Steaua Roşie, octombrie 1974 (Anul 26, nr. 231-257)

1974-10-01 / nr. 231

ORGAN AL COmiTULUI JUDEȚPAN MUREȘ AL PCR ȘI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEȚPAN I Anul XXVI. (5.135) | Marți, 1 octombrie 1974 | 4 pagini, 30 de bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propu­nerile de modificări la proiectul legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii — modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiec­tului legii, precum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor eti­­ii­ei echităţii socialiste in domeniul retribuţiei oamenilor muncii, Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Ma­rii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele de lege cu privire la fondul funciar şi legea sanitar-veterinară. Legea fondului funciar porneşte de la necesi­tatea luării unor măsuri hotărîte de apărare a su­prafeţelor agricole şi arabile, de redare în circui­tul agricol a noi terenuri degradate, de folosire ra­ţională şi gospodărire judicioasă a pămîntului­­ bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinară are in vedere perfec­ţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunătăţirea supravegherii sa­­nitar-veterinare a producţiei animaliere, a circu­laţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea problemelor complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcute de Co­mitetul Executiv, proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a re­zolvat şi alte probleme ale activităţii curente în domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. SĂ FIE INTENSIFICAT SEMĂNATUL GRIULUI! La C.A.P. Tăuri­ni, vineri, 27 septembrie, paralel cu alte lucrări urgente, mecanizatorii lucrau cu sîrg la pregătirea terenului pentru semănatul griului. Se aflau la arat 6 tractoare şi 3 la discuit şi , după cum ne spuneau preşe­dintele Ion Lupşa, şi ing. Anos Bradea i se acordă în continuare maximă atenţie a­­sigurării viitoarei recolte. A­­firmaţia este sprijinită de re­zultatele obţinute, pînă la acea dată fiind însămînţate 15 ha cu masă verde şi 85 ha grîu (din 340 ha). „Totul este bine pus la punct, vom înche­ia lucrările in perioada opti­mă — ne declară pn­erlocu­­torii — însă nu am­ reuşit să fertilizăm nici un om cu grîu, întrucât din necesaril de fos­fat substanţă activă — 185 tone superfosfat simplu — nu am primit nimic, cu toate in­sistenţele. Este al doilea an în care unitatea noastră este neglijată din acest punct de vedere. Numai cu azotat, se ştie, fertilizarea ** o putem face“. Recolta de grîu la această cooperativă a fost modestă, de­ 1.740 kg la ha în vara lui 1974, dar, fără îndoială, în condiţiile aplicării îngrăşă­mintelor chimice în cantităţi corespunzătoare ea putea fi mult mai mare. La C.A.P. Papiu Ilarian, în aceeaşi zi cînd am vizitat co­operativa, contabilul şef Ni­colae Bordeianu se străduia să rezolve la telefon o neîn­ţelegere, din care am dedus că se mai acţionează încă pentru asigurarea seminţei de grîu. Faptul ne-a fost confir­mat de ing. Mihali Tătăru, ca­re susţinea că în 26 septem­brie a trimis două autoca­mioane cu 10 tone­ de grîu la baza din Luduş (de unde uni­tatea urmează să primească 40 tone sămînţă), dar maşini­le s-au întors numai cu 3 tone din cauză că la bază nu s-a găsit. .. repartiţia. Neînţelege­rea de care vorbeam îşi avea, aşadar, rădăcini în deficienţe organizatorice şi chiar dacă cele 134 tone sămînţă necesa­ră era, să zicem, asigurată, semănatul griului nu se de­clanşase încă la 27 septem­brie. S-au însămînţat 55 ha orz şi masă verde, însă nici un ha d­in cele 480 ha de grîu Intîrzierea lucrărilor se justifica şi prin faptul că din 20 tractoare planificate zilnic, lucrează practic numai 14— 15, restul fiind defecte. Or­ganizarea lucrărilor este o chestiune internă a fiecărei unităţi, dar dacă nu s-a reu­şit însămînţarea nici măcar a unui bob de grîu, cînd în alte unităţi lucrarea se apro­pie de jumătate, e clar că munca nu este în modul cel mai judicios planificată. Şi la C.A.P. Sînger lucra­rea este