Steaua Roşie, aprilie 1974 (Anul 25, nr. 77-101)

1974-04-27 / nr. 99

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL fiC.fi. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 99 (5.003) Sîmbătă, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 de bani ! ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apre­ciere activităţii constructive desfăşurate de de­legaţia română la Consfătuire, poziţiei expri­mate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în de­plină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale par­tidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Execu­tiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse până în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conduce­rea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introduce­rea unui climat de ordine şi disciplină riguroa­să în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea ra­ţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea pre­ţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi indus­trializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. HOTARÂREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia­ şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu­ ­. Comitetul Executiv al C.C. al PC.R. a ascultat informarea pre­zentată de secretarul general al par­tidului, preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetu­lui Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Var­şovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Re­publicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia poli­tică generală a partidului şi statu­lui nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi conside­rentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Par­tidului Comunist Român, a tovară­şului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colabo­rării cu ţările socialiste participan­te, la dezvoltarea conlucrării şi soli­darităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii intre toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţio­nale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Con­sfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continen­tul european, pentru consolidarea Păcii în întreaga lume. 2- In legătură cu problemele în­scrise la ordinea de zi a Consfătui­ri- Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destin­derii în Europa, care a dus la con­vocarea Conferinţei general-europe­­ne pentru, securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lan­sate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi mi­litează România, alături de celelal­te ţări socialiste, pentru promova­ra cauzei securităţii şi colaborării îe continent. Aportul bogat şi mul­tilateral al ţării noastre s-a mate­rializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propa­garea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii inter­naţionale, prin normalizarea rela­ţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vas­tă şi neobosită de contacte şi întîl­­niri ale preşedintelui României, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne euro­pene, personalităţi politice şi repre­zentanţi ai diferitelor organizaţii so­ciale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste pri­lejuri, prin rolul constructiv desfă­şurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suvera­nităţii naţionale, să excludă folosi­rea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garan­ţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dez­volta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de prietenie şi în­ţelegere , prevăzînd măsuri concre­te de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabili­tăţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, impor­tanţa faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată nece­sitatea instituirii unui organism per­manent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pen­tru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Confe­rinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice, pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat o­­bligaţia statelor europene de a con­tribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subli­niat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a a­­cestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-poli­­tice existente în Europa. In această privinţă o mare în­semnătate are desfăşurarea unor e­forturi susţinute pentru a se obţi­ne ca la Conferinţa de la Viena care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pen­tru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se ob­ţină rezultate cît mai bune pe ca­lea reducerii într-o proporţie accen­tuată a trupelor şi armamentelor a­­tît străine, cît şi naţionale, asigu­­rîndu-se ca măsurile ce se vor a­­dopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor partici­pante la conferinţă, cît şi a celor care nu sunt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comi­tetul Executiv apreciază că proble­ma dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate po­poarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. "Comitetul Executiv subliniază ma­rea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste par­ticipante la Consfătuire şi-au