Steaua Roşie, februarie 1975 (Anul 27, nr. 26-49)

1975-02-01 / nr. 26

nOllTA/H­om TOAte TAIVIC, UNITI­­­VA ! mu mmm ciimiui Inainte pt termen lin­­itant fructuos al întrecerii socialiste închinate alegerilor de la 9 martie S-a încheiat prima lună a acestui an, peri­oadă care a probat şi confirmat capacitatea şi elanul creator al oamenilor muncii din judeţul nostru, mobilizarea lor totală pentru obţinerea unor succese remarcabile în întrecerea socialis­tă, expresia înaltei conştiinţe muncitoreşti ma­nifestate pregnant în această perioadă premer­gătoare alegerilor de la 9 martie. Luna ianuarie, prin bilanţul său, înseamnă un important pas pentru realizarea angajamen­telor asumate pe acest an, etapă hotărîtoare în înfăptuirea înainte de termen a prevederilor ac­tualului cincinal. Redăm în informaţiile de mai jos succesele obţinute în ianuarie de cîteva colective din întreprinderile judeţului. SUPLIMENTAR: 500 TONE DE ZAHAR Colectivul de lucrători al Fa­bricii de zahăr Luduş este ferm hotărît să obţină anul acesta re­zultate deosebite în activitatea sa. Asigurînd mersul continuu pro­cesului de fabricaţie şi indici su­periori de extracţie a zahărului, el a depăşit planul producţiei globale pe luna ianuarie cu 2,5 milioane lei, materializată în 500 tone zahăr peste prevederi. CU­­ ZILE MAI DEVREME­ ­— Acest an l-am început bine, chiar mai bine decît precedenţii. Dacă la începutul lunii am avut unele necazuri din cauza îmbol­năvirilor de gripă, pe parcurs si­tuaţia s-a redresat — ne spunea ec. Cornel Cerbu, directorul Ţe­­sătoriei de bumbac din Sighişoa­ra. Ţesătoarele au muncit foarte bine, fără a mai absenta de la lucru, în timp ce orele de mun­că le-au folosit integral în sco­puri productive. La cele spuse dacă mai adăugăm lansarea din timp a producţiei pe luna ianua­rie (la 15 decembrie 1974) şi a­­­coperirea integrală cu comenzi, vom înţelege cum am reuşit să îndeplinim în ziua de 27 planul producţiei globale pe luna ia­nuarie şi să realizăm suplimentar o producţie valorică de 200.000 lei. Acest fapt asigură un, în­ceput bun al lunii februarie pre­cum şi perspective promiţătoare în realizarea planului trimestrial. 230 ZILE AVANS LA CINCINAL Energeticienii judeţului nostru au înscris şi în luna ianuarie noi realizări în palmaresul lor. Pla­nul de producţie a fost depăşit cu 4,2 milioane lei, ceea ce e­­chivalează cu circa 17 milioane kWh energie electrică produsă suplimentar. Depăşirea planului a fost posibilă ca urmare a re­ducerii cu 2 zile a duratei de re­paraţii la un grup de 100 MW, ca şi prin diminuarea incidentelor şi eliminarea celor cauzate din vina personalului. Cu data de azi, 1 februarie, destoinicul colectiv al întreprin­derii Electrocentrale Mureş lu­crează în contul zilei de 19 sep­tembrie 1975, avînd un avans de 230 de zile faţă de prevederile cincinalului. PRODUCŢIA GLOBALA DEPĂŞITĂ CU 2 MILIOANE DE LEI Hotărît să respecte angajamen­tele asumate în întrecerea socia­listă pe acest an, acţionînd cu fermitate pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi muncii, pentru utilizarea integrală a tim­pului de lucru­ şi a capacităţilor de producţie, pentru creşterea e­­ficienţei economice, colectivul în­treprinderii „Electromureş" Tg.­­Mureş a încheiat activitatea lunii ianuarie cu o depăşire de 2 mi­lioane de lei a planului produc­ţiei globale. Peste prevederi s-au realizat importante cantităţi de conductori electrici, bunuri de consum electrotehnice, maşini de calculat, cablaje pentru autotrac­tor etc. Animale multe, cu înalt potenţial productiv Ce se întreprinde pentru realizarea efectivelor de taurine ? Creşterea animalelor, indeletni­­­­cire cu vechi tradiţii pe meleagu­rile noastre, a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare continuă, deve­nind azi unul dintre cele mai in­tensive sectoare ale agriculturii­­ judeţului. Documentele celui de-al XI-lea Congres al partidu­lui prevăd cu claritate, ca şi în alte domenii, sarcini de mare răs­pundere lucrătorilor din