Steaua Roşie, mai 1974 (Anul 25, nr. 102-127)
1974-05-01 / nr. 102
Zi de Mai Covor de flori pe-ntinsele meleaguri, riu auriu, scăldind străvechiul plai, mulfimi multicolore in alai şi zimbete de steaguri, mii de steaguri te-ntimpină intiia zi de Mai ! In fiecare an mai roditoare şi mai frumoasă-i viaţa, noi sintem mereu mai tineri, viaţa-i un poem subscris de milioane muncitoare aşa cum am visat-o şi o vrem. De aceea, cînd ne ducem spre tribună, îmbujoraţi, părinţi, copii, nepoţi, in ochii noştri limpezi ai să poţi cunoaşte trăinicia ce ne-adună in jurul unui ţel măreţ, pe toţi. E-ncrederea în azi şi în mai bine, să-ţi făureşti un rost cum îl doreai — inveşmintaţi in cel mai proaspăt strai, covor de flori şi zimbete senine te-ntimpină inuia zi de Mai ! AUREL D. CAMPEANU Manifestări pioniereşti REGHIN • Timp de două zile, la Casa orăşenească de cultură, au fost prezentate programe artistice închinate celei de-a 25-a aniversări a creării Organizaţiei de pionieri din ţara noastră, celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, Congresului al XI-lea al P.C.R. şi zilei de 1 Mai. Programele au fost prezentate de Şcoala generală nr 2 şi Liceul nr. 2 în colaborare cu Casa orăşenească de cultură LUDUŞ La Casa de cultură din localitate, a avut loc o adunare festivă cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei de pionieri din ţara noastră. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit Iosif Andreica, locţiitor al secretarului Comitetului orăşenesc de partid. A urmat un spectacol festiv prezentat de către piionierii tuturor şcolilor din oraş, care s-a bucurat de un succes cu totul deosebit . Consiliul municipal al Organizaţiei pionierilor din municipiul Sighişoara, ieri, 30 aprilie, a organizat o mare demonstraţie culturalsportivă, închinată aniversării a 25 de ani de la crearea Organizaţiei pionierilor din ţara noastră. Au participat peste 500 de pionieri. Străbatem cărările ţării, întîlnim şi reîntîlnim la tot pasul oameni minunaţi pe care ni-i dorim eroi de reportaj ei fiind în însăşi viaţa lor de fiecare zi eroi prin exemplul lor de muncă şi dăruire. Ni-i dorim prieteni şi uneori ne e dată fercirea să-i şi avem. E o rară bucurie spirituală să le urmăreşti viaţa, faptele, munca pe care şi le slujesc cu devotament. Fiecare meserie a izvorît dintr-o trebuinţă social-umană. Fiecare meserie îşi are nimbul său de strălucire şi nobleţea sa investită de creatorul său — omul. Slujitorul şcolii este tot un meseriaş, dar un meseriaş de un fel cu totul deosebit — materia primă asupra căreia se apleacă el este mintea şi sufletul omului— slujitorul şcolii îl pregăteşte pe om pentru toate celelalte meserii. De aceea, cred, tagma slujitorilor şcolii capătă pentru munca pe care aceştia o depun o strălucire aparte. A munci în şcoală înseamnă a munci din cea mai îndepărtată aşezare omenească pica în capitala strălucitoare a ţării. Rămîne un merit fără seamăn a nu-ţi trăda chemarea indiferent de locul unde e aşezată şcoala — mlădiţele viitorului cresc pretutindeni, responsabilitatea pregătirii tinerei generaţii intră în atributele fiecărui cetăţean ce oficiază de la catedră. Ce este dacă nu o nobleţe fără seamăn a munci cu devotament în şcoală şi a rămîne deopotrivă credincios meseriei şi nu numai ei ci şi satului şi locului în care ai pus primei promoţii condeiul în mînă. Slujitorii şcolii, această intelectualitate prin excelenţă, slujind şcoala, slujesc ţara, slujesc patria socialistă şi din cel mai îndepărtat cătun pînă în capitală ei sînt şi rămîn luminători permanenţi ai întregii obşti. Ei sînt şi rămin marii eroi, deşi anonimi, ai societăţii, făuritorii, modelatorii tuturor celor ce vor munci şi sluji ţara. Ce