Steaua Roşie, iunie 1974 (Anul 25, nr. 128-153)

1974-06-01 / nr. 128

iul Ic nt litT, lin om uli ?ut idr di as iei' foi vei­­ po to. Spiritul de bun gospodar comunistului Economisirea de metal, com­bustibil şi energie electrică es­te unul dintre obiectivele per­manente ale întrecerii socia­liste în care sunt antrenaţi muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de la I.U.P.S. Reghin. Citeva cifre dintr-un bilanţ al realizărilor obţinute de colec­tivul întreprinderii în întrece­rea pentru economii, de la în­ceputul anului şi pînă acum s-au economisit peste 21 tone metal, 324 tone combustibil convenţional şi 313.000 kWh energie electrică. Acesta este, desigur, un succes în care se reflectă concludent şi eficien­­ța muncii politico-educative desfăşurate de organizaţiile de Partid, răspunderea de gospo­dar de care dau dovadă co­muniştii la locurile lor de pro­ducţie. — Intensificînd activitatea politico-educativă în spiritul documentelor de partid şi de stat, ale Comitetului judeţean de partid, spunea tovarăşul Traian Marian, secretarul co­mitetului de partid din între­prindere, comuniştii din secţii şi ateliere au acordat şi acor­­da o atenţie deosebită formă­­rii unui climat şi opinie în nidul tuturor salariaţilor Pentru ca fiecare, la locul lui , muuncă, să se simtă răspun­­&tor, să găsească noi medali­­ati Şi mijloace de economisi­­a metalului, combustibilu- Ul­ui energiei electrice, faptele demonstrează că, în­­■r-adevăr, la I.U.P.S. organi­z?Ţii de Partid, sindicale şi ■CC, întreprind acţiuni poli­­ce şi educative care converg .Pro­dezvoltarea unei atitudini evitate faţă de gospodărirea vitala a metalului, combus- twlului şi energiei umai în acest an nie electrice, în adună-­i generale ale organizaţii­­i de partid s-au dezbătut o ne d0 aspecte privind mo-­j cum se aplică ansamblul măsuri pentru economii. P­reSulâ, în adunările gene­­e, comuniştii cu funcţii de­­lăsPun­dere — şefi de echipe, ife .­aiştri, şefi de ateliere şi sec­­■ au prezentat, prin fapt: perete, experienţa unor for­mii de lucru în întrecerea co]n­­u cc°nomii, făcînd în a­lt timp propuneri în pri a Programului de ilumi­n­­ a reducerii consumului e?erSie electrică în orele utilizarea raţională a fu U‘V* comprimat, eliminarea I. c.!0nârii în gol a motoare electrice ete. De s-au dezbătut, fie obicei, în adu­ale organiza C. CROITORU pag. a 2 a) lel k­i ata i. ZU OU TAP) om TQATC (/Mp. vfi / sm sose1 r ji .Klipli t&vit iQM(T£TUlUf JUD£Ţ(AN MUMSAL PCR St Al CONSMUlUtPOPUIAA Jl/DSTIAN Anul XXVI. Nr. 128 (5.032) Sîmbătă, 1 iunie 1974 4 pagini, 30 de bani VREMEA ,e! jlm' ,'3'?la 12, temperatura ae­-st f'“' la­­Mureș era de 23 de dlT'Mp(JIi PROBABII,: Vreme -PasTnaS!’ cu,c(,rul. temporar no­­pj ipalm cursul după-amiezii, cînd ... v?r cădea averse slabe de ‘ir-10’ 'u soţi­te de descărcări elec­tr­onit slab din nord-vest. 2 Peraturile minime vor fi cu­­între 5-9 grade, maxi­­m­tre 21—25 de grade.­ ACTUALITATEA PE OGOARE Cu mic, cu mare cîmp!­in In această dimineaţă cu soare strălucitor. ..Ritul mare“ — trup de pămînt prins în una din nu­meroasele bucle pe care Tîrnava le face în cursul ei ocolit — este împînzit de oameni. Cooperatorii din Mica străbat tarlaua de sfe­clă împrăştiind, în dreapta şi în stînga, granulele de azotat de a­­moniu. — Aplicăm îngrășarea fazială, cu 150 kg la ha — ne spune ing. Petru Mircea, aflat în mijlocul oamenilor. — Aţi terminat rănitul? — De joi, pe toate cele 80 ha. Unii cooperatori pră­şesc a treia oară. împreună cu inginerul am cu­treierat tarlalele, privind cu sa­tisfacţie culturile de sfeclă şi de griu care se dezvoltă frumos, pre­vestind o recoltă bogată. — La porumb — continuă ing Petru — din cele 305 ha s-a exe­cutat lucrarea cu sapa rotativă pe 220 ha şi praşila mecanică pe 60 ha. Ne grăbim, deoarece lucrările