Steaua Roşie, martie 1975 (Anul 27, nr. 50-75)
1975-03-01 / nr. 50
noLfum om toaji ŢĂMi, miri« / MUHĂi CQkHTiTUlUi JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C . ./ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII, Nr. 50 (5.263) 1 Sîmbătă, 1 martie 1975 4 pagini, 30 de bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi economice şi fie cercetare din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a infinit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în laboratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, în răstimpul acestei săptămîni, în mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a înscris — asemenea celor precedente — ca uin moment de deosebită însemnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat şi aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de avînt creator, de înaltă responsabilitate politică şi civică, dle angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, în această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii şi alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Apreciind rezultatele frumoase obţinute de unităţile vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concentrării eforturilor în direcţia dezvoltării şi modernizării proceselor de producţie, a ridicării calităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depind, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului în patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţionante. Primul obiectiv înscris pe itinerariul zilei de astăzi l-a constituit întreprinderea „Vulcan“. Gazdele raportează secretarului general modul în care metalurgiştii de la „Vulcan“ s-au străduit să transpună în viaţă indicaţiile şi recomandările primite în timpul vizitei anterioare. Se arată că spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate în mod corespunzător realizării unei structuri noi a producţiei, impusă de programul prioritar al economiei naţionale în domeniul energetic şi că astăzi, 90 la sută din producţia de cazane şi recuperatoare este alcătuită din utilaje energetice noi sau modernizate care folosesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidului apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de aburi, atît sub raportul posibilităţii de valorificare a combustibililor inferiori, cit şi a creşterii randamentului şi a reducerii greutăţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă metalurgiştilor, conducerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o atenţie şi mai mare folosirii judicioase a spaţiilor, precum şi îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de producţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. Pornind de la ideea posibilităţii unei folosiri judicioase a spaţiului construit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că noua turnătorie poate să furnizeze nu 8.000 tone piese şi repere, aşa cum s-a prevăzut iniţial,ei 12—13.000 tone. In continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de debitare şi prelucrare, produse după proprie concepţie în cadrul programului de autoutilare. Remarcând performanţele înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. în toate sectoarele, metalurgisti de la „Vulcan“ îl întîmpină cu neţărmurită bucurie pe secretarul general al partidului, tineri şi vîrstnici îi oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prietenie cu care este înconjurat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte de nenumărate ori în grupurile de muncitori, le strînge mina, se interesează de problemele lor de muncă şi viaţă. Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capitală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o remarcabilă faptă de muncă — realizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au angajat în faţa partidului şi a secretarului său general. (Continuare in pag. a 4-a) Clubul din Iernut Din fiecare tonă de metal — o valoare cu mai mare în 1975 una din cerinţele primordiale ale activităţii industriale o constituie reducerea substanţială a cheltuielilor materiale, astfel ca, de exemplu, dintr-o tonă de laminate finite pline să se realizeze produse cu o valoare mai mare cu 11 la sută decit în 1974. Care este preocuparea şi ce rezultate au obţinut în acest sens întreprinderile tîrgumureşene producătoare de maşini şi utilaje pentru industria textilă? Iată în cele ce urmează sinteza răspunsurilor primite de la factorii de răspundere. CU 1,8 LA SUTĂ SUB CONSUMUL DE METAL PLANIFICAT întreprinderea tîrgumureşeană „Metalotehnica“ produce o gamă largă de maşini specifice destinate fabricilor de tricotaje din ţară şi de peste hotare. Avînd în vedere că materia primă de bază la execuţia acestor utilaje este metalul, apare firească preocuparea atentă şi constantă a colectivului pentru reducerea consumurilor specifice de metal. în 1974, din fiecare tonă de metal s-au obţinut valori mai mari cu 8,2 la sută decit în anul anterior. Această creştere a eficienţei este cu atît mai semnificativă, cu cit, în cei doi ani comparaţi structura producţiei a rămas neschimbată, deci sporirea valorii metalului încorporat în utilaje a avut loc prin efortul propriu al colectivului întreprinderii, în ce priveşte perspectivele de îmbunătăţire în continuare a indicilor de folosire a metalului, în atenţia colectivului se află o serie întreagă de măsuri, mai ales că, potrivit cerinţelor economiei naţionale şi ale exportului, structura producţiei va fi alcătuită din maşini şi utilaje cu un consum material sporit. Toate acţiunile şi măsurile întreprinse vizează, în ultimă instanţă, reducerea în acest an cu 4,8 la sută a consumurilor de metal. Principala cale pe care va merge colectivul este reproiectarea utilajelor şi pieselor de schimb, reducerea greutăţii acestora prin utilizarea unor noi materiale şi soluţii tehnologice. La maşinile de tricotat circulare consumul de metal va fi redus, pe total, cu 11 tone, iar la maşinile de cusut cu 10 tone etc. CORELAŢIA MAI BUNA INTRE NIVELUL PLANULUI ŞI POSIBILITAŢI AR STIMULA ENERGIILE COLECTIVULUI In condiţii mai dificile, dar pînă la urmă am intrat în posesia datelor privind consumurile de metal şi la IMATEX. Ni se prezintă şi un plan de măsuri pentru reducerea consumurilor în acest an. Totuşi, la o confruntare a celor prevăzute în planuri, cu realitatea, apare o flagrantă neconcordanţă: în anul trecut pentru un milion de lei producţie de utilaje s-a folosit cu 1,7 tone metal peste norma prevăzută. Prevederile pentru acest an sunt cu 0,2 tone de metal sub nivelul planificat în 1974. Pentru înfăptuirea acestei sarcini — aşa cum rezultă din justificările întreprinderii — nu se întrevăd posibilităţi reale. Fără îndoială, sarcina trasată trebuie să determine o mai mare contribuţie de gîndire şi acţiune în rîndul colectivului. în acelaşi timp, însă, credem că forul tutelar trebuie să stabilească nivelul consumurilor în deplină cunoştinţă de cauză, în raport cu condiţiile şi posibilităţile concrete din unitate. In ce priveşte colectivul întreprinderii, au fost adoptate, în cadrul unui program complex, măsuri care să ducă la reducerea substanţială a consumurilor de metal. Dintre acestea amintim revizuirea tehnologiilor şi reducerea reţelelor de turnare la formarea mecanică pentru 42 de repere. Pe această cale se preconizează o economie de 13,5 tone de metal. Noile tehnologii de fabricaţie vor duce la reducerea consumurilor de laminate. Dacă nivelul rebuturilor la un singur reper — roata volantă — va putea fi redus la limitele preconizate, încă 30 de tone de metal vor putea fi înscrise la capitolul economiilor. Se va reproiecta sulul de urzeală al războaielor de ţesut, astfel ca greutatea fiecăruia să se reducă cu 90 kg. Măsuri similare se prevăd a se lua şi în alte sectoare de activitate ale întreprinderii, ele vizînd, în principal, economisirea și gospodărirea chibzuită a metalului. I. PETELEI I. MAKRAI Intr-o atmosferă de profundă efervescenţă politică, oamenii muncii din judeţul nostru se pregătesc de alegeri Noua etapă în care au intrat pregătirile pentru alegerile de la 9 martie a determinat peