Steaua Roşie, septembrie 1974 (Anul 26, nr. 206-230)

1974-09-01 / nr. 206

OPEAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL fiC.fi. Şl Al CONSILIULUI POPULAri JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 206 (5.110) I Duminică, 1 septembrie 1974 I 4 pagini, 30 de bani Cincinalul înainte de termen In întîmpinarea Congresului partidului ! ■*­Continuă cu avint sporit întrecerea socialistă Pornind de la rezultatele de seamă obţinute în acest an, care întregesc­ strălucit bilanţul ma­rilor succese obţinute în cei 30 de ani de la eliberare, intrăm acum în al patrulea deceniu al noii istorii a României cu hotă­­rirea fermă de a uni eforturile întregului popor pentru înfăptu­irea neabătută a Programului partidului şi Directivelor ce vor fi adoptate de Congresul al X­X-lea, pentru construirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintarea poporului nostru spre comunism. Este revelator faptul că între­cerea socialistă, declanşînd e­­nergiile creatoare ale oamenilor muncii, a determinat obţinerea unor succese remarcabile. Este cazul să reamintim în acest con­text că pînă în prezent 5 unităţi economice din judeţ au raportat îndeplinirea prevederilor cinci­nalului; alte 16 întreprinderi au realizat sarcinile de plan pe 4 ani din cincinal; multe alte co­lective și-au realizat integral angajamentele luate în întrecere pe acest an; și-au suplimentat acest angajament in întîmpina­rea celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. Răspunzînd cu însufleţire che­mării partidului de a realiza peste prevederi însemnate spo­ruri de producţie şi beneficii, de a reduce substanţial cheltuielile de producţie, oamenii muncii din unităţile economice ale ju­deţului sunt hotărîţi să munceas­că in continuare, fără preget, cu toate energiile şi capacităţile lor creatoare pentru a face din zi­lele care au rămas pînă la Con­gres, o perioadă a rezultatelor record in ansamblul acestui an, o perioadă a randamentelor su­perioare în munca noastră. Iată de ce, în întreaga activitate pen­tru înfăptuirea exemplară a pla­nului şi angajamentelor din a­­cest an, organizaţiile de partid au datoria de a menţine la un înalt nivel întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Pe prim planul preocupărilor trebuie pusă realizarea şi depă­şirea prevederilor la producţia fizică, la sortimentele de ma­ximă solicitare şi importanţă pentru piaţa internă şi export, în acest context respectarea cu rigurozitate a disciplinei de plan la producţia fizică, la fiecare sortiment, constituie o cerinţă vitală. Accelerînd ritmul între­cerii, comuniştii, muncitorii, in­ginerii, toţi oamenii muncii sunt (Continuare in pag. a 4-a) „Pînă la Congres vom realiza angajamentul anual“ Acum, după sărbătorirea celei de-a XXX-a aniversări a elibe­rării patriei, marea întrecere so­cialistă pentru îndeplinirea cin­cinalului înainte de termen, pen­tru înregistrarea unor sporuri de producţie fără precedent şi creş­terea eficienţei economice se află în plină desfăşurare. Această în­trecere este tot mai animată, re­zultatele ei deosebite fiind în­chinate celui de-al XI-lea Con­gres al partidului, care se apro­pie. In această întrecere patrio­tică este angajat şi colectivul întreprinderii de sticlărie şi fa­ianţă din Sighişoara, care în cinstea măreţei sărbători de la 23 August şi a Congresului partidu­lui ce va avea loc în luna no­iembrie, a raportat îndeplinirea planului pe patru ani al actualu­lui cincinal, încheind cele opt luni ale anului curent cu succe­se remarcabile. Sporul înregis­trat la producţia globală indus­trială este egal cu aproape 5 mi­lioane lei, iar la producţia mar­fă cu peste 3 milioane lei, sumă care în unităţi fizice este egală cu 660.000 bucăţi articole din fa­ianţă menaj şi respectiv 600.000 butelii din sticlă. Semnificativ de precizat e fap­tul că o treime din articolele de faianţă şi în totalitate buteliile de sticlă realizate peste preve­deri s-au produs din materii pri­me şi materiale economisite. A­­vînd în vedere aceste rezultate, sticlarii şi faianţarii sighişoreni au hotărît ca pînă la data înce­perii Congresului al XI-lea să îndeplinească angajamentul a­­nual de 8 milioane de lei. Cum se va materializa în fapte aceas­tă hotărîre? Iată răspunsul a doi comuniști ce muncesc în sectoare