Steaua Roşie, noiembrie 1974 (Anul 26, nr. 258-282)

1974-11-01 / nr. 258

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE văzute şi auzite TREISPREZECE CU NOROG Pe două coli de hîrtie, H. Alexandru din Zau de Cîmpie ne descrie o întâmplare. A fost într-o zi cu „ghinion“, la 13 octombrie a.c. Soţia sa, Nas­­tasia, a călătorit cu autobuzul. Cînd a ajuns acasă, femeia s-a trezit fară poşetă, în care avea 1.600 lei. Imediat, el a pornit în căutarea autobuzu­lui. La Sărmaşu, însă, nici ur­mă de autobuz. Acesta era în drum spre Rîciu. Astfel, Ale­xandru H. a pornit spre Rî­ciu. în acelaşi timp au înce­put să zbîrnîie şi telefoanele, miliţia intrînd în acţiune. Şi astfel, la Rîciu, omul a găsit poşeta cu cei 1.600 lei. Era la postul de miliţie. „Pentru a­­ceasta — ne scriu soţii H. A­­lexandru şi Nastasia — adu­cem mulţumiri lucrătorului de miliţie Ioan Bîndilă“. „Nu trebuia — ne declară lucrăto­rul de miliţie — deoarece mi-am făcut doar datoria“. Spunem şi noi că găsirea po­şetei cu bani n-a fost o în­­tîmplare, ci ceva obişnuit în zilele noastre. „PRIETENA“ MILIŢIANULUI Farczadi Raveca din Reghin era anchetată de organele de miliţie pentru furt din avutul obştesc. Automat, ea a fost în­conjurată de „apărători“ din ... oficiu. Prin interme­diul Anei Moldovan de la I.P.M. Sport din Reghin, educatoarea .Paulina Oprea de la Şcoala specială din Apalina şi-a oferit „serviciile“, promi­­ţînd că, prin relaţiile ei cu miliţia, încetează urmărirea penală. In acest scop a soli­citat suma de 4.000 lei, din care a şi primit 3.000. Urmări­rea penală însă n-a încetat, ci din contră a pornit încă u­­na, împotriva Paulinei Oprea şi Anei Moldovan. Şi ambele au primit cîte doi ani închi­soare, pedeapsă ce n-o mai împart cu nimeni. CONTABILUL A ÎNCHIS „CONTURILE“ Să vezi şi să nu crezi! Ioan Oroian din Luduş, str. Rîndu­­nelelor nr. 28, era contabil la Centrul de producţie horticolă din Tg.-Mureş. Intenţionînd să justifice o sumă de bani, Ioan Mărginean, primitor-distribui­­tor la C.L.F. Luduş, a recurs la bunătatea contabilului. De­­ţinînd un bon în alb, procurat de la magazinul alimentar nr. 1 din Luduş, Mărginean l-a rugat pe Oroian să-l comple­teze, motivînd că lui îi tre­mură mîna. Astfel, Mărginean a dictat, iar Oroian a scris pe bon 22,50 mp de faianță, la prețul de 76 lei/m­p, în total 1.710 lei. Totul a durat doar cîteva secunde, contabilul fi­ind satisfăcut că a „făcut un bine“. Dar iată că această face­re de bine s-a transformat în infracțiune. Completînd bonul respectiv, contabilul a comis fals material în acte oficiale, infracțiune pentru care a fost condamnat la 6 luni închisoa- CINE POATE DA RELAŢII? In noaptea de 28 octombrie, în jurul orei 23, pe linia fe­rată, în apr­opierea Combina­tului de îngrăşăminte chimi­ce din Tg.-Mureş, trenul a lovit un cetăţean, luîndu-i viaţa. Asupra lui nu s-a gă­sit nici un act, doar trei bo­nuri de masă la cantina-res­­taurant de la Fabrica de za­hăr, valabile pentru zilele de 29, 30 şi 31 octombrie. Se presupune, deci, că cetăţea­nul respectiv ar fi lucrat la Tg.