Steaua Roşie, iunie 1974 (Anul 25, nr. 128-153)
1974-06-01 / nr. 128
iul Ic nt litT, lin om uli ?ut idr di as iei' foi vei po to. Spiritul de bun gospodar comunistului Economisirea de metal, combustibil şi energie electrică este unul dintre obiectivele permanente ale întrecerii socialiste în care sunt antrenaţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.U.P.S. Reghin. Citeva cifre dintr-un bilanţ al realizărilor obţinute de colectivul întreprinderii în întrecerea pentru economii, de la începutul anului şi pînă acum s-au economisit peste 21 tone metal, 324 tone combustibil convenţional şi 313.000 kWh energie electrică. Acesta este, desigur, un succes în care se reflectă concludent şi eficiența muncii politico-educative desfăşurate de organizaţiile de Partid, răspunderea de gospodar de care dau dovadă comuniştii la locurile lor de producţie. — Intensificînd activitatea politico-educativă în spiritul documentelor de partid şi de stat, ale Comitetului judeţean de partid, spunea tovarăşul Traian Marian, secretarul comitetului de partid din întreprindere, comuniştii din secţii şi ateliere au acordat şi acorda o atenţie deosebită formării unui climat şi opinie în nidul tuturor salariaţilor Pentru ca fiecare, la locul lui , muuncă, să se simtă răspun&tor, să găsească noi medaliati Şi mijloace de economisia metalului, combustibilu- Ului energiei electrice, faptele demonstrează că, în■r-adevăr, la I.U.P.S. organiz?Ţii de Partid, sindicale şi ■CC, întreprind acţiuni police şi educative care converg .Prodezvoltarea unei atitudini evitate faţă de gospodărirea vitala a metalului, combus- twlului şi energiei umai în acest an nie electrice, în adună-i generale ale organizaţiii de partid s-au dezbătut o ne d0 aspecte privind mo-j cum se aplică ansamblul măsuri pentru economii. PreSulâ, în adunările genee, comuniştii cu funcţii delăsPundere — şefi de echipe, ife .aiştri, şefi de ateliere şi sec■ au prezentat, prin fapt: perete, experienţa unor formii de lucru în întrecerea co]nu cc°nomii, făcînd în alt timp propuneri în pri a Programului de ilumin a reducerii consumului e?erSie electrică în orele utilizarea raţională a fu U‘V* comprimat, eliminarea I. c.!0nârii în gol a motoare electrice ete. De s-au dezbătut, fie obicei, în aduale organiza C. CROITORU pag. a 2 a) lel ki ata i. ZU OU TAP) om TQATC (/Mp. vfi / sm sose1 r ji .Klipli t&vit iQM(T£TUlUf JUD£Ţ(AN MUMSAL PCR St Al CONSMUlUtPOPUIAA Jl/DSTIAN Anul XXVI. Nr. 128 (5.032) Sîmbătă, 1 iunie 1974 4 pagini, 30 de bani VREMEA ,e! jlm' ,'3'?la 12, temperatura ae-st f'“' laMureș era de 23 de dlT'Mp(JIi PROBABII,: Vreme -PasTnaS!’ cu,c(,rul. temporar nopj ipalm cursul după-amiezii, cînd ... v?r cădea averse slabe de ‘ir-10’ 'u soţite de descărcări electronit slab din nord-vest. 2 Peraturile minime vor fi cuîntre 5-9 grade, maximtre 21—25 de grade. ACTUALITATEA PE OGOARE Cu mic, cu mare cîmp!in In această dimineaţă cu soare strălucitor. ..Ritul mare“ — trup de pămînt prins în una din numeroasele bucle pe care Tîrnava le face în cursul ei ocolit — este împînzit de oameni. Cooperatorii din Mica străbat tarlaua de sfeclă împrăştiind, în dreapta şi în stînga, granulele de azotat de amoniu. — Aplicăm îngrășarea fazială, cu 150 kg la ha — ne spune ing. Petru Mircea, aflat în mijlocul oamenilor. — Aţi terminat rănitul? — De joi, pe toate cele 80 ha. Unii cooperatori prăşesc a treia oară. împreună cu inginerul am cutreierat tarlalele, privind cu satisfacţie culturile de sfeclă şi de griu care se dezvoltă frumos, prevestind o recoltă bogată. — La porumb — continuă ing Petru — din cele 305 ha s-a executat lucrarea cu sapa rotativă pe 220 ha şi praşila mecanică pe 60 ha. Ne grăbim, deoarece lucrările se aglomerează şi praşila manuală la porumb va trebui s-o efectuăm în timpul optim. Am recoltat lucerna pe 10 ha şi secara masă verde pe 5 ha. Pe alte 14 ha recoltăm secara pentru însilozare. Cultivatoarele lucrează de zor. In grădina de legume, de asemenea, se plantează mecanic ultimele răsaduri. Tînărul Konya Dezideriu, lăcătuş la ,,Metalotehnica“, împreună cu surioara lui, dau o mină de ajutor părinţilor la sfeclă. — A doua oară? — Nu, a treia. Şi ca ei mulţi alţii. Oamenii au ieşit, cu mic, cu mare, fie la sfeclă, fie la porumb, fie la strîns furajele şi muncesc cu hărnicie ştiind că numai executînd la timp lucrările vor ajuta pămîntul şi plantele să dea roade cit mai mari. I. SUCIU in ce stadiu se află repararea utilajelor pentru campania de recoltare a cerealelor? Deşi sintem la sfirşitul ultimei luni a primăverii, totuşi nu este prea devreme să ne gîndim la mijloacele mecanizate cu care se va lucra la recoltarea cerealelor păioase. O primă constatare pentru această fază pregătitoare, este că faţă de alţi ani, munca în S.M.A. de pe cuprinsul judeţului nostru a fost mai bine organizată. Astfel, încă de anul trecut, conducerea Trustului S.M.A. a iniţiat o nouă formă de organizare a muncii prin specializarea unităţilor, în acest scop, S.M.A. Tg.-Mureș a fost specializată pentru repararea motoarelor de tractoare și de autocamioane ale C.A.P. Bahnea, în repararea REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Localitatea Şăulia, distinsă cu premiul III în întrecerea pe ţară dintre comune Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea pe ţară între comune pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, pe anul 1973, Comisia centrală pentru îndrumarea şi coordonarea întrecerii a hotărît acordarea de premii şi menţiuni comunelor fruntaşe pe ţară. Din judeţul Mureş, a fost distinsă comuna Şăulia, cu premiul III. Al 10.000-lea călător La Agenţia TAROM din Tg.-Mureş, joi a fost înregistrat cel de-al 10.000-lea călător în acest an, în persoana tovarăşei Ţigănescu Iustina din Tg.-Mureş. Cu această ocazie, în cadrul unei mici festivităţi, şeful agenţiei, Aurel Graur, a înmînat călătorilor citeva cadouri. Semnificativ este faptul că acum 10 ani, în 1964, această cifră de 10.000 călători se realiza într-un an întreg, în 1973 în şase luni, iar în 1974 în cinci luni. Aceste rezultate oglindesc interesul deosebit şi strădaniile întregului colectiv al Agenţiei TAROM Tg.-Mureş pentru asigurarea celor mai bune condiţii călătorilor. Incepînd din toamna acestui an transportul călătorilor va fi asigurat de avioane AN-24, cu 50 locuri, care vor scurta şi timpul de zbor de la Tg.Mureş la Bucureşti şi Cluj. Cum sunt folosite timpul de lucru şi utilajele? Răspunde ing. BELA TOTH, inginer şef la Ţesătoria din mătase din Sighişoara — In primele patru luni din acest an, utilizarea fondului disponibil de timp de lucru este de 91,92 la sută, procent mai mic decît cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 1973. Cauza principală a acestei căderi constă în creşterea simţitoare a concediilor de boală. Afirmaţia de mai sus se bazează pe date concrete, şi anume: din 8,08 la sută fond de timp neutilizat, 7,43 la sută reprezintă concediile de boală şi abia 0,65 la sută învoirile, absenţele nemotivate, obligaţiile cetăţeneşti, staţionări accidentale etc. De menţionat că învoirile, în cele patru luni trecute, au crescut cu 376 om/ore faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Important de remarcat e faptul că, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii aprilie, timpul nelucrat din cauza staţionărilor accidentale este de numai 30 de ore, faţă de 150 ore în 1973. — Ce influenţă are acest 8,08 la sută, timp neutilizat, asupra realizărilor ţesătoriei? — Fără discuţie că procentul de