Steaua Roşie, octombrie 1974 (Anul 26, nr. 231-257)
1974-10-01 / nr. 231
ORGAN AL COmiTULUI JUDEȚPAN MUREȘ AL PCR ȘI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEȚPAN I Anul XXVI. (5.135) | Marți, 1 octombrie 1974 | 4 pagini, 30 de bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propunerile de modificări la proiectul legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii — modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectului legii, precum şi din dezbaterea acesteia în cadrul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor etiiiei echităţii socialiste in domeniul retribuţiei oamenilor muncii, Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele de lege cu privire la fondul funciar şi legea sanitar-veterinară. Legea fondului funciar porneşte de la necesitatea luării unor măsuri hotărîte de apărare a suprafeţelor agricole şi arabile, de redare în circuitul agricol a noi terenuri degradate, de folosire raţională şi gospodărire judicioasă a pămîntului bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinară are in vedere perfecţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunătăţirea supravegherii sanitar-veterinare a producţiei animaliere, a circulaţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea problemelor complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcute de Comitetul Executiv, proiectele de lege vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a rezolvat şi alte probleme ale activităţii curente în domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. SĂ FIE INTENSIFICAT SEMĂNATUL GRIULUI! La C.A.P. Tăurini, vineri, 27 septembrie, paralel cu alte lucrări urgente, mecanizatorii lucrau cu sîrg la pregătirea terenului pentru semănatul griului. Se aflau la arat 6 tractoare şi 3 la discuit şi , după cum ne spuneau preşedintele Ion Lupşa, şi ing. Anos Bradea i se acordă în continuare maximă atenţie asigurării viitoarei recolte. Afirmaţia este sprijinită de rezultatele obţinute, pînă la acea dată fiind însămînţate 15 ha cu masă verde şi 85 ha grîu (din 340 ha). „Totul este bine pus la punct, vom încheia lucrările in perioada optimă — ne declară pnerlocutorii — însă nu am reuşit să fertilizăm nici un om cu grîu, întrucât din necesaril de fosfat substanţă activă — 185 tone superfosfat simplu — nu am primit nimic, cu toate insistenţele. Este al doilea an în care unitatea noastră este neglijată din acest punct de vedere. Numai cu azotat, se ştie, fertilizarea ** o putem face“. Recolta de grîu la această cooperativă a fost modestă, de 1.740 kg la ha în vara lui 1974, dar, fără îndoială, în condiţiile aplicării îngrăşămintelor chimice în cantităţi corespunzătoare ea putea fi mult mai mare. La C.A.P. Papiu Ilarian, în aceeaşi zi cînd am vizitat cooperativa, contabilul şef Nicolae Bordeianu se străduia să rezolve la telefon o neînţelegere, din care am dedus că se mai acţionează încă pentru asigurarea seminţei de grîu. Faptul ne-a fost confirmat de ing. Mihali Tătăru, care susţinea că în 26 septembrie a trimis două autocamioane cu 10 tone de grîu la baza din Luduş (de unde unitatea urmează să primească 40 tone sămînţă), dar maşinile s-au întors numai cu 3 tone din cauză că la bază nu s-a găsit. .. repartiţia. Neînţelegerea de care vorbeam îşi avea, aşadar, rădăcini în deficienţe organizatorice şi chiar dacă cele 134 tone sămînţă necesară era, să zicem, asigurată, semănatul griului nu se declanşase încă la 27 septembrie. S-au însămînţat 55 ha orz şi masă verde, însă nici un ha din cele 480 ha de grîu Intîrzierea lucrărilor se justifica şi prin faptul că din 20 tractoare planificate zilnic, lucrează practic numai 14— 15, restul fiind defecte. Organizarea lucrărilor este o chestiune internă a fiecărei unităţi, dar dacă nu s-a reuşit însămînţarea nici măcar a unui bob de grîu, cînd în alte unităţi lucrarea se apropie de jumătate, e clar că munca nu este în modul cel mai judicios