-Mureş. Are vîrsta de 30—35 ani. Organele de mili­ţie apelează la populaţie, la toţi cei care observă lipsa lui de la locul de muncă, pentru a da relaţii în vederea sta­bilirii identităţii celui care şi-a pierdut viaţa, călcat de tren Rubrică realizată de P. POPSOR Cronica de librărie Avem deplină convingere asu­pra succesului de librărie al căr­ţii „Trimis special“ (Ed. Cartea Românească), publicată de zia­ristul Marius Mircu. Problematica şi factura cărţii a explică activitatea publicistică prestată de autor la gazetele demo­cratice interbelice, continuată apoi la ziarele din anii noştri, şi izvo­răsc din conştiinţa unei înalte responsabilităţi cetăţeneşti a me­seriei de gazetar: „Ziaristul nu este un istoriograf, e cronicar subiectiv. Nu lasă istoriei răs­punderea, şi-o ia el singur“ (pag. 87). Marius Mircu îşi reaminteş­te evenimentele cu un extraordi­nar ecou în epoca interbelică, ajunge la noi uneori sub forma unor expresii a căror provenien­ţă e pentru noi, tinerii, un mis­ter. Astfel, rînd pe rînd, aflăm din paginile cărţii despre Mafal­da (exotic nume purtat de o pre­zicătoare de cea mai neaoşă sor­ginte), despre acarul Păun sau despre ciobanul de la Maglavit, ca să amintim numai cîţiva din­tre eroii de senzaţie ai presei de acum 40—50 de ani. Dacă aceste peisaje ţin de o mitologie ga­zetărească, autorul cărţii des­prinde cu pătrundere cauzalită­­ţi­le sociale şi politice ale „su­biectelor“ grave pentru presă, plasîndu-şi mai întotdeauna re­portajele între colaje informaţio­nale despre contextele naţionale şi internaţionale care le-au ge­nerat. Verva umoristică sporeşte in­teresul cărţii. Un ecou al Conferinţei mon­diale a populaţiei, desfăşurată în vara acestui an la Bucureşti, este şi ca­rtea profesorului uni­versitar Mircea Bulgaru, „Popu­laţie şi dezvoltare“, tipărită la Editura Politică. După cîteva precizări asupra metodei de cercetare, autorul a­­şează, în prima parte a volumu­lui, situaţia demografică mondia­lă sub mai multe raporturi: creş­tere economică şi creştere demo­grafică, creştere economică şi resursele umane, creştere econo­­anică şi mobilitatea populaţiei etc. Partea a doua a cărţii se re­feră la ţara noastră. Statisticile referitoare la populaţia Româ­niei, la creşterea potenţialului ei economic şi la evoluţia resurse­lor de muncă, îndreptăţesc una din concluziile autorului: „Mo­delul creşterii noastre economice în anii ce vin, reflectă o etapă de maturizare a întregului nos­tru sistem social-economic, o perioadă de tranziţie, de la ţară în curs de dezvoltare, la o ţară socialistă dezvoltată“ (pag. 205). Editura Albatros a lansat o nouă carte pentru adolescenţi şi tineri (să ne amintim de „Măr­turii despre tineri şi tinereţe“, „Există un secret al celebrită­ţii“), a publicistului Carol Ro­man, intitulată „Şi ei au fost adolescenţi..Cartea e de fapt o nouă anchetă internaţională la care răspund, printre alţii: Nazim Hikmet, Henri Coandă, Mireille Mathieu, Agatha Chris­tie, Ana Aslan, Igor Tamm, So­phia Loren, împărtăşindu-ne „cu dăruire cste ceva din preaplinul inimii lor, dintr-o experiență mai întinsă sau mai redusă, dar întotdeauna densă, încărcată de sensuri pilduitoare“ (pag. 12). ION MAŞCA profesor A TE DA ÎN SPECTACOL! Zi de octombrie. Ca de obi­cei, în jurul meselor de la bufe­tul „Express“ — lume multă. Ne postăm, pentru cîtva timp, în apropierea intrării. E un du-te­­vino. Oameni sosiţi cu treburi la Tg.