zooteh­nie, pentru ca în 1980 această ra­mură să deţină o pondere de cir­ca 40 la sută în ansamblul pro­ducţiei agricole. Pornind de la a­­ceastă sarcină şi de la faptul că in judeţul nostru sunt condiţii pentru a depăşi această pondere, intr-o discuţie­­avută recent cu tov. ing. Petru Sol.rom, director adjunct la Direcţia generală a a­­griculturii, i-am solicitat să se re­fere la baza materială de la care se porneşte, şi mai ales la măsuri­le preconizate, în curs de reali­zare, în vederea atingerii obiecti­velor propuse. — 1975 — ultimul an al actua­lului cincinal — va marca şi în zootehnie, ca şi în celelalte sec­toare ale agriculturii judeţului, o creştere substanţială de produc­ţie pentru înfăptuirea cu succes a obiectivelor stabilite de Congre­sul al XI-lea. în acest scop, tre­buie să pornim înainte de toate de la realizarea integrală a pla­nului de efective, indicator la care am avut mari restanţe şi în anul trecut. Trebuie să remarc cu regret că din totalul unităţi­lor cooperatiste din judeţ numai 28 au realizat anul trecut planul la taurine. Conducerile unităţilor, specialiştii trebuie să înţeleagă odată că fără a­ realiza efectivele de animale planificate e greu şi chiar imposibil de a obţine vo­lumul de lapte şi carne la nive­lul cotelor stabilite pentru fieca­re unitate. Practica a demonstrat că tocmai acele unităţi care au avut an de an restanţe mari în realizarea planului la efective s-au situat mereu sub prevederi şi la producţia de lapte sau carne. Pentru anul în curs, efectivul to­tal de taurine în sectorul coope­ratist al agriculturii trebuie să crească cu aproape 20.000 de ca­pete, din care 9.000 vaci şi ju­­nine­. — Ce măsuri se cer întreprinse pentru realizarea din timp a a­­cestui spor de efective? — Tocmai legat de această pro­blemă am avut recent o şedinţă de lucru cu toţi medicii veteri­nari din circumscripţii în care am stabilit principalele direcţii în ca­re trebuie să se acţioneze. în pri­mul rînd, trebuie să se întreprin­dă măsuri care să ducă la spori­rea natalităţii cu cel puţin 7 la sută faţă de anul trecut, realizîn­­du-se integral numărul de 33.800 viţei planificaţi pentru acest an. In acest scop, în fiecare unitate TUAIAN GABOR (Continuare in pag. a 4-a) ^^juocrui. organ al combrmw uuoîțîan murțşal p.cr ș/ al consiliului popular judetian Anul XXVII. Nr. 26 (5.239) [ Sim­bătă, 1 februarie 1975 | 4 pagini. 30 de bani „Judeţul Mureş în oglinda viitorului plan cincinal“ Iată un alt afiş din setul „Judeţul Mureş în oglinda vii­torului plan cincinal“ folosit ca material documentar în munca politică şi cultural-edu­­cativă ce se desfăşoară în campania electorală. Pe baza politicii de conti­nuare a industrializării stabi­lită de Congresul al X-lea, industria patriei înregistrează în primii patru ani ai actualu­lui cincinal o creştere media anuală de 13,5 la sută, faţă de 11—12 la sută cît era prevă­zut, depăşindu-se prevederile cincinalului la majoritatea produselor principale ale eco­nomiei. în perioada 1976—■ 1980, potrivit prevederilor Di­­­rectivelor Congresului al XI-lea, producția industrială va creș­te într-un ritm mediu anual de 9—10 la sută, în 1990 reali­­zîndu-se o producție industrială de 6,5—7,5 ori mai mare decît în 1970,­ cincinalul 1976—1980 avînd un rol hotărîtor în reduce­rea decalajelor faţă de ţările avansate economic. Pe baza apli­cării ferme a politicii de industrializare socialistă, se va accen­tua caracterul industrial al economiei, industria întărindu-şi po­ziţia conducătoare, devenind preponderentă în toate judeţele. După cum se vede din afiş, în judeţul nostru volumul pro­ducţiei globale industriale va creşte pînă în 1980 cu 51,6 la sută faţă de 1975. Cronică electorală în întreg judeţul nostru, pregătirile pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile popu­lare se desfăşoară intens. In municipiul Tg.-Mureş, de pil­dă, comisiile electorale de cir­cumscripţie au intrat în atri­buţii, veghind la aplicarea co­rectă şi întocmai a prevede­rilor Legii electorale. La con­siliul popular al municipiului se dactilografiază acum listele electorale, urmînd ca în pri­ma parte a săptămînii viitoa­re să se afişeze pentru a pu­tea fi consultate de cetăţeni. In acest sens, au fost confec­­­­ţionate panourile, listele ur­mînd a se afişa pe secţii de votare, pe străzi, în ordine al­fabetică. Cetăţenii din comuna Papiu Ilarian consultă cu mult inte­res publicaţiile şi deciziile re­feritoare la delimitarea cir­cumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare, afişate prin comună. Intrucît la alegerile de la 9 martie în unele cir­cumscripţii electorale alegăto­rii vor trebui să aleagă pe cel mai bun dintre cei buni, re­cent, Varga Francisc, secreta­rul biroului executiv al consi­liului popular comunal, a fă­cut o expunere în faţa oame­nilor intitulată „Cum votăm și pe cine votăm“, explicînd tehnica votării, în zilele urmă­toare — după cum ne infor­mează corespondentul nostru voluntar prof. Mate Andrei — va avea loc un ciclu de expu­neri despre democratismul sis­temului nostru electoral. Pregătindu-se pentru alege­rile de la 9 martie, locuitorii comunei Ibăneşti îşi intensifi­că eforturile în direcţia dez­voltării economice a localită­ţilor de pe raza comunei. Pre­ocuparea lor principală este sporirea efectivelor de anima­le, angajîndu-se, prin răspun­sul dat la chemarea Consiliu­lui popular al comunei Gârla Mare, judeţul Mehedinţi, să deţină la sfîrşitul acestui an 2.400 taurine, 1.450 porcine, 7.110 ovine şi peste 10.000 de păsări, contribuind totodată cu cantităţi sporite de carne, lap­te, lînă şi d ouă la fondul de stat. I „Nu ştiu alţii cum­­ însemnăm­ de ROMULUS GUGA Întotdeauna în luna cea nehotărîtă între iarnă şi primăvară, in februar, de cină mă ştiu, da cinei sini şi pentru mine seri şi nopţi pe păi ni­ni, mă ginde­sc la o bojdeucă de pe cele şapte co­line ale Romei moldave, la odaia mică cu ta­vanul jos, cu o masă de lemn greu de închipuit că încape pre dinsa atitea poveşti, atîta eter­nitate. Mi-e ghidul la Ion Creangă, cel fără de care n-aş fi descoperit niciodată acel cuvînt minunat care se numeşte povestea. Mi-e ghidul la dască­lul cel iubitor de părinţi, la cel nemuritor călă­torind pa pămînt şi în cer, în rai şi în iad, rizînd de vremurile lui, cele bune şi rele, legînd mo­tocei la calmi de frază, stingind tăciuni pentru liniştea sufletului şi aşezind un prag topor de vreme pentru alungarea fulgerelor şi apoi ros­tind acele cuvinte care sînt o binefacere a su­fletului de acum şi în vecii vecilor. „Nu ştiu alţii cum sunt dar eu ..." Şi parcă toată Moldova reînvie in vorba do­­moală dezlipită din sufletul pămintului, atunci cinci amintirile şi iubirea se împerechează in cuvinte, atunci cinci părinţii prea fericitului din Humuleşti vin să ne mingi­e simpla ca o boare de vint liniştitoare, căci iată e din nou februarie, şi s-a născut fiul bădiţei d­in Humuleşti şi iată e d­in nou februarie, şi vom alerga la scăldat, şi nu vom şti cină timpul ne va fura hainele, şi nu vom şti cină vom fi surprinşi la furat de cireşe, şi nu vom şti cind­ vom porni la t­irg şi tândem pupăza cea supărătoare a somnului de dimineaţă. Să ne gindim şi în acest februarie la acela care a dăruit sufletului nostru doftoria cea mai de seamă: mhggîierea, hazul şi iubirea ele ma­mă. Să ne gindim la acela care s-a stins în boj­deuca celor şapte coline ale Moldovei, intr-o vreme cind Eminescu abia se c­oborise in pămînt. Şi să ne gindim la acest februarie, să luăm din nou cartea, cartea cea de căpătîi, şi ase­meni îndemnului autorului să „scornim“ ceea ce sufletul lui n-a mai putut scorni pentru noi, şi să ne gindim la dascălul dus la răzbele cu arcanul şi să ne mai gindim acum, cind e vorba de povestea neamului nostru rostită de bădia Creangă, să ne gindim zic, acum in acest fe­bruarie nehotărit intre iarnă şi primăvară că ie împlinesc 190 de ani de cind Horia şi Cloşca au fost frinţi pe roată in ochii mulţimilor, să ne (Continuare în pag. a 3-a)

Next