diferite. Strungarul Gheorghe Moldovan de la sectorul meca­­nico-energetic ne-a spus: — Hotărîrea noastră de a rea­liza pînă la data Congresului al XI-lea al partidului angajamen­tul anual asumat de întreprinde­re se bazează pe cunoaşterea cu exactitate a ceea ce avem de realizat, pe buna organizare a lo­cului de muncă şi folosirea la maximum a timpului de lucru, precum şi pe buna întreţinere şi reparare a utilajelor şi maşinilor. Deci, la baza activităţii noastre stă disciplina muncii şi o înal­tă conştiinţă care le consider a­­tribute de căpătîi în obţinerea unor succese de prestigiu. Ast­fel, în cinstea Congresului par­tidului, sectorul nostru va realiza peste angajamentul anual încă 100.000 lei. Mai exact pînă la 25 noiembrie vom realiza în loc de 400.000 lei cît este angajamentul anual 500.000 lei. Teodor Parasca este brigadier şi secretarul organizaţiei de par­tid la atelierul-ardere - faianţă. Referindu-se la succesele înregis­trate şi la cele pe care le vor obţine pînă la Congresul parti­dului, ne-a spus: „Sectorul fa­ianţă s-a angajat ca în 1974 să realizeze o producţie suplimenta­ră de 800.000 bucăţi articole din faianţă. In cele opt luni abia în­cheiate, am realizat deja 660.000 bucăți articole ceea ce îmi per- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Arături pentru viitoarea recoltă în aceste zile, pretutindeni pe ogoarele judeţului nostru, me­canizatorii din cele 24 S.M.A. intensifică lucrările de pregătire a solului pentru viitoarea recoltă. Pe lingă acţiunea de fertilizare un loc important il ocupă şi efectuarea arăturilor. Un asemenea aspect ne este înfățişat și de fotografia de mai sus de la cooperativa agricolă din Mica. — - ------------­ Şedinţa Comitetului executiv­­­­ al Consiliului popular judeţean Ieri a avut loc şedinţa Comi­tetului executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş. Co­mitetul executiv a analizat sta­diul lucrărilor agricole de vară şi al îndeplinirii obligaţiilor faţă de stat de către unităţile agri­cole socialiste din judeţ, relie­­fîndu-se faptul că, în general, strîngerea recoltei de cereale păioase cît şi alte lucrări se des­făşoară în condiţii bune. Insă, datorită condiţiilor climaterice vitrege, ploilor abundente din vara acestui an, campaniile agri­cole s-au prelungit mult, ceea ce a contribuit la întîrzierea tutu­ror lucrărilor. Faţă de această situaţie, comitetul executiv a accentuat necesitatea mobiliză­rii tuturor forţelor şi mijloace­lor pentru ca în cel mult zece zile să se încheie recoltatul şi treieratul griului, orzului şi or­zoaicei de pe toate suprafeţele. Concomitent cu treieratul condu­cerile unităţilor agricole să ia toate măsurile pentru îndeplini­rea obligaţiilor faţă de stat la a­­ceste produse, în primul rind a muncilor S.M.A. Comitetul executiv a apreciat că pe terenurile ce nu au fost ca­lamitate culturile prăşitoare, po­rumbul, sfecla de zahăr, tutunul şi altele se prezintă bine, în mul­te părţi însă aceste culturi pu­teau să se prezinte şi mai bine dacă se luau din timp măsurile corespunzătoare pentru erbici­­darea tuturor suprafeţelor. Toc­mai de aceea, comitetul executiv a indicat­ ca încă de pe acum, Direcţia generală pentru agricul­tură, industrie alimentară şi ape, conducerile unităţilor agricole să stabilească măsurile cuvenite, a­­sigurîndu-şi din timp cantităţile necesare de erbicide, pentru ca în anul viitor să se efectueze er­­bicidarea pe toate suprafeţele, la toate culturile, în vederea asigu­rării obţinerii de recolte bogate chiar şi în condiţiile unui an ploios. Comitetul executiv a indicat că şi în continuare trebuie acordată toată­ atenţia culturilor de po­rumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume etc. In cel mai scurt ter­men, prin organizarea unor co­lective formate din oameni com­petenţi, să se stabilească, cu cea mai mare răspundere, din fie­care parcelă porumbul care nu va putea ajunge la maturitate şi care să fie destinat însilozărilor. La sfecla de zahăr, recoltatul să se desfăşoare în aşa­ fel încât să se respecte cu stricteţe graficele întocmite de fabricile de zahăr, urmărindu-se în acelaşi timp tă­ierea corespunzătoare a coletelor pentru înlăturarea pierderilor. O mare atenţie trebuie acordată re­coltării cartofilor şi legumelor şi îndeplinirii obligaţiilor