-Mureş, alţii care „mai ciu­pesc cîte puţin“ din timpul de serviciu, cheflii de profesie. Un om între două vîrste iese împle­­ticindu-se, face un pas, încă u­­nul şi se prăbuşeşte, moale ca o frînghie, pe trotuar, încearcă să se ridice, nu izbuteşte însă, se chinuieşte să-şi ia şapca, apoi renunţă şi-şi caută o poziţie co­modă pentru a trage un pui de somn. N-apucă să aţipească bine şi-şi fac apariţia doi lucrători ai ,,Express“-ului, trăgînd după ei un cărucior pentru transportul mărfurilor. Il iau ca pe un sac, îl aşează pe cărucior, urmează traversarea străzii spre parcul de vizavi, însoţiţi de tot alaiul curioşilor. „Scrieţi pe el adresa, să ştiţi unde să-l expediaţi !“ — răzbate o glumă peste spectaco­lul deloc hazliu. Este luat de mîini şi de picioare şi întins pe una din bănci. Apoi, cei doi îşi scutură hainele, îşi şterg palme­le ca după o treabă bine făcută şi se întorc mulţumiţi. Din discuţia avută cu şeful u­­nităţii, cu casiera şi bufetiera am reţinut că omul a venit aici în avansată stare de ebrietate. „Noi nu l-am servit cu nimic! Poate s-a „şpriţuit“ în altă parte, sau i-a cumpărat alt consumator băutură... “. Nu ne putem pro­nunţa din moment ce nu avem o dovadă certă. Totuşi, undeva a băut, iar cei care l-au ajutat să ajungă „să măture“ strada (poate chiar prietenii l-au aban­donat !), oare nu au fost și ei eroi ai acestui trist spectacol? LAZAR LĂDARIU CINEMA VINERI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Atac împotriva lui Romanei. Pro­gresul: In numele poporului italian. Select : Proprietarii. Tineretului: Marinarul extra­ordinar. Pitic: Dorotea şi stru­ţul; Mica bufniţă; Orice faptă cu răsplată; Cîrtiţa şi automo­bilul. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Vandana; Semurg, pa­sărea fericirii. REGHIN — Patria: Vandana (ambele se­rii). Victoria: Cea mai frumoa­să seară din viaţa mea. TIR­­NAVENI — Melodia: 50.000 do­lari recompensă. Inima pe frînghie. LUDUȘ — Flacăra: Judo. Punct, punct, virgulă. SOVATA — Doina: Tunurile din Navarrone (ambele serii). SÎNGEORGIU DE PÂDURE — Popular: Nunta de aur. FlNTlNELE — Patria: Doi pe un balansoar. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Dincolo de nisipuri. SARMA­­ŞU — Popular: Un comisar acuză. TEATRU TEATRUL DE PAPUŞI, secţia maghiară, ora 11: Gul­liver în ţara păpuşilor, ora 16: János Viteazul. TELEVIZIUNE . 14,30 — Fotbal: Dinamo Bucureşti — Jiul Petro­şani. Transmisiune direc­tă: 16,15—17,15 — Teleşcoală; 16,00 — Electrotehnică. Pre­gătire tehnico-productivă (cla­sa a VIII-a). Materiale elec­trotehnice: 16,20 — Literatura română. Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu (evocări); 16,50 — Album istoric: Păcutul lui Soare (cetate feudală); 17,30 — Emisiune în limba germa­nă; 19,20 — 1.001 de seri. Ră­­ţuşca de zahăr; 19,30 — Tele­jurnal; 20,00 — Revistă social­­politică TV; 20,30 —­ Film ar­tistic. Conspiraţia. Producţie a Casei de filme nr. 4, 21.55 — întîlnire cu Ioana Radu, 22,10 — 24 de ore. RADIO TG.-MUREŞ SIMBATA. 2 NOIEMBRIE In limba română: 6—6,30: Orizont economic (C.P.L. Re­ghin, IMATEX şi T.C.M. Tg.­­Mureş). 