timp nefolosit are o influenţă negativă asupra realizărilor de ansamblu, mai precis, asupra depăşirilor de plan, care ar putea fi mai mari, proporţional cu scăderea procentului de timp neutilizat din motivele arătate. însă, precizez că în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate, acel 8,08 la sută timp nelucrat nu s-a simţit prea mult, dar trebuie să recunosc că munca s-ar fi desfăşurat mai bine şi mai cu spor dacă era mai scăzut. Urmărim în continuare cu maximă exigenţă diminuarea fondului de timp de lucru neutilizat. în mod deosebit, acţionăm în direcţia reducerii învoirilor, a absenţelor nemotivate şi asupra creşterii randamentului războaielor. Dacă la utilizarea fondului de timp am înregistrat regrese faţă de anul 1973, în schimb, la folosirea războaielor de ţesut şi a celorlalte instalaţii stăm incomparabil mai bine decit în anul trecut. Acest fapt rezultă în primul rînd din sporirea cu peste 300 de bătăi război oră. De asemenea, dacă în primele patru luni ale anului trecut randamentul pe război era de 71,56 la sută, în perioada similară din acest an randamentul a crescut la 76,14 la sută. Drept urmare, în timpul la care ne referim, s-au realizat peste sarcinile de PLcJi 38 000 mp țesături, depărre care ar fi fost cu mult mai 1. HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) / iunie— Ziua copilului A vorbi despre copii şi copilărie este atit de uşor şi nespus de greu în acelaşi timp. E uşor, dacă apelăm la cunoscutele şi tradiţionalele, dar niciodată uzate, întotdeauna proaspetele comparaţii şi metafore prin care copiii devin flori, raze de soare, rouă dimineţii... Apoi, copiii înşişi, deveniţi simboluri ale gingăşiei, candorii şi purităţii, ale păcii şi solidarităţii internaţionale. .. Nu poate fi imaginat un suflet omenesc care să nu vibreze pătruns de o emoţie adîncă în faţa tabloului înfăţişînd înfrăţirea celor trei copii: alb, galben, negru. E nespus de greu a vorbi în citeva cuvinte, dacă ne gindim la mitologia copilăriei. Pentru că, există o mitologie românească a copilăriei. Incepînd cu marele Creangă, aproape nu cunoaştem mare scriitor român să nu fi surprins în scrierile sale una din infinitele nuanţe ale sufletului de copil. Dacă ne aducem aminte că există, între florile lunii mai şi zbuciumul spre aur al spicului de griu, un anotimp al copilului, nu uităm niciodată o permanenţă a copilăriei: sentimentele şi grija cu care o însoţim. Şi cel care se apleacă ocrotitor deasupra leagănului copilăriei fericite, ca cel mai iubitor părinte, învăţător şi îndrumător este Partidul Comunist Român. El veghează cu devotamentul întruchipat de întreaga suflare a ţării, ca paşii tinerei generaţii să urce mereu sprinteni şi cu siguranţa ce ţi-o dă sentimentul de a te putea bizui pe o asemenea uriaşă forţă, spre culmile împlinirii. A simţi copiii, înseamnă a simţi prezentul. De aici, imensa atenţie acordată şcolilor copilului, vieţii sale fericite sub semnul cravatei roşii cu tricolor. A g gîndi despre copii înseamnă a gindi viitorul. Iar viitorul patriei sînt tocmai cei cărora astăzi le adresăm din inimă indemnul de a cinsti şi preţui tot ceea ce le oferă partidul şi ţara, de a dovedi prin hărnicia mîinilor şi iscusinţa minţii, că vor deveni oameni de nădejde, urmaşi demni ai celor care azi îi înconjoară cu atîta dragoste, clădind cu tenacitate edificiul societății la care au visat generații. . Duminică, 2 iunie 1974, ora 9,30, la stadionul „23 August" din Tg.-Mureş, va avea loc Serbarea sportivă a pionierilor şi elevilor închinată celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei, Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român şi celei de-a 25-a aniversări a creării Organizației pionierilor din Republica Socialistă România.