intîrziată, din mo­ment ce la sfîrşitul săptămî­­nii trecute abia a început se­mănatul — realizîndu-se circa 15 ha (din 480). La Valea Largă şi Zau de Cîmpie si­tuaţie identică, semănatul a­­bia fiind declanşat. Ni s-a declarat că se va lucra în schimburi prelungite cu trac­toarele. Faţă de situaţia con­statată, se impune ca în uni­tăţile de mai sus şi altele în care însămînţatul griului se desfăşoară cu încetinitorul să fie întreprinse măsuri ener­gice şi urmărită intensifica­rea ritmului, pentru recupe­rarea întîrzierilor şi, în ace­laşi timp, cu asigurarea celo­r mai bune condiţii de calitate a lucrărilor. IOAN SUCIU I în pagina a 2-a S­PORT |____________________________________________________ Scurtcircuite în transportul in comun Insistentele telefoane, relatări­le verbale, scrisorile sosite la redacţie, prezenţa noastră, in primul rînd, cîteva zile, în dife­rite puncte ale municipiului, ne-a determinat să aducem din nou în discuţie transportul în comun, să facem o succintă incursiune in radiografia indis­ciplinei, slabei preocupări şi re­ceptivităţi faţă de cerinţele pu­blicului. ... 26 septembrie, ora 13. Ne postăm alături de aproximativ o sută de călători în staţia afla­tă vizavi de Hotel Grand. Ma­joritatea trebuie să ajungă la combinat, în alte întreprinderi situate în zona industrială Mu­reşeni. Nerăbdare! La sosirea autobuzului 31-MS-­ 545, cei pre­zenţi se bulucesc spre urcare. Călătorii stau ca sardelele. Cei mai vînjoşi îşi fac loc, se prind cu o mină de bară. Hărmălaie, ţipete, ghionturi. Pe scări — ciorchine. Cei care n-au avut şansa să pună un picior pe sca­ră, se resemnează şi mai aşteap­tă. între timp, se apropie 31- MS-2 661. Din nou animaţie. La vreo 25 de metri înainte de in­trarea în staţie, se opreşte. Şo­ferul de pe 31 MS-204 procedea­ză la fel. In schimb, 31-MS-2 335 trece ca o fantomă! „Stau aici de la 13,30 — ne spune nemul­ţumit Degenfeld Ştefan, rectifi­cator la „Prodcomplex“. In tim­pul acesta aş fi ajuns şi pe jos. Este 13,48 şi, deocamdată, ni­mic!“. Pe linia „18“, multe auto­buze sunt aproape goale. Nu în­ţelegem sensul şi raţiunea unei astfel de planificări, mai ales al mersului în „caravană“. ... La 13:50 (deci la distanţă de 20 de minute!) vine următo­rul autobuz cu numărul 1. De data aceasta sîntem printre pri­vilegiaţii care se prind de bară şi începe. .. distracţia. Cu chiu cu vai, printre „avansaţi înain­te!“, „ia-ţi dom’le pantoful de pe bătătura mea!“, „s-au dus dracului şi ciorapii ăştia“, „mi-a zburat un nasture... mai mult într-un picior, ne îndreptăm spre C.I.C. In staţii — lume multă. Pentru unii, ora schim­bului a trecut şi se află tot aici. LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) încheierea vizitei preşedintelui Liberiei, William R. Tolbert jr. Semnarea Comunicatului comun Preşedintele Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Liberia, William R. Tol­bert jr., au semnat, luni diminea­ţa, la Bucureşti, Comunicatul co­mun privind vizita şefului sta­tului liberian în România, im­portant document al relaţiilor de prietenie şi colaborare româno­­liberiene. Solemnitatea a avut loc la Pa­latul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s-au felicitat reciproc pentru succesul deplin al convor­birilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructuoa­să a dialogului la nivel înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vi­zitei preşedintelui României în Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat prieteneşte. Asistenţa a salutat cu vii a­­plauze cuvîntările preşedinţilor României şi liberiei, care au ex­primat dorinţă comună de a con­tinua şi în viitor contactele şi convorbirile lor, în scopul adîn­­cirii bunelor raporturi existente între România şi Liberia, a con­tribuţiei comune la cauza priete­niei, păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbră­ţişat din nou cu căldură, închi­­nînd o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Li­beria, pentru pacea şi progresul omenirii. (Agerpres) In pag. a 4-a: CEREMONIA PLECĂRII