re­afirmat în mod public şi deschis, în Comunicatul adoptat, poziţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tra­tatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atît timp cît con­tinuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dez­armare, România, alături de cele­lalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronun­ţă pentru întărirea capacităţii de a­­părare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două de­cenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţiona­rea sistemului de informări şi con­sultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modu­lui în care a fost exprimată de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu po­ziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de aseme­nea, obiectul unor schimburi de ve­deri la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat România şi-a reafirmat poziţia con­stantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condi­ţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporu­lui palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. A­­preciind pozitiv realizarea dezanga­jării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, Ro­mânia consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situa­ţiei din Vietnam, Comitetul Execu­tiv subliniază necesitatea unor e­­forturi susţinute în vederea înfăp­tuirii Acordurilor de la Paris, a in­staurării păcii în întreaga Indochi­­nă, asigurîndu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltă­rii lor economico-sociale indepen­dente. Comitetul Executiv reafirmă de­plina solidaritate a P.C.R. şi a po­porului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva impe­rialismului, colonialismului şi neo­­colonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea in­dependenţei lor politice şi econo­mice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîr­­şire capăt dominaţiei colonialismu­lui portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexita­te este lichidarea decalajului din­tre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansate economic — a că­rui sursă se află în politica şi prac­ticile imperialismului, colonialis­mului şi neocolonialismului — Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se ac­­ţiona cu consecvenţă pentru res­pectarea şi consolidarea suveranită­ţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor eco­nomice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalita­te, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigura­rea tuturor condiţiilor ca schim­burile comerciale să fie reciproc a­­van­ta­joase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvol­tate. Comitetul Executiv relevă apre­cierea înscrisă în documentele Con­­sfătuirii că grija faţă de menţine­rea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii in­ternaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social­­politic sau altul. In legătură cu a­­ceasta, Comitetul Executiv aprecia­ză reafirmarea în cadrul Consfă­tuirii a importanţei creşterii rolu­lui şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destin­dere internaţională, inclusiv pe con­tinentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii con­temporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate naţiunile. Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor şi documen­telor Consfătuirii, s-a confirmat în­că o dată, cu putere, justeţea ori­entărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consec­venţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între po­litica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele ob­ţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor re­prezintă totodată o contribuţie in­­ternaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului. Comi­tetul Executiv cheamă clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectualita­tea, întregul nostru popor sa des­făşoare o activitate susţinută pen­tru noi şi cît mai importante rea­lizări în toate domeniile construc­ţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anu­lui 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al XI- lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea fău­ririi societății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noastră. Planul pe 4 luni a fost îndeplinit înainte de termen Confirmînd şi de această dată bunul renume pe care şi l-au cîştigat în efortul de realizare a cincinalului înainte de termen, colectivul de lucrători al Între­prinderii „Electromureş" din Tg­.Mureş raportează îndeplini­rea planului pe luna aprilie cu 6 zile mai devreme. Continuînd întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea zilei de 1 Mai, în pe­rioada care a mai rămas pînă la finele lunii ei vor realiza supli­mentar o producţie de 4 milioa­ne lei, concretizată în însemna­te cantităţi de conductori elec­trici pentru export, cabluri pen­tru echipament electric auto­tractor şi bunuri de larg con­sum electrocalorice. Cu realizările acestei luni, va­loarea producţiei obţinute peste plan de la începutul anului se ridică la 28 de milioane lei, ceea ce înseamnă îndeplinirea în pro­porţie de aproape 50 la sută a angajamentului anual. De ase­menea, tot la data de 25 aprilie, ei au înregistrat un alt succes deosebit de