planificată. Şi la C.A.P. Sînger lucrarea este intîrziată, din moment ce la sfîrşitul săptămînii trecute abia a început semănatul — realizîndu-se circa 15 ha (din 480). La Valea Largă şi Zau de Cîmpie situaţie identică, semănatul abia fiind declanşat. Ni s-a declarat că se va lucra în schimburi prelungite cu tractoarele. Faţă de situaţia constatată, se impune ca în unităţile de mai sus şi altele în care însămînţatul griului se desfăşoară cu încetinitorul să fie întreprinse măsuri energice şi urmărită intensificarea ritmului, pentru recuperarea întîrzierilor şi, în acelaşi timp, cu asigurarea celor mai bune condiţii de calitate a lucrărilor. IOAN SUCIU I în pagina a 2-a SPORT |____________________________________________________ Scurtcircuite în transportul in comun Insistentele telefoane, relatările verbale, scrisorile sosite la redacţie, prezenţa noastră, in primul rînd, cîteva zile, în diferite puncte ale municipiului, ne-a determinat să aducem din nou în discuţie transportul în comun, să facem o succintă incursiune in radiografia indisciplinei, slabei preocupări şi receptivităţi faţă de cerinţele publicului. ... 26 septembrie, ora 13. Ne postăm alături de aproximativ o sută de călători în staţia aflată vizavi de Hotel Grand. Majoritatea trebuie să ajungă la combinat, în alte întreprinderi situate în zona industrială Mureşeni. Nerăbdare! La sosirea autobuzului 31-MS- 545, cei prezenţi se bulucesc spre urcare. Călătorii stau ca sardelele. Cei mai vînjoşi îşi fac loc, se prind cu o mină de bară. Hărmălaie, ţipete, ghionturi. Pe scări — ciorchine. Cei care n-au avut şansa să pună un picior pe scară, se resemnează şi mai aşteaptă. între timp, se apropie 31- MS-2 661. Din nou animaţie. La vreo 25 de metri înainte de intrarea în staţie, se opreşte. Şoferul de pe 31 MS-204 procedează la fel. In schimb, 31-MS-2 335 trece ca o fantomă! „Stau aici de la 13,30 — ne spune nemulţumit Degenfeld Ştefan, rectificator la „Prodcomplex“. In timpul acesta aş fi ajuns şi pe jos. Este 13,48 şi, deocamdată, nimic!“. Pe linia „18“, multe autobuze sunt aproape goale. Nu înţelegem sensul şi raţiunea unei astfel de planificări, mai ales al mersului în „caravană“. ... La 13:50 (deci la distanţă de 20 de minute!) vine următorul autobuz cu numărul 1. De data aceasta sîntem printre privilegiaţii care se prind de bară şi începe. .. distracţia. Cu chiu cu vai, printre „avansaţi înainte!“, „ia-ţi dom’le pantoful de pe bătătura mea!“, „s-au dus dracului şi ciorapii ăştia“, „mi-a zburat un nasture... mai mult într-un picior, ne îndreptăm spre C.I.C. In staţii — lume multă. Pentru unii, ora schimbului a trecut şi se află tot aici. LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) încheierea vizitei preşedintelui Liberiei, William R. Tolbert jr. Semnarea Comunicatului comun Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Liberia, William R. Tolbert jr., au semnat, luni dimineaţa, la Bucureşti, Comunicatul comun privind vizita şefului statului liberian în România, important document al relaţiilor de prietenie şi colaborare românoliberiene. Solemnitatea a avut loc la Palatul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s-au felicitat reciproc pentru succesul deplin al convorbirilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructuoasă a dialogului la nivel înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României în Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat prieteneşte. Asistenţa a salutat cu vii aplauze cuvîntările preşedinţilor României şi liberiei, care au exprimat dorinţă comună de a continua şi în viitor contactele şi convorbirile lor, în scopul adîncirii bunelor raporturi existente între România şi Liberia, a contribuţiei comune la cauza prieteniei, păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îmbrăţişat din nou cu căldură, închinînd o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. (Agerpres) In pag. a 4-a: CEREMONIA PLECĂRII ÎNALTULUI OASPETE In învăţămîntul politico-ideologic şi economic de masă imunică . AVOCAŢILOR CONGRESULUI AL XI LEA Anul acesta, învăţămîntul de partid se deschide în condiţii cu totul deosebite: întregul nostru partid se pregăteşte pentru Congresul al XI-lea. De aceea, cum este firesc, învăţămîntul politico-ideologic şi economic de masă va fi axat în întregime pe studiul documentelor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Fiind o călăuză în activitatea partidului şi poporului pentru o îndelungată perioadă, studierea temeinică a documentelor Congresului de către fiecare comunist, de toţi oamenii muncii, se impune ca o necesitate în ampla lor activitate — economică, politică şi social-culturală — de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism, însuşirea temeinică a documentelor Congresului al XI-lea este favorizată anul acesta de faptul că învăţămîntul politicoideologic este organizat într-un sistem unitar, cu o sferă largă de cuprindere, în care sunt incluse, pe lingă învăţămîntul de partid, învăţămîntul politic U.T.C., învăţămîntul politico-ideologic şi economic al sindicatelor, precum şi propaganda prin conferinţe şi alte activităţi politico-educative organizate de Frontul Unităţii Socialiste pentru acei oameni care au posibilităţi de studiu, în mod organizat, mai reduse. Aşadar, într-o formă sau alta, întreaga masă de oameni ai muncii va participa la studiul şi însuşirea sistematică a documentelor Congresului. Această orientare în structurarea şi desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic are în vedere lărgirea sferei lui de cuprindere, pentru ca toţi oamenii muncii să înţeleagă profund politica partidului nostru şi să militeze permanent pentru transpunerea ei în practică. O cerinţă fundamentală a învăţămîntului de partid, a fiecărei lecţii, seminar, dezbatere este aceea de a pune în evidenţă tezele teoretice noi cuprinse în documentele Congresului al XI-lea, elementele specifice ale actualei etape de dezvoltare a societăţii româneşti, aportul partidului nostru la îmbogăţirea tezaurului teoriei şi practicii re-evoluţionare mondiale. Dezbaterea în cadrul învăţămîntului de partid a bogatei problematici abordată în documentele Congresului privind obiectivele fundamentale ale politicii economice a P.C.R. în etapa dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste, creşterea rolului conducător al partidului, dezvoltarea democraţiei socialiste, politica P.C.R. în problema naţională, politica externă a României, schimbările petrecute în raportul de forţe mondial, ca şi noile fenomene politice şi sociale caracteristice lumii contemporane, trecerea de noi popoare, în viitor, pe calea socialismului, vor contribui la înarmarea teoretică a comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii, întregul studiu trebuie să fie strîns legat de viaţă, de realităţile concrete din fiecare întreprindere, unitate agricolă sau instituţie. Experienţa a demonstrat că, cu cît învăţămîntul de partid este integrat mai organic în activitatea practică de zi cu zi a colectivelor de muncă, cu atît comuniştii, toţi oamenii muncii acţionează şi gîndesc în mod creator, îşi analizează în mod critic şi autocritic activitatea la locurile lor de muncă, se străduiesc să găsească cele mai bune modalităţi de înlăturare a unor neajunsuri, acolo unde ele apar. Ca şi pînă acum, şi in viitor oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — depun eforturi susţinute pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Concomitent cu alte măsuri şi acţiuni întreprinse de organizaţiile de partid pentru devansarea cincinalului, învăţămîntului politico-ideologic şi economic de masă îi revine sarcina să contribuie la dezbaterea şi rezolvarea unor probleme, cum sunt creşterea productivităţii muncii sociale, reducerea continuă a cheltuielilor de producţiei, îmbunătăţirea calităţii produse(Continuare în pag. a 3-a|