ÎNALTULUI OASPETE In învăţămîntul politico-ideologic şi economic de masă imun­­ică . A­VOCAŢILOR CONGRESULUI AL XI LEA Anul acesta, învăţămîntul de partid se deschide în condiţii cu totul deosebite: întregul nostru partid se pregăteşte pentru Con­gresul al XI-lea. De aceea, cum este firesc, învăţămîntul politi­co-ideologic şi economic de masă va fi axat în întregime pe stu­diul documentelor Congresului al XI-lea al Partidului Comu­nist Român. Fiind o călăuză în activitatea partidului şi poporu­lui pentru o îndelungată peri­oadă, studierea temeinică a do­cumentelor Congresului de către fiecare comunist, de toţi oamenii muncii, se impune ca o necesi­tate în ampla lor activitate — economică, politică şi social-cul­­turală — de edificare a societă­ţii socialiste multilateral dezvol­tate şi de înaintare a României spre comunism, însuşirea temeinică a docu­mentelor Congresului al XI-lea este favorizată anul acesta de faptul că învăţămîntul politico­­ideologic este organizat într-un sistem unitar, cu o sferă largă de cuprindere, în care sunt incluse, pe lingă învăţămîntul de partid, în­­văţămîntul politic U.T.C., învăţă­mîntul politico-ideologic şi eco­nomic al sindicatelor, precum şi propaganda prin conferinţe şi alte activităţi politico-educative organizate de Frontul Unităţii Socialiste pentru acei oameni ca­re au posibilităţi de studiu, în mod organizat, mai reduse. Aşadar, într-o formă sau alta, întreaga masă de oameni ai mu­ncii va participa la studiul şi însuşirea sistematică a docu­mentelor Congresului. Această o­­rientare în structurarea şi des­făşurarea învăţămîntului politi­­co-ideologic are în vedere lărgi­rea sferei lui de cuprindere, pen­tru ca toţi oamenii muncii să înţeleagă profund politica parti­dului nostru şi să militeze per­manent pentru transpunerea ei în practică. O cerinţă fundamentală a învăţămîntului de partid, a fiecărei lecţii, seminar, dezba­tere este aceea de a pune în evi­denţă tezele teoretice noi cuprin­se în documentele Congresului al XI-lea, elementele specifice ale actualei etape de dezvoltare a societăţii româneşti, aportul partidului nostru la îmbogăţirea tezaurului teoriei şi practicii re-e­voluţionare mondiale. Dezbaterea în cadrul învăţă­­mîntului de partid a bogatei problematici abordată în docu­mentele Congresului privind o­­biectivele fundamentale ale po­liticii economice a P.C.R. în e­­tapa dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste, creşterea ro­lului conducător al partidului, dezvoltarea democraţiei socialis­te, politica P.C.R. în problema naţională, politica externă a Ro­mâniei, schimbările petrecute în­ raportul de forţe mondial, ca şi noile fenomene politice şi socia­le caracteristice lumii contempo­rane, trecerea de noi popoare, în viitor, pe calea socialismului, vor contribui la înarmarea teoretică a comuniştilor, a celorlalţi oa­meni ai muncii, întregul studiu trebuie să fie strîns legat de viaţă, de reali­tăţile concrete din fiecare între­prindere, unitate agricolă sau instituţie. Experienţa a demon­strat că, cu cît învăţămîntul de partid este integrat mai organic în activitatea practică de zi cu zi a colectivelor de muncă, cu atît comuniştii, toţi oamenii muncii acţionează şi gîndesc în mod creator, îşi analizează în mod critic şi autocritic activita­tea la locurile lor de muncă, se străduiesc să găsească cele mai bune modalităţi de înlăturare a unor neajunsuri, acolo unde ele apar. Ca şi pînă acum, şi in viitor oamenii muncii din judeţul nos­tru — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi —­ depun eforturi susţinute pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Concomitent cu alte mă­suri şi acţiuni întreprinse de or­ganizaţiile de partid pentru de­­vansarea cincinalului, învăţă­mîntului politico-ideologic şi e­­conomic de masă îi revine sar­cina să contribuie la dezbaterea­ şi rezolvarea unor probleme, cum sunt creşterea productivităţii muncii sociale, reducerea conti­nuă a cheltuielilor de producţiei, îmbunătăţirea calităţii produse­(Continuare în pag. a 3-a|

Next