16,30—18: Agenda ac­tualităţii. Muzică uşoară. Ma­­gazin­ radio. In limba maghiară: 6,30—7: Breviar. Muzică populară. 18—19,30: Agenda actualităţii. Cultivarea limbii. Oameni și fapte. CHIMIA CAZ­AN­ IAN­­SCHEUI DE FORAJ MEDIAŞ» str. Unirii nr. 4 ÎNCADREAZĂ urgent, pentru şantierele de foraj: Corunca, Bozed (Băla), Dumbrăvioara, Acăţari, Ernei, Iernut, Cuş­­med, Prod-Daneş, Laslău, Filitelnic, Gălăţeni, Crişoru — SONDORI-PODARI — MOTORIŞTI — MECANICI STAŢIE APA — FOCHIŞTI — MUNCITORI NECALIFICAŢI, în vederea ca­lificării la locul de muncă în meseriile: son­dor, mecanic motoare şi fochist. Remunerarea conform Legii nr. 12/1971 şi Decretului 170/1974. Muncitorilor necalificaţi în primele 3 luni, cît durează cursul de calificare, li se asigură 1.387 lei retribuţie, pentru 201 ore, plus 150 lei cazare. După absolvirea cursului de calificare în meseriile de mai sus se asigură 1.479 lei retribuţie pentru 204 ore, plus 150 lei cazare; 380 lei spor de şantier plus diferenţa pentru munca în acord. Doritorii se vor prezenta la sediul unităţii, de preferinţă cu­­ vizitele medicale făcute. Informaţii suplimentare la sediul secţiei de foraj din Tg.­­Mureş, str. Vörösmartyi nr 29 Cooperativa „Constructorul“ anunţă: IN VEDEREA SATISFACERII IN BUNE CONDIŢIUNI ŞI IN TIMPUL DORIT A CERINŢELOR CETĂŢENILOR, cooperativa „Constructorul", cu sediul în Tg.-Mureş, strada Dezrobirii nr. 13, telefon: 1.45.42, 3.20.76,­ 3.05.37, A ÎNCEPUT CONTRACTAREA LUCRĂRILOR PE ANUL 1975. Cooperativa se angajează la executarea următoarelor lucrări: — Construcţii de clădiri, locuinţe şi monumente funerare; — Lucrări de întreţinere şi reparaţii, zugrăveli, vopsitorii, fa­­ianţări, parchetări, sobe de teracotă, instalaţii electrice şi apă-gaz-canalizare, verificarea echipamentelor de protecţie şi a prizelor de pămîntare (măsurători PRAM); — Diferite prefabricate, ca: elemente de construcţii, de gar­duri, dale şi borduri pentru trotuare şi altele; — Confecţii metalice pentru construcţii, diferite obiecte din metal pentru amenajarea parcurilor şi a terenurilor de joa­că pentru copii; — Proiecte pentru populaţie: locuinţe, garaje, anexe, instalaţii apă-canal, electrice şi încălzire centrală, documente pentru înstrăinare, evaluări şi dezmembrări; — Proiecte pentru sectorul socialist: construcţii şi instalaţii noi, reparaţii capitale în construcţii şi instalaţii, ridicări topografice. LUCRĂRI IN VALOARE DE PESTE 3.000 LEI EXECUTAM ŞI CU PLATA ÎN RATE ! Întreprinderea de celuloză și hîrtie „PALAS-CONSTANtA" PRODUCE ȘI DESFACE: — HÎRTII ȘI CARTOANE METALIZATE; — HÎRTII ȘI CARTOANE CU DILIETILENA; — HÎRTII ACOPERITE CU POLIMERI SINTETICI; — HÎRTII ACOPERITE CU PARAFINA; — HÎRTII ORNAMENTALE DE PREZENTARE ȘI RECLAMA; — HÎRTII GROFATE; — AMBALAJE TIPARITE PENTRU MAGAZINELE DE DES­FACERE CU AMĂNUNTUL; — ÎNLOCUITOR TAL­AŞ INDUSTRIAL, IN URMĂTOARELE DOMENII DE UTILIZARE: — Preambalarea şi conservarea produselor alimentare, cosme­tice şi farmaceutice; — Preambalarea şi conservarea produselor industriei uşoare, a pieselor metalice şi a rulmenţilor; — Preambalarea şi conservarea produselor industriei lemnului. PIERDUT ȘTAMPILĂ ROTUNDĂ, CU STEMA R.S.R., CU INSCRIPȚIA „M. S. DEPOZITUL DE STOCARE NR. 2“, PE CARE O DECLARAM NULĂ.

Next