înseamnă altceva dacă un devotament a rămîne credincios şcolii şi satului. Zeci şi sute de asemenea exemple se întîlnesc în judeţul nostru, chiar familii întregi care-şi lasă moştenire generaţiilor viitoare meseria, şcoala şi satul. ... Deşi venită de pe meleaguri vrîncene, mă leagă de Transilvania doar faptul că am absolvit facultatea la Cluj, m-a legat definitiv de aceste meleaguri şi am devenit ardeleancă — ne mărturiseşte profesoara Eugenia Mureşan de la liceul din Deda. Este un adevăr de necontestat că în ciuda celor 20 de ani trecuţi de muncă la catedră, tinereţea sufletească şi fizică este încă evidentă în existenţa profesoarei de limba română. .. .La absolvirea facultăţii în 1950 am fost repartizată la Vatava. Şapte ani mai tîrziu eram la Ruşii Munţi... Şi amintirile se deapănă. Ele înseamnă împliniri sociale, profesionale şi personale. Eroii mei îşi împletesc viaţa cu cea a ţării. ...La Vatava am început cooperativizarea. Se înfiinţa acolo prima cooperativă agricolă. Am contribuit la încheierea procesului de alfabetizare Vătăvenii sunt oameni cinstiţi, omenoşi, modeşti. Aici l-am cunoscut pe profesorul Vasile Mureşan, era directorul şcolii. In 1952 ne-am căsătorit... Şi de aici familia Mureşan îşi va împleti viaţa familială cu viaţa şcolii şi a satului. ... De Vătava ca şi de Ruşii Munţi ne leagă amintirea unei frumoase munci culturalartistice. Cred că n-a existat gen de formaţie artistică pe care cadrele didactice să n-o fi organizat cu sătenii. Drumurile soţilor Mureşan s-au întîlnit la Vătava. Profesorul Vasile Mureşan şi-a început activitatea de dascăl însă tot într-un sat, la Suseni, şi era după război. Ca director de şcoală, munca lui a fost şi aceea de gospodar. Fiecare şcoală a cunoscut sub direcţia lui o înnoire. Din 1962, de cînd profesorii Mureşan muncesc la Deda, şcoala a fost electrificată, s-au făcut sobe şi lambriuri, s-a pus parchet, s-a construit o nouă aripă a clădirii, în total 12 noi săli de clasă. Aici Eugenia Mureşan, încîntată de frumosul şi bogatul tezaur popular, a început nobila muncă de cercetare a folclorului. De prezenţa familiei Mureşan se leagă organizarea primei colecţii etnografice, care este dealtfel găzduită chiar de şcoală. .. . De fapt cred, îmi mărturisesc cu sinceritate cei doi dascăli, cea mai mare investiţie spirituală şi de muncă am făcut-o aici la Deda. Viaţa noastră e şcoala, este ultimul cuvînt al discuţiei de la întrevederea din această primăvară cu familia Mureşan. Viaţa noastră e şcoala — o prea nobilă profesiune de credinţă. • ■ In meseria noastră frumuseţea stă în muncă, în luptă, în lupta aceasta tenace dar frumoasă de a-ţi apropia fiecare suflet, de a-1 cunoaşte, de a-1 forma, a-1 instrui şi educa. Este tot o profesiune de credinţă, de astă dată a învăţătorului Ion Stuparu, din Ruşii Munţi, la venerabila vîrstă de 62 de ani. ■ • Dumbrava, Morăreni, Strîmbu (Someş), Mureş Mort au fost satele pe care le-am colindat în anii tinereţii. Aşa erau timpurile acelea. Timpurile de astăzi ne dau posibilitatea statorniciei, care în munca noastră înseamnă continuitate în educarea omului, în formarea lui în calitate de cetăţean de nădejde al patriei. ... La Dumbrava ca şi la Morăreni am înfiinţat cîte un cor pe două voci. Cînd am venit la Ruşii Munţi am întîlnit un tineret dornic de viaţă culturală. Eram aici patru cadre didactice, şcoala fiind de 7 ani, am înfiinţat atunci, cu tinerii din sat un cor pe două voci, vreo 3 echipe de teatru, o formaţie de dansuri. Mi-aduc aminte că în 1951 corul era format din 110 persoane şi a luat locul I pe ţară la concursul formaţiilor artistice de amatori. . . Familia educatoarei şi a învăţătorului Ion Stuparu numără astăzi de fapt 4 cadre