din urmă fiind un proces ireversi­bil. Trăiesc acum un fel de a treia tinereţe. Prima a fost a mea, a doua atunci cînd am calificat la locul de muncă prima serie de tinere, între care muncitoarea fruntaşă Szilágyi Maria şi „cetecista“ Nemeş Eva, cu care acum sunt chiar colegă, iar a treia tinereţe o trăiesc în aceşti ani, alături de cea mai tînără generaţie de muncitoare care au păşit pragul întreprinderii de cîteva luni. A­­ceastă generaţie, care mi se pare în­­trucîtva deosebită de cele anterioa­re, se adaptează parcă mai greu, se încadrează cu oarecare întîrziere în disciplina de producţie şi de fabri­că. Nu există la toate tinerele din această nouă serie de muncitoare un interes evident pentru o muncă in­tensă, perseverentă, de calitate, sti­mulată de ideea de a cîştiga şi de aceea de a contribui la îndeplini­rea sarcinilor de plan ale întreprin­derii. Şi, ştiţi de ce? Fetele noastre sunt prea răsfăţate şi de noi, părinţii şi de noi, colegii de muncă. Grija ma­terială a zilei de mîine nu constitu­ie o preocupare pentru ele. Cred că şi noi greşim, pentru că le-am dat copiilor noştri mai mult decit dau ei societăţii şi, indiscutabil mult mai mult decit am primit noi înşi­ne cînd eram la vîrsta lor. GENERAŢIA CELOR DE 30 DE ANI Maria Orza, ajutor de maistru, cu liceul teoretic terminat în acest an, a­re 28 de ani şi, pentru că ea însăşi a lucrat cinci luni cu o echipă de ti­nere muncitoare pentru încadrarea lor în producţie, după calificarea la locul de muncă, are o părere de îm­părtăşit. — Fetele noastre sînt pregătite bi­ne, atît în ce priveşte cultura gene­rală cit şi în profesie, rămîn însă multe din ele tributare dorinţei de IDEAL DE VIAŢĂ a se integra cit mai repede discipli­nei şi procesului de producţie. Au o personalitate dominată prea mult de un voluntarism care te impiedică să observe că este foarte necesar a­­tît pentru ele cit şi pentru colectiv să fie disciplinate, silitoare, res­pectuoase, harnice şi perseverente. Multe, chiar din a doua lună a înca­drării, îşi îndeplinesc şi depăşesc planul de producţie, ajungînd la sa­larii foarte frumoase. Unele însă sunt permanent sub normă, fără ca a­­ceastă stare de fapt să le dea prile­jul unui proces de conştiinţă, de natură să le stimuleze mîndria de a fi la înălţimea celor mai bune mun­citoare. De aceea, zic eu, şi soţul meu, maistru electrician la C.T.C., are acelaşi principiu, trebuie să le învăţăm cu disciplina vieţii, încă de pe acum pe cele două fetiţe ale noastre: Mariana, de 7 ani, şi Cori­­na, de 5 ani. Eu însămi am crescut într-un deplin respect faţă de bu­nici şi părinţi, faţă de colegii de muncă, faţă de muncă, de ordine şi disciplină. SA NE OCUPAM MAI MULT DE TÎNĂRĂ generaţie Generaţia cea tînără, elementul ei reprezentativ de fapt — acele mun­citoare destoinice şi capabile — au şi ele punctul lor de vedere în ce priveşte atragerea acesteia către dis­ciplină şi muncă. Boros Teréz a terminat liceul in­dustrial şi după aceea s-a calificat la locul de muncă în branşa confec­ţiilor. — N-am alt gind acum decit acela de a urca treptele măestriei meseriei pe care o practic, deşi numai de 6 luni. Am îndrăgit-o, e utilă societă­ţii, e potrivită pentru o femeie. So­ţul meu este trezor la I.R.A., aşa in­cit ne vom statornici la Tg.-Mureş. Toate acestea sunt temeiuri care mă determină să muncesc conştiincios, să fiu disciplinată, să urmez sfatu­rile maistrului şi ajutorului de mai­stru. întreprinderea este pentru mi­ne o mare familie, în care trăiesc conştientă de toate drepturile şi îndatoririle mele. Cred însă, că spre acele tinere care mai manifestă încă indisciplină şi lipsă de respon- COSMINA ARBORE (Continuare în pag. a 2-a) Ac­ii în pag. a 4-a : ■tualitatea internațională PRIMARI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Delegaţia parlamentară argentiniană­ Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, a primit, vineri diminea­ţa, pe membrii delegaţiei parlamen­tare din Argentina, condusă de de­putatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamen­tare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Mar­­celino Beltramino, ambasadorul Re­publicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros me­saj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Ar­gentina, general Juan Domingo Pe­ron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la înapoirea în patrie să transmită preşedintelui Juan Do­mingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes în activitatea sa. Evocînd recenta vizită pe care pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a făcu­t-o în ţara sa, conducătorul delega­ţiei parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii Ro­mâniei şi Argentinei au exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltă­rii relaţiilor de prietenie dintre po­poarele argentinian şi român, a co­laborării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu preşedintele Peron, cu personalităţi ale vieţii po­litice, precum şi cu muncitorii, ţă­ranii şi intelectualii argentinieni. In timpul convorbirii a fost expri­mată dorinţa comună de a se acţio­na ferm pentru înfăptuirea înţelege­rilor convenite, a Tratatului şi a­­acordurilor încheiate recent, subli­­niindu-se că aceste documente a­­şează pe o bază trainică tradiţiona­lele relaţii dintre cele două ţări şi totodată, constituie o contribuţie de seamă la dezvoltarea cooperării in­ternaţionale, a înţelegerii şi păcii în lume. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R.F. Germania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amia­ză, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparla­mentar din R.F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social De­mocrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamen­tare din R.F. Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancela­rului federal, Willy Brandt, împreu­nă cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evo­luţia pozitivă a relaţiilor dintre Re­publica Socialistă România şi Re­­publica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cu­noască şi pe viitor o dezvoltare as­cendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată im­portanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperă­rii economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, aşezarea acestor raporturi pe o ba­ză echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului po­litic în Europa şi crearea unor con­diţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Gerwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a pri­mit pe parlamentarii americani Ed­ward J. Derwinski, membru al Ca­merei Reprezentanţilor, vicepreşe­dinte al Consiliului interparlamen­tar, şi Hugh Scott, membru al Se­natului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Ro­bert J. Martens, consilier al am­basadei Statelor Unite la Bucu­reşti. Parlamentarii americani au trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea pre­şedintelui Statelor Unite ale Ame­­ricii, Richard Nixon, urări de să­nătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abor­dat probleme privind­ relaţiile din­tre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare în ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două sta­te, bazate pe deplina egalitate în drepturi şi respect reciproc, să ur­meze un curs ascendent, corespun­zător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor pro­bleme ale vieţii politice interna­ţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, priete­nească.

Next