important — reali­zarea planului la export pe pri­mele 4 luni ale acestui an, unde volumul produselor livrate pes­te prevederi va atinge pînă la 30 aprilie suma de 4 milioane lei-valută. printre privirii întrecerii Constructorii lotului 304 al T.C.M. din o­­raşul Tîrnăveni depun eforturi pentru a rea­liza şi depăşi sarcini­le ce le stau în faţă în cinstea zilei de 1 Mai, a celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ca urmare, colectivul nostru de salariaţi, sub îndrumarea ne­­contenită a organiza­ţiei de partid, a reali­zat sarcinile de plan pe trimestrul 1/1974, în proporţie de 118 la sută, iar la data de 20 aprilie întregul plan pe primele patru luni ale anului a fost în­deplinit în proporţie de 101 la sută. De asemenea, pla­nul productivităţii muncii pe trimestrul 1/1974 a fost reali­zat în proporţie de 115 la sută iar în cin­stea zilei de 1 Mai suntem­ hotărţi ca a­­cest procent de depă­şire să se menţină şi la finele lunii aprilie. In ceea ce priveşte darea în folosinţă a obiectivelor, la data de 15 aprilie a fost predat, cu 15 zile îna­inte de termen, un bloc cu 20 apartamen­te proprietate perso­nală. Aceste rezultate se datoresc în primul rând organizării mun­cii în acord global, sistem care şi-a ară­tat din plin roadele la obţinerea rezultatelor de mai sus. La aceste frumoase realizări a contribuit şi organizarea lucru­lui în două şi trei schimburi la fundaţia halei de mobilă de la Tehnolemn, precum şi la execuţia bataluri­lor de la combinatul chimic, unde utilajele lucrează în program prelungit. Realizările arătate au fost obţinute şi ca urmare a atenţiei pe care o dă organi­zaţia de partid, cei peste 80 de comunişti, a materializării mă­surilor necesare în di­recţia îmbunătăţirii aprovizionării cu ma­teriale, organizării muncii pe şantier, precum şi întăririi disciplinei în muncă. Drept urmare, se e­­videnţiază în întrece­rea socialistă brigă­zile conduse de tova­răşii Herman Ştefan, Bălău Aurel şi Szo­­boszlai Coloman, iar individual se eviden­ţiază tovarăşii Sorin Liviu, zidar, Chiorea­­nu Gheorghe, dulgher, Szász Mihai, dulgher, Szoboszlai Coloman, pavator, precum şi maiştrii Crăciun Mi­ron, Manoil Gheorghe etc. IO­AN V­INT secretarul organi­zaţiei de partid llIHIilSmCAREA RUMULUI IA SEMĂNATUL PORUMBULUI ESTE NECESARA $1 URGENTA . In această săptămînă, socotită hotărîtoare pentru semănatul po­rumbului, s-a lucrat intens în majoritatea I.A.S. și C.A.P. Du­pă datele centralizate la Direc­ţia generală a agriculturii reiese că, pînă la 25 aprilie, însămîn­­ţarea porumbului în judeţul nostru a fost efectuată în pro­porţie de 44 la sută, adică pe o suprafaţă de 21.710 hectare. In intervalul dintre 18—25 aprilie porumbul a fost însămînţat, du­pă ploile care au­ căzut pe cca. 16.000 hectare. După mersul lu­crărilor se poate spune că rit­mul de 2.500 hectare, stabilit a se realiza zilnic în unităţile ju­deţului la însămînţarea porum­bului, a fost îndeplinit şi depă­şit doar în ultimele trei zile. Desigur, faţă de timpul îna­intat, însămînţarea porumbului doar în proporţie de 44 la sută nu ne poate satisface. La aceas­tă dată, dacă peste tot s-ar fi acordat atenţia cuvenită lucră­rii, semănatul porumbului putea fi mult mai avansat, pe termi­nate. Dacă în unităţi ca C.A.P. Şăulia de Cîmpie şi Tg.-Mureş semănatul porumbului a fost în­cheiat, în alte 9, printre care Vătava, Rîpa, Călugăreni, Vifo­roasa, Bereni şi altele, lucrarea nici n-a început. Din harta de mai jos reiese că, exceptînd unităţile care au încheiat lucrarea, numai 12 co­mune au realizări la semănatul porumbului de peste 50 la sută, ceea ce este foarte puţin. Şi la această dată 42 de comune au realizări de sub 30 la sută la semănat, ceea ce face ca procen­­trajul în ansamblu pe judeţ să fie necorespunzător. Iată, de e­­xemplu, în aceleaşi condiţii de climă şi sol, la C.A.P. Luduş se însămînţează cu porumb 409 ha, în timp ce în altele, unde s-a lu­crat în ritm mai lent, cum ar fi la Roşiori, realizările sunt de nu­mai 135 ha, Cipău 70 ha, Chiri­­leu 50 ha, Zau 80 ha. Sau, într-o altă zonă , C.A.P. Dedrad are însămînţate 182 hectare, în timp ce la Băla sunt numai 30 ha, Crăeşti 34 ha, Fărăgău 80 ha, Logig 30 ha etc. Slab se desfăşoară semănatul şi la C.A.P. Criş, Saschiz, Sînt­ioana-Viişoara şi altele. Reali­zări cu totul sub posibilităţi sunt mai ales pe valea Tîrnavei Mici. Aici, în timp ce la Chibed se­mănatul s-a făcut, totuşi, pe 45 ha, în alte C.A.P., printre care Bordoşiu unde realizările sunt de numai 2 ha, Trei-Sate 5 ha, Be­­zid, Sîngeorgiu de Pădure şi altele 10 hectare.... De pe aceeaşi va­le semnificativă este şi compa­raţia dintre Coroisînmărtin, care a însămînţat porumbul pe 222 hectare, şi Dîmbău, unde lucra­rea s-a efectuat pe numai 65 hectare. Pentru recuperarea rămîneri­­lor în urmă, se impune ca peste tot, la semănatul porumbului să se lucreze mai intens, pentru ca această importantă lucrare să fie încheiată, atît în întreprinderile agricole de stat, cît şi în coope­rativele agricole de producţie, asigurînd şi prin aceasta obţine­rea unor recolte sporite în acest an, cînd un însemnat număr de unităţi agricole şi-au propus să candideze pentru titlul de Erou al Muncii Socialiste. REMUS CÂMPEAN SITUAȚIA ÎNSÂRINJARII PORUMBULUI II , ÎN PROCENTE PE COMUNE

Next