didactice: fiica lor Violeta este astăzi profesoară alături de soţul ei Vasile Burian, profesor şi el şi director al Şcolii generale de 10 ani şi al căminului cultural din Ruşii Munţi. Tradiţia vechilor dascăli din Ruşii Munţi este astăzi dusă mai departe de generaţia tînără de învăţători şi profesori şi ridicată pe o treaptă superioară. Viaţa culturală a satului cunoaşte o înflorire permanentă. De generaţia tînără este legată înfiinţarea colecţiei de etnografie a căminului cultural, sînt scoase la iveală vechi tradiţii folclorice şi valorificate prin intermediul activităţii practice în şcoală... ... Străbatem cărările ţării, întîlnim şi reîntîlnim la tot pasul oameni minunaţi pe care ni-i dorim eroi de reportaje, ei fiind în însăşi viaţa lor de fiecare zi eroi prin exemplul lor de muncă şi dă- lOKHÎEA llllll IUEAL SLUJIT CU NA IS II! IU dăscălia In mai, crengile înmuguresc, flutură drapelele şi se înfiripă cuvinte de slăvire. Reînnoirea neîncetată răzbate peste ogoarele negre, peste luminişurile vesele, pe cerul azuriu şi pe feţele scînteietoare ale oamenilor. Oarecum sunt altfel acum şi sclipirea ochilor, însăşi îmbrăţişarea vieţii. Doar e mai. Maialul surîzător. Cu muguri înnoitori, cu îndrăgostiţi. Cu mireasma lăcrămioarelor şi a liliacului. Cu visuri ce tind spre înălţimi, cu voinţe renăscute, cu cîntece şi iubire sacră. Ne aflăm în mai, cu haina lui pestriţă, cu policromia şi neliniştea lui, cu farmec de poezie. Cine ar fi oare mai receptivi la miile de culori îmbietoare ale acestei luni decît poeţii? Ei sînt cei ce retrăiesc cel mai sensibil renaşterea ce se afirmă peste tot. Astfel se nasc poeziile. Poezii ce grăiesc şi în locul nostru, şi pentru noi. De mai mult de patru decenii, prima zi a lunii mai a devenit un simbol. De cînd Congresul din 1889 al Internaţionalei a II-a aproclamat întîiul mai, zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, această zi nu mai e doar a naturii reînnoite. E şi ziua voinţei reînnoite, care îmbrăţişează lumea ca o puternică reţea electrică. E ziua solidarităţii muncitoreşti, care dictează un ritm trepidant braţelor şi minţilor celor ce muncesc, de pretutindeni şi peste tot. E „Trecerea-n revistă a oştilor, primăvara", din care răsună mesajul lui Ady Endrét Sus, oaste nouă — a Flăcării, in tropot.' Sclipeşte-ţi, ochiu, cuceritoare, strada' Pe cimpuri. Primăvara sună-n trimbiţi. Iar noi ne socotim din nou armata. Foc, singe, febră, ziditor avint, Sclipesc in ochi. Eternă Primăvară, Eternă Revoluţie, mereu Fii mai frumoasă, mai scăpărătoare! De la cuvintele militante ale lui Ady, cinci decenii s-au transformat în trecut istoric. Azi, cîntecul răsună la noi intr-o ţară liberă. Optimist, frumos, sărbătorind victoriile şi chemîndu-ne la noi triumfuri In cîntecele de mai vibrează acum mulţumirea, bucuria, precum reiese şi din poezia „Cîntec de mai“ a lui Ion Bănuţă. Azi ochiul nu mai plinge cernind melancolia, iar lacrima de singe şi-a îngropat solia. M mm LV! Pe schele oameni, vise, şi zările albastre, şi căile deschise doar frumuseţii noastre. Furai din cer condeiul, de jos i-am dat ţărină, să infioare glasul şi inima stăpină, să-ntimpin bucuria in cintec şi drapele, să sparg monotonia dintre pămint şi stele. In această lume in plină desfăşurare alta e voinţa. Alta e bucuria. Alta e credinţa. Şi dragostea, la fel. E mai curată, mai umană Şi, pe măsură ce anii se adună, orizontul se deschide tot mai larg in faţa noastră. Făclia sărbătorilor noastre luminează feţe curate. De treizeci de ani în patria noastră liberă, reînnoirea marală e parcă mai bogată, mai promiţătoare. Bogăţia a trei decenii de libertate înfrumuseţează sărbătoarea de mai, îmbogăţeşte şi zilele de lucru. Evocînd