se aglomerează şi pra­şila manuală la porumb va tre­bui s-o efectuăm în timpul op­tim. Am recoltat lucerna pe 10 ha şi secara masă verde pe 5 ha. Pe alte 14 ha recoltăm secara pentru însilozare. Cultivatoarele lucrează de zor. In grădina de legume, de asemenea, se plantează mecanic ultimele răsaduri. Tînărul Konya Dezideriu, lăcă­tuş la ,,Metalotehnica“, împreună cu surioara lui, dau o mină de ajutor părinţilor la sfeclă. — A doua oară? — Nu, a treia. Şi ca ei mulţi alţii. Oamenii au ieşit, cu mic, cu mare, fie la sfeclă, fie la porumb, fie la strîns furajele şi muncesc cu hărnicie ştiind că numai exe­­cutînd la timp lucrările vor aju­ta pămîntul şi plantele să dea roade cit mai mari. I. SUCIU in ce stadiu se află repararea utilajelor pentru campania de recoltare a cerealelor? Deşi sintem­ la sfirşitul ultimei luni a primăverii, totuşi nu este prea devreme să ne gîndim la mijloacele mecanizate cu care se va lucra la recoltarea cerealelor păioase. O primă constatare pen­tru această fază pregătitoare, este că faţă de alţi ani, munca în S.M.A. de pe cuprinsul judeţului nostru a fost mai bine organiza­tă. Astfel, încă de anul trecut, conducerea Trustului S.M.A. a iniţiat o nouă formă de organiza­re a muncii prin specializarea u­­nităţilor, în acest scop, S.M.A. Tg.-Mureș a fost specializată pentru repararea motoarelor de tractoare și de autocamioane ale C.A.P.­ Bahnea, în repararea REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Localitatea Şăulia, distinsă cu premiul III în întrecerea pe ţară dintre comune Analizînd rezultatele ob­ţinute în întrecerea pe ţa­ră între comune pentru realizarea sarcinilor econo­mice, edilitare şi social-cul­­turale, pe anul 1973, Comi­sia centrală pentru îndru­marea şi coordonarea între­cerii a hotărît acordarea de premii şi menţiuni co­munelor fruntaşe pe ţară. Din judeţul Mureş, a fost distinsă comuna Şăulia, cu premiul III. Al 10.000-lea călător La Agenţia TAROM din Tg.-Mureş, joi a fost înregis­trat cel de-al 10.000-lea călă­tor în acest an, în persoana tovarăşei Ţigănescu Iustina din Tg.-Mureş. Cu această­ o­­cazie, în cadrul unei mici fes­tivităţi, şeful agenţiei, Aurel Graur, a înmînat călătorilor citeva cadouri. Semnificativ este faptul că acum 10 ani, în 1964, aceas­tă cifră de 10.000 călători se realiza într-un an întreg, în 1973 în şase luni, iar în 1974 în cinci luni. Aceste rezultate oglindesc interesul deosebit şi străda­niile întregului colectiv al A­­genţiei TAROM Tg.-Mureş pentru asigurarea celor mai bune condiţii călătorilor. Ince­­pînd din toamna acestui an transportul călătorilor va fi asigurat de avioane AN-24, cu 50 locuri, care vor scurta şi timpul de zbor de la Tg.­­Mureş la Bucureşti şi Cluj. Cum sunt folosite timpul de lucru şi utilajele? Răspunde ing. BELA TOTH, inginer şef la Ţesătoria din mătase din Sighişoara — In primele patru luni din acest an, utilizarea fon­dului disponibil de timp de lucru este de 91,92 la sută, procent mai mic decît cel în­registrat în aceeaşi perioadă a anului 1973. Cauza principală a acestei căderi constă în creşterea simţitoare a conce­diilor de boală. Afir­maţia de mai sus se bazează pe date concrete, şi anume: din 8,08 la sută fond de timp neutilizat, 7,43 la sută repre­zintă concediile de boală şi abia 0,65 la sută învoirile, absenţele nemo­tivate, obligaţiile cetăţeneşti, staţionări accidentale etc. De menţionat că învoirile, în cele patru luni trecute, au crescut cu 376 om/ore faţă de pe­rioada corespunzătoare a anu­lui trecut. Important de re­marcat e faptul că, de la înce­putul anului şi pînă la sfîrşi­tul lunii aprilie, timpul ne­lucrat din cauza staţionărilor accidentale este de numai 30 de ore, faţă de 150 ore în 1973. — Ce influenţă are acest 8,08 la sută, timp neutilizat, asupra realizărilor ţesătoriei? — Fără discuţie