contrac­tuale la aceste culturi. Comite­tul executiv a indicat ca para­lel cu recoltatul cartofilor şi le­gumelor de pe toate suprafeţele, este necesar să se întreprindă măsurile corespunzătoare care să asigure buna aprovizionare a populaţiei pentru perioada de toamnă-iarnă, precum şi a con­sumurilor colective. De aseme­nea, se impune ca în fiecare uni­tate agricolă, în fiecare localita­te să se organizeze în aşa fel ac­tivitatea incit toate obligaţiile contractuale, la carne, lapte, li­nă, ouă şi alte produse să fie în­deplinite în mod onorabil, la timp şi în întregime. In vederea creşterii continue a producţiei de carne, lapte şi li­nă, comitetul executiv a indicat măsurile ce trebuie întreprinse în vederea asigurării bazei fu­rajere corespunzătoare. în primul rînd s-a subliniat necesitatea mobilizării tuturor forţelor pen­tru strîngerea şi depozitarea în bune condiţii a întregii produc­ţii de fin şi otavă, precum şi în­­silozurii tuturor resurselor de furaje existente în unităţile a­­gricole, în aşa fel încît fiecare u­­nitate să-şi asigure pe această cale un plus de furaje faţă de necesar. O rezervă importantă pentru sporirea cantităţilor de (Continuare în pag. a 4-a) Locul specialistului, acolo unde lucrează Nimic nu poate fi mai u­­man, mai generos decit sen­timentul că munca ta este u­­tilă şi în acelaşi timp nece­sară oamenilor, că îndepli­­nindu-ţi zi de zi, în mod e­­xemplar obligaţiile profesio­nale, faci un­ act civic, cu a­­dînci implicaţii sociale. Me­dicul Fü­lop Francisc de la circumscripţia sanitară din Sînpaul a avut totdeauna sentimentul utilităţii lui aici, în mijlocul sătenilor, unde lu­crează de mai bine de 10 ani. Acesta este poate şi motivul pentru care s-a stabilit defi­nitiv la Sînpaul, că a prefe­rat să înfrunte cu bărbăţie şi stoicism greutăţile care i-au stat în faţă, dedicîndu-se cu zel profesiunii sale. Cînd a ve­nit aici, în 1964, şi-a dat sea­ma că sînt multe lucruri de pus la punct. Mai întîi a tre­buit să pună ordine în însuşi locul său de muncă, în cir­cumscripţie, după care a vă­zut că îl aşteaptă o confrunta­re grea: problema apei pota­bile. Pînă la sosirea lui aici, 80 la sută din populaţia co­munei consuma apă din Mu­reş, ceea ce crea cazuri de morbiditate. Ales deputat şi membru în comitetul executiv al consiliului popular comu­nal, a reuşit, cu sprijinul or­ganelor locale de partid şi de stat, să înlăture în bună par­te aceste neajunsuri. Din 1970 la C.A.P. s-a construit o mi­­crocentrală şi aproape întrea­ga comună dispune de o re­ţea de conducte cu apă po­tabilă, urmînd ca pînă în 1975 ea să cuprindă întreaga localitate. Anul trecut s-a vo­tat contribuţia bănească pen­tru introducerea apei potabile şi în satul Chirileu, iar în ur­mătorii ani se va introduce şi în satul Sînmărghita, astfel ca pînă în 1980, din cele 5 sate, 4 vor beneficia de apă controlată prin conducte. — Cu ce alte aspecte v-aţi confruntat în cei 10 ani de cînd sînteţi în Sînpaul? — Probleme sînt multiple, dar principala misiune a me­dicului de circumscripţie este să lupte pentru ocrotirea şi apărarea sănătăţii oamenilor din circumscripţia sa, să lu­creze în aşa fel ca oamenii să vină la orice oră din zi la el, să i se adreseze cu toată în­crederea în ce priveşte asis­tenţa medicală. Legat de a­­ceasta, medicul trebuie să lupte pentru ridicarea nivelu­lui cultural-sanitar al săte­nilor, şi-mi face o mare plă­cere cînd un bolnav vine şi mă întreabă dacă nu suferă de cutare boală pentru că ştie că aşa se manifestă. — Cu toate acestea, n-aţi fost tentat să vă mutaţi la Tg.-Mureş, să faceţi naveta? — Cînd m-am­ mutat aici am făcut timp de o săptă­­mînă naveta de la Tg.-Mureş, pentru că nu mi se asigurase în comună încă locuinţă. In acest timp însă mi-am dat seama că nu poţi fi medic de ţară, dacă faci naveta. Aveam aici şi o sală de naşteri şi prezenţa mea era absolut ne­cesară în tot cursul zilei, aşa că m-am mutat în comună. Dealtfel, eu însumi fiind de la ţară — m-am născut la Sîngeorgiu de Pădure — îmi place mai mult comunitatea rurală şi simt că nu mă pot despărţi de oamenii din co­mună. Sunt căsătorit, am trei copii, soţia mea lucrează şi ea la dispensar ca asistentă de ocrotire, prin urmare a­­cesta este mediul meu, de care mă simt legat prin toate fibrele, ION CIURDARU

Next