ziua Intîiului Mai, gîndul ne zboară spre apropiata aniversare a treizeci de ani de la Eliberare. Să slăvim, deci, această sărbătoare, cu poezia lui Mihai Beniuc — „Sub steagul ţării“: Ieşiţi cu cite-un ram de liliac. Voi toţi care veniţi din neam sărac. Ieşiţi cu flamuri roşii cum e focul. Să ne suridă tuturor norocul. A voastră-i ţara, ape, munte, şes, S-o semănăm, să fie de cules, A voastră-i de la mare pin la munte Şi-aşa e drept ca voi să fiţi in frunte. Aşa e drept, ca rodul muncii tot Im voi să stea pe masă ori nu pot.. Să curgă pentru toţi belşugul muncii Să fie veseli toţi, să crească pruncii. Tu, luminată zi de Mai intii. Fii pentru noi aventuri căpătii. Pe drumul tot mai falnicei istorii Sub steagul ţării noastre greu de glorii. KICSI ANTAL lector universitar lui sub semnul virtuţilor muncii creatoare pentru înflorirea patriei Sărbătorim în acest an ziua de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii, în ambianţa şi efervescenţa creatoare generate de elanul cu care întregul nostru popor întîmpină două măreţe evenimente ale istoriei sale — cea de-a 30-a aniversare a Eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi al XI-lea Congres al partidului. Aniversarea a trei decenii de la eliberare în anul care va intra în istorie aureolat de semnificaţia Congresului al XI-lea al partidului, amplifică bucuria cu care ne-am obişnuit să cinstim această zi dedicată muncii, ca cea mai nobilă şi înălţătoare activitate umană. Nu este întîmplător faptul că în urmă cu cîteva decenii proletariatul a hotârît ca ziua de 1 Mai să devină ziua muncii. In luna mai natura reînvie, iar prin muncă omul o umanizează şi o face să-i dăruie mai generoasă bogăţiile sale. Clasicii marxism-leninismului de pe poziţiile proletariatului, exprimînd atitudinea lui faţă de muncă, aspiraţiile sale de a o elibera de exploatare şi de a o transforma într-un mijloc de înfrăţire a oamenilor, au elaborat teza, potrivit căreia munca constituie baza societăţii, condiţia contr dr. TEODOR POP nuă a vieţii oamenilor, ea avînd rol hotărîtor în însăşi procesul de formare a omului. Capacităţile creatoare ale personalităţii umane s-au format şi dezvoltat în procesul muncii. Este de altfel adine înrădăcinată în conştiinţa poporului nostru ideea că munca înnobilează pe om, că prin muncă acesta „sfinţeşte locul“. Se ştie însă că în condiţiile orînduirilor bazate pe exploatare, manifestarea plenară a atitudinilor creatoare ale omului era stînjenită. Clasa muncitoare a fost aceea căreia istoria i-a hărăzit misiunea revoluţionară de a transforma lumea înlocuind o societate în care omul muncii era exploatat şi ţinut la periferia vieţii sociale, cu o societate în care acest om să fie in acelaşi timp producător şi stâpîn, conducător şi înfăptuitor. De peste un secol clasa muncitoare, clasa cea mai productivă a societăţii moderne, a devenit forţa fundamentală a progresului socio înarmat cu propria sa ideologie — marxism-leninismul — proletariatul, pe al cărui stindard de luptă scrie cu litere de aur şi de foc cuvîntul MUNCA, a imprimat istoriei contemporane structura sa sufletească, liniile sale de gindire şi acţiune pătrunse de cel mai autentic şi profund umanism. Societatea socialistă — rod al luptei sale — este clădită pe temeliile culturii celei mai înaintate, care este pătrunsă de CULTUL MUNCII, al creaţiei la care are dreptul şi datoria să participe fiecare cetăţean. Clasa muncitoare din România în cei 30 de ani de la Eliberare, urmînd neabătut politica Partidului Comunist Român al cărui program l-a pus în acţiune, etapă de etapă, a realizat prin munca sa o nouă societate pe pămîntul patriei, sporindu-i astfel rodnicia şi nobleţea, făcînd să crească şi mai mult elanul celor care-l frămînta cu braţele şi cu mintea pentru a-şi extrage din el seva de viaţă şi fericire. Aşa cum arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, primul preşedinte al României, munca înfrăţită a oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, stă la baza tuturor realizărilor obţinute în procesul de transformare revoluţionară a societăţii deschis de 23 August. Societatea noastră socialistă cinsteşte munca, indiferent pe ce tărîm se desfăşoară (în industrie, agricultură, pe tărîmul ştiinţei, culturii, învăţămîntului etc.). Partidul pune la baza formării omului nou, a conştiinţei sale revoluţionare formarea şi dezvoltarea atitudinii socialiste faţă de muncă. In acest sens, la Plenara din 3—5 noiembrie 1971 tovarăşul Nicolae Ceauşescu punea in faţa partidului, a întregii munci politicoideologice sarcina nobilă de a educa „ ... pe toţi cetăţenii, şi în special tineretul, în spiritul cultului faţă de muncă, faţă de munca liberă, despovărată de exploatare din societatea noastră, singura sursă a progresului şi prosperităţii poporului nostru, a naţiunii noastre socialiste, mijlocul principal de afirmare a talentului şi forţei creatoare ale tuturor cetăţenilor, de manifestare a personalităţii şi autoperfecţionare morală a fiecăruia“. Munca constituie în societatea pe care ne străduim să o ridicăm pe culmi tot mai înalte de civilizaţie mijlocul unic de afirmare şi realizare, criteriul suprem de apreciere a fiecărui cetăţean. In acelaşi timp, atitudinea de sustragere de la muncă, parazitismul social sunt incompatibile cu spiritul noii societăţi, cu normele moralei comuniste. In societatea noastră munca a devenit un drept intangibil şi o datorie sfintă a fiecărui cetăţean, mijloc de realizare a osmozei dintre individ şi societate, de afirmare in raporturile dintre individ şi colectivitate a înaltelor principii ale eticii şi echităţii socialiste. Tocmai de aceea, partidul şi statul acordă în cadrul perfecţionării continue a relaţiilor sociale, o mare atenţie perfecţionării sistemului cointeresării materiale a oamenilor muncii, a repartiţiei după muncă. Statornicirea proprietăţii socialiste determină ca producătorul să fie în acelaşi timp şi proprietar al mijloacelor de producţie, ceea ce generează subordonarea activităţii productive satisfacerii necesităţilor producătorilor. Dubla calitate a oamenilor muncii dă naştere unui mod propriu de unire a producătorului cu mijloacele de producţie ce aparţin societăţii, prin cointeresarea producătorilor în rezultatele muncii lor. Acest fapt duce în mod firesc la armonizarea şi condiţionarea intereselor sociale şi ale celor individuale, la participarea la muncă a tuturor celor apţi, la sporirea volumului şi eficienţei muncii sociale — singura cale de satisfacere a nevoilor materiale ale societăţii şi individului. Ca atare, interesul fundamental al producătorilor de bunuri materiale ca indivizi, şi a societăţii în ansamblu este ca munca să fie tot mai rodnică, ca bogăţia să sporească continuu, deoarece pe această bază sporeşte şi partea care se repartizează pentru satisfacerea cerinţelor individuale. In procesul complex al construcţiei socialiste s-a făurit şi dezvoltat o industrie puternică — temelia progresului general al societăţii, a cunoscut o evoluţie mereu ascendentă agricultura, asigurîndu-se întregii economii un ritm de creştere rapid Faptele arată că şi în acest an sarcinile trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului pe linia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate se realizează cu succes, confirmînd în practică caracterul ştiinţific al politicii partidului nostru. Continuînd tradiţia sărbătoririi de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră cinstesc munca în fiecare zi pentru că pe ea îşi clădesc viitorul lor şi al urmaşilor lor. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 RODUL HĂRNICIEI - prinos adus de omul muncitor marii sărbători 1 Mai 1974. Prima etapă a marii întreceri socialiste la care este antrenat întregul nostru popor s-a încheiat Care este bilanţul realizărilor din primele 4 luni ale acestui an? cu ce cinstesc cetăţenii localităţilor judeţului nostru ziua de 1 Mai? La aceste întrebări am căutat răspunsuri stînd de vorbă cu conducători ai organelor locale de partid şi de stat din unele municipii, oraşe şi comune ale judeţului. — înfrăţiţi în muncă, angajaţi în marea întrecere socialistă în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului nostru — ne răspunde tovarăşul Ioan Dăneşan, secretar al Comitetului municipal de partid Sighişoara — oamenii muncii din unităţile economice ale oraşului — români, germani, maghiari — raportează cu prilejul zilei de 1 Mai noi şi importante succese in îndeplinirea sarcinilor de plan dinactualul cincinal. Astfel, faţă de planul ln zi, pe municipiu s-a realizat suplimentar o producţie globală în valoare de 23.000.000 lei, iar la producţia marfă planul a fost depăşit cu 22.000.000 lei, obţinîndu-se în acelaşi timp un beneficiu suplimentar de peste 6 milioane lei. Două unităţi, întreprinderea de stofe şi Fabrica de bumbac se prezintă la f Mal cu sarcinile de plan pe primii 4 ani ai cincinalului realizate, iar întreprinderea de confecţii a întregului cincinal. Prin munca insufleţită, patriotică a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, maiştrilor etc., municipiul Sighişoara va raporta zilele acestea îndeplinirea planului producţiei industriale pe primii patru ani ai cincinalului. „ Succese de seamă am obţinut şi in acţiunile patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului , ne declară tovarăşul Ioan Cindea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Astfel, din angajamentul anual în valoare de 19 000.000 lei, pină la 1 Mai am reazat un volum de lucrări edilitargospodăreşti in valoare de 13.705.000 lei, cu peste două milioane lei mai mult decît era angajamentul pină la această dată. Ioan Zagon, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Luduş: Una din realizările de seamă ale oamenilor muncii din oraşul nostru in cinstea zilei de 1 Mai o constituie obţinerea primei şarje de zahăr la Fabrica de zahăr în ziua de 23 aprilie la ora 22, începînd prelucrarea celor 10.000 tone de zahăr brut prevăzute pe acest trimestru. — Ce reprezintă acest lucru? — înseamnă că sarcinile de plan ce revin oraşului nostru pe primii patru ani ai cincinalului, în privinţa producţiei industriale vor fi realzate în jurul datei de 1 noiembrie Vreau să subliniez că în cinstea zilei de 1 Mai s-au obţinut rezultate de seamă în toate domeniile de activitate. Prin munca cot la cot a cetăţenilor din oraş, în frunte cu deputaţii, s-a realizat, prin muncă patriotică, un volum de lucrări edilitar- gospodă reşti pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localizaţii in valoare de 4 milioane Iei, cee- ce înseamnă, că angajamentul anual, luat în cinstea marilor evenimente, va fi depăşit cu circa 2 milioane lei. — Noi raportăm succese importante în activitatea pentru obţinerea de producţii record în agricultură — ne răspunde tovarăşul Nicolae Truţa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular al comunei Iernut. Printre acestea aş aminti fertilizarea terenului cu peste 20.000 tone îngrăşăminte naturale, efectuarea erbicidării pe 1.800 hectare, ceea ce nu s-a făcut nicicînd în comuna noastră, executarea însâmînţârilor în perioada optimă şi la un înalt nivel agrotehnic. La începutul săptămînii trecute ţăranii cooperatori din comuna noastră au trecut la prăşitul sfeclei de zahăr. — In domeniul înfrumuseţării şi bunei gospodăriri a localităţilor? — Şi în acţiunile patriotice am obţinut rezultate cu care ne mindrim. Astfel, din angajamentul anual de 2.500.000 lei, pînă la 1 Mai am realizat un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 1 300.000 lei! Consider că merită evidenţiate abnegaţia şi elanul cu care tineretul din comună, uteciştii şi şcolarii au răspuns la chemările consiliului popular. Prin larga participare a tineretului, efectuînd peste 1.200 ore de muncă patriotică, s-au executat lucrări de îmbunătăţire a păşunilor pe o suprafaţă de peste 300 ha, precum şi desecări în cadrul cărora s-au săpat peste 300 mc de pămînt. Zsigmond Blaziu, primarul comunei Aluniş: Vorbind despre realizările cu care cetăţenii comunei noastre cinstesc ziua de 1 Mai, aş începe cu succesele înregistrate în înfăptuirea programelor de îmbunătăţiri funciare şi de ameliorare a păşunilor. Trebuie sa spun ca noi am realizat şi chiar depăşit, cu circa 15 la sută, prevederile planului pe acest an la îmbunătăţirile funciare. La lucrările de întreţinere a păşunilor, faţă de 340 ha planificate, am realizat 300 hectare, fertilizînd totodată 525 hectare, din care 400 ha cu îngrăşăminte chimice şi 125 ha cu îngrăşăminte naturale. In acţiunile patriotice, am executat un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 1 400.000 lei, din 1.800.000 lei, la cit ne-am angajat pe întreg anul. Am mai spus şi o spunem şi de data aceasta că anul acesta suntem hotărîţi să ocupăm primul loc in întrecere pe judeţ. Alexandru Macarie, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Batoş. In fiecare an, cetăţenii comunei noastre adaugă noi frumuseţi la zestria edilitar-gospodărească a localităţilor. Acum, cu prilejul zilei de 1 Mai, putem raporta că zestrei din anii trecuţi i s-au adăugat noi obiective în valoare de 652.360 lei, realizate prin muncă patriotică, concretizate în construcţii de trotuare, reparaţii şi întreţineri de drumuri, plantări de pomi şi arbori ornamentali, îndiguiri şi taluzări etc. Succese am înregistrat şi în acţiunile pentru conservarea şi buna gospodărire a pâmîntului, efectuind lucrări de îmbunătăţiri funciare pe 844 ha teren. Pe păşuni, de asemenea, s-au executat lucrări de întreţinere pe 1.291 hectare, fertilizîndu-se, concomitent, o suprafaţă de 959 ha cu 267 tone îngrăşăminte chimice. — In comuna noastră, ca peste tot în judeţ şi în ţară, se obţin zi de zi noi şi importante succese pe calea dezvoltării şi înfloririi economice şi social-culturale a localităţilor — ne declară tovarăşul Sănta Adalbert, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Singeorgiu de Pădure. Aş aminti că în cinstea zilei de 1 Mai cetăţenii din comuna noastră au realizat, prin muncă patriotică, un volum de lucrări edilitar-gospodareşti în valoare de peste 800.000 lei. In centrul comunei a fost înălţat un modern şi spaţios supermagazin al cooperaţiei de consum, care a schimbat complet înfăţişarea acestei zone. Suntem în posesia multor cifre şi fapte din multe alte localităţi ale judeţului. Dar oricît de amplă ar fi retrospectiva realizărilor, oricît de mult s-ar scrie, tot nu am putea cuprinde totul şi toate înfăptuirile obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi sate. Succeselor dobindite pînă acum, cetăţenii judeţului nostru le adaugă altele tot mai de seamă, aducind o contribuţie sporită la realizarea înainte de termen a actualului cincinal, pentru progresul şi prosperitatea patriei socialiste. P. POPSOR Noul „Supermagazin“ construit la Brâncoveneşti