că procen­tul de timp nefolosit are o influenţă negativă asupra rea­lizărilor de ansamblu, mai precis, asupra depăşirilor de plan, care ar putea fi mai mari, proporţional cu scăderea procentului de timp neutilizat din motivele arătate. însă, precizez că în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate, acel 8,08 la sută timp nelucrat nu s-a simţit prea mult, dar trebuie să recunosc că munca s-ar fi desfăşurat mai bine şi mai cu spor dacă era mai scă­zut. Urmărim în continuare cu maximă exigenţă diminua­rea fondului de timp de lucru neutilizat. în mod deosebit, acţionăm în direcţia reducerii învoirilor, a absenţelor nemo­tivate şi asupra creşterii ran­damentului războaielor. Dacă la utilizarea fondului de timp am înregistrat regrese faţă de anul 1973, în schimb, la folosirea răz­boaielor de ţesut şi a celor­lalte instalaţii stăm incompa­rabil mai bine decit în anul trecut. Acest fapt rezultă în primul rînd din sporirea cu peste 300 de bătăi ră­zboi oră. De asemenea, dacă în primele patru luni ale anului trecut randamentul pe război era de 71,56 la sută, în perioada si­milară din acest an randa­mentul a crescut la 76,14 la sută. Drept urmare, în timpul la care ne referim, s-au reali­zat peste sarcinile de PLcJi 38 000 mp țesături, depărre care ar fi fost cu mult mai 1. HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) / iunie— Ziua copilului A vorbi despre copii şi copilă­rie este atit de uşor şi nespus de greu în acelaşi timp. E uşor, dacă apelăm la cunos­cutele şi tradiţionalele, dar nici­odată uzate, întotdeauna proas­petele comparaţii şi metafore prin care copiii devin flori, raze de soare, rouă dimineţii... Apoi, copiii înşişi, deveniţi simboluri ale gingăşiei, candorii şi purită­ţii, ale păcii şi solidarităţii inter­naţionale. .. Nu poate fi imagi­nat un suflet omenesc care să nu vibreze pătruns de o emoţie a­­dîncă în faţa tabloului înfăţişînd înfrăţirea celor trei copii: alb, galben, negru. E nespus de greu a vorbi în citeva cuvinte, dacă ne gindim la mitologia copilăriei. Pentru că, există o mitologie româneas­că a copilăriei. Incepînd cu ma­rele Creangă, aproape nu cunoaş­tem mare scriitor român să nu fi surprins în scrierile sale una din infinitele nuanţe ale sufle­tului de copil. Dacă ne aducem aminte că există, între florile lunii mai şi zbuciumul spre aur al spicului de griu, un anotimp al copilului, nu uităm niciodată o permanenţă a copilăriei: sentimentele şi gri­ja cu care o însoţim. Şi cel care se apleacă ocrotitor deasupra leagănului copilăriei fericite, ca cel mai iubitor părinte, învăţător şi îndrumător este Partidul Co­munist Român. El veghează cu devotamentul întruchipat de în­treaga suflare a ţării, ca paşii ti­nerei generaţii să urce mereu sprinteni şi cu siguranţa ce ţi-o dă sentimentul de a te putea bi­zui pe o asemenea uriaşă forţă, spre culmile împlinirii. A simţi copiii, înseamnă a simţi prezentul. De aici, imensa aten­ţie acordată şcolilor copilului, vieţii sale fericite sub semnul cravatei roşii cu tricolor. A g gîndi despre copii înseamnă a gindi viitorul. Iar viitorul pa­triei sînt tocmai cei cărora as­tăzi le adresăm din inimă indem­nul de a cinsti şi preţui tot ceea ce le oferă partidul şi ţara, de a dovedi prin hărnicia mîinilor şi iscusinţa minţii, că vor deveni oameni de nădejde, urmaşi demni ai celor care azi îi înconjoară cu atîta dragoste, clădind cu tenaci­tate edificiul societății la care au visat generații. . Duminică, 2 iunie 1974, ora 9,30, la stadionul „23 August" din Tg.-Mureş, va avea loc Serbarea sportivă a pionieri­lor şi elevilor închinată celei de-a 30-a aniversări a elibe­rării patriei, Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român şi celei de-a 25-a ani­versări a creării Organizației pionierilor din Republica So­cialistă România.

Next