Steaua Roşie, februarie 1975 (Anul 27, nr. 26-49)
1975-02-01 / nr. 26
nOllTA/Hom TOAte TAIVIC, UNITIVA ! mu mmm ciimiui Inainte pt termen linitant fructuos al întrecerii socialiste închinate alegerilor de la 9 martie S-a încheiat prima lună a acestui an, perioadă care a probat şi confirmat capacitatea şi elanul creator al oamenilor muncii din judeţul nostru, mobilizarea lor totală pentru obţinerea unor succese remarcabile în întrecerea socialistă, expresia înaltei conştiinţe muncitoreşti manifestate pregnant în această perioadă premergătoare alegerilor de la 9 martie. Luna ianuarie, prin bilanţul său, înseamnă un important pas pentru realizarea angajamentelor asumate pe acest an, etapă hotărîtoare în înfăptuirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal. Redăm în informaţiile de mai jos succesele obţinute în ianuarie de cîteva colective din întreprinderile judeţului. SUPLIMENTAR: 500 TONE DE ZAHAR Colectivul de lucrători al Fabricii de zahăr Luduş este ferm hotărît să obţină anul acesta rezultate deosebite în activitatea sa. Asigurînd mersul continuu procesului de fabricaţie şi indici superiori de extracţie a zahărului, el a depăşit planul producţiei globale pe luna ianuarie cu 2,5 milioane lei, materializată în 500 tone zahăr peste prevederi. CU ZILE MAI DEVREME — Acest an l-am început bine, chiar mai bine decît precedenţii. Dacă la începutul lunii am avut unele necazuri din cauza îmbolnăvirilor de gripă, pe parcurs situaţia s-a redresat — ne spunea ec. Cornel Cerbu, directorul Ţesătoriei de bumbac din Sighişoara. Ţesătoarele au muncit foarte bine, fără a mai absenta de la lucru, în timp ce orele de muncă le-au folosit integral în scopuri productive. La cele spuse dacă mai adăugăm lansarea din timp a producţiei pe luna ianuarie (la 15 decembrie 1974) şi acoperirea integrală cu comenzi, vom înţelege cum am reuşit să îndeplinim în ziua de 27 planul producţiei globale pe luna ianuarie şi să realizăm suplimentar o producţie valorică de 200.000 lei. Acest fapt asigură un, început bun al lunii februarie precum şi perspective promiţătoare în realizarea planului trimestrial. 230 ZILE AVANS LA CINCINAL Energeticienii judeţului nostru au înscris şi în luna ianuarie noi realizări în palmaresul lor. Planul de producţie a fost depăşit cu 4,2 milioane lei, ceea ce echivalează cu circa 17 milioane kWh energie electrică produsă suplimentar. Depăşirea planului a fost posibilă ca urmare a reducerii cu 2 zile a duratei de reparaţii la un grup de 100 MW, ca şi prin diminuarea incidentelor şi eliminarea celor cauzate din vina personalului. Cu data de azi, 1 februarie, destoinicul colectiv al întreprinderii Electrocentrale Mureş lucrează în contul zilei de 19 septembrie 1975, avînd un avans de 230 de zile faţă de prevederile cincinalului. PRODUCŢIA GLOBALA DEPĂŞITĂ CU 2 MILIOANE DE LEI Hotărît să respecte angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an, acţionînd cu fermitate pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi muncii, pentru utilizarea integrală a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, pentru creşterea eficienţei economice, colectivul întreprinderii „Electromureş" Tg.Mureş a încheiat activitatea lunii ianuarie cu o depăşire de 2 milioane de lei a planului producţiei globale. Peste prevederi s-au realizat importante cantităţi de conductori electrici, bunuri de consum electrotehnice, maşini de calculat, cablaje pentru autotractor etc. Animale multe, cu înalt potenţial productiv Ce se întreprinde pentru realizarea efectivelor de taurine ? Creşterea animalelor, indeletnicire cu vechi tradiţii pe meleagurile noastre, a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare continuă, devenind azi unul dintre cele mai intensive sectoare ale agriculturii judeţului. Documentele celui de-al XI-lea Congres al partidului prevăd cu claritate, ca şi în alte domenii, sarcini de mare răspundere lucrătorilor din zootehnie, pentru ca în 1980 această ramură să deţină o pondere de circa 40 la sută în ansamblul producţiei agricole. Pornind de la această sarcină şi de la faptul că in judeţul nostru sunt condiţii pentru a depăşi această pondere, intr-o discuţieavută recent cu tov. ing. Petru Sol.rom, director adjunct la Direcţia generală a agriculturii, i-am solicitat să se refere la baza materială de la care se porneşte, şi mai ales la măsurile preconizate, în curs de realizare, în vederea atingerii obiectivelor propuse. — 1975 — ultimul an al actualului cincinal — va marca şi în zootehnie, ca şi în celelalte sectoare ale agriculturii judeţului, o creştere substanţială de producţie pentru înfăptuirea cu succes a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea. în acest scop, trebuie să pornim înainte de toate de la realizarea integrală a planului de efective, indicator la care am avut mari restanţe şi în anul trecut. Trebuie să remarc cu regret că din totalul unităţilor cooperatiste din judeţ numai 28 au realizat anul trecut planul la taurine. Conducerile unităţilor, specialiştii trebuie să înţeleagă odată că fără a realiza efectivele de animale planificate e greu şi chiar imposibil de a obţine volumul de lapte şi carne la nivelul cotelor stabilite pentru fiecare unitate. Practica a demonstrat că tocmai acele unităţi care au avut an de an restanţe mari în realizarea planului la efective s-au situat mereu sub prevederi şi la producţia de lapte sau carne. Pentru anul în curs, efectivul total de taurine în sectorul cooperatist al agriculturii trebuie să crească cu aproape 20.000 de capete, din care 9.000 vaci şi junine. — Ce măsuri se cer întreprinse pentru realizarea din timp a acestui spor de efective? — Tocmai legat de această problemă am avut recent o şedinţă de lucru cu toţi medicii veterinari din circumscripţii în care am stabilit principalele direcţii în care trebuie să se acţioneze. în primul rînd, trebuie să se întreprindă măsuri care să ducă la sporirea natalităţii cu cel puţin 7 la sută faţă de anul trecut, realizîndu-se integral numărul de 33.800 viţei planificaţi pentru acest an. In acest scop, în fiecare unitate TUAIAN GABOR (Continuare in pag. a 4-a) ^^juocrui. organ al combrmw uuoîțîan murțşal p.cr ș/ al consiliului popular judetian Anul XXVII. Nr. 26 (5.239) [ Simbătă, 1 februarie 1975 | 4 pagini. 30 de bani „Judeţul Mureş în oglinda viitorului plan cincinal“ Iată un alt afiş din setul „Judeţul Mureş în oglinda viitorului plan cincinal“ folosit ca material documentar în munca politică şi cultural-educativă ce se desfăşoară în campania electorală. Pe baza politicii de continuare a industrializării stabilită de Congresul al X-lea, industria patriei înregistrează în primii patru ani ai actualului cincinal o creştere media anuală de 13,5 la sută, faţă de 11—12 la sută cît era prevăzut, depăşindu-se prevederile cincinalului la majoritatea produselor principale ale economiei. în perioada 1976—■ 1980, potrivit prevederilor Directivelor Congresului al XI-lea, producția industrială va crește într-un ritm mediu anual de 9—10 la sută, în 1990 realizîndu-se o producție industrială de 6,5—7,5 ori mai mare decît în 1970, cincinalul 1976—1980 avînd un rol hotărîtor în reducerea decalajelor faţă de ţările avansate economic. Pe baza aplicării ferme a politicii de industrializare socialistă, se va accentua caracterul industrial al economiei, industria întărindu-şi poziţia conducătoare, devenind preponderentă în toate judeţele. După cum se vede din afiş, în judeţul nostru volumul producţiei globale industriale va creşte pînă în 1980 cu 51,6 la sută faţă de 1975. Cronică electorală în întreg judeţul nostru, pregătirile pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare se desfăşoară intens. In municipiul Tg.-Mureş, de pildă, comisiile electorale de circumscripţie au intrat în atribuţii, veghind la aplicarea corectă şi întocmai a prevederilor Legii electorale. La consiliul popular al municipiului se dactilografiază acum listele electorale, urmînd ca în prima parte a săptămînii viitoare să se afişeze pentru a putea fi consultate de cetăţeni. In acest sens, au fost confecţionate panourile, listele urmînd a se afişa pe secţii de votare, pe străzi, în ordine alfabetică. Cetăţenii din comuna Papiu Ilarian consultă cu mult interes publicaţiile şi deciziile referitoare la delimitarea circumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare, afişate prin comună. Intrucît la alegerile de la 9 martie în unele circumscripţii electorale alegătorii vor trebui să aleagă pe cel mai bun dintre cei buni, recent, Varga Francisc, secretarul biroului executiv al consiliului popular comunal, a făcut o expunere în faţa oamenilor intitulată „Cum votăm și pe cine votăm“, explicînd tehnica votării, în zilele următoare — după cum ne informează corespondentul nostru voluntar prof. Mate Andrei — va avea loc un ciclu de expuneri despre democratismul sistemului nostru electoral. Pregătindu-se pentru alegerile de la 9 martie, locuitorii comunei Ibăneşti îşi intensifică eforturile în direcţia dezvoltării economice a localităţilor de pe raza comunei. Preocuparea lor principală este sporirea efectivelor de animale, angajîndu-se, prin răspunsul dat la chemarea Consiliului popular al comunei Gârla Mare, judeţul Mehedinţi, să deţină la sfîrşitul acestui an 2.400 taurine, 1.450 porcine, 7.110 ovine şi peste 10.000 de păsări, contribuind totodată cu cantităţi sporite de carne, lapte, lînă şi d ouă la fondul de stat. I „Nu ştiu alţii cum însemnăm de ROMULUS GUGA Întotdeauna în luna cea nehotărîtă între iarnă şi primăvară, in februar, de cină mă ştiu, da cinei sini şi pentru mine seri şi nopţi pe păi nini, mă gindesc la o bojdeucă de pe cele şapte coline ale Romei moldave, la odaia mică cu tavanul jos, cu o masă de lemn greu de închipuit că încape pre dinsa atitea poveşti, atîta eternitate. Mi-e ghidul la Ion Creangă, cel fără de care n-aş fi descoperit niciodată acel cuvînt minunat care se numeşte povestea. Mi-e ghidul la dascălul cel iubitor de părinţi, la cel nemuritor călătorind pa pămînt şi în cer, în rai şi în iad, rizînd de vremurile lui, cele bune şi rele, legînd motocei la calmi de frază, stingind tăciuni pentru liniştea sufletului şi aşezind un prag topor de vreme pentru alungarea fulgerelor şi apoi rostind acele cuvinte care sînt o binefacere a sufletului de acum şi în vecii vecilor. „Nu ştiu alţii cum sunt dar eu ..." Şi parcă toată Moldova reînvie in vorba domoală dezlipită din sufletul pămintului, atunci cinci amintirile şi iubirea se împerechează in cuvinte, atunci cinci părinţii prea fericitului din Humuleşti vin să ne mingie simpla ca o boare de vint liniştitoare, căci iată e din nou februarie, şi s-a născut fiul bădiţei din Humuleşti şi iată e din nou februarie, şi vom alerga la scăldat, şi nu vom şti cină timpul ne va fura hainele, şi nu vom şti cină vom fi surprinşi la furat de cireşe, şi nu vom şti cind vom porni la tirg şi tândem pupăza cea supărătoare a somnului de dimineaţă. Să ne gindim şi în acest februarie la acela care a dăruit sufletului nostru doftoria cea mai de seamă: mhggîierea, hazul şi iubirea ele mamă. Să ne gindim la acela care s-a stins în bojdeuca celor şapte coline ale Moldovei, intr-o vreme cind Eminescu abia se coborise in pămînt. Şi să ne gindim la acest februarie, să luăm din nou cartea, cartea cea de căpătîi, şi asemeni îndemnului autorului să „scornim“ ceea ce sufletul lui n-a mai putut scorni pentru noi, şi să ne gindim la dascălul dus la răzbele cu arcanul şi să ne mai gindim acum, cind e vorba de povestea neamului nostru rostită de bădia Creangă, să ne gindim zic, acum in acest februarie nehotărit intre iarnă şi primăvară că ie împlinesc 190 de ani de cind Horia şi Cloşca au fost frinţi pe roată in ochii mulţimilor, să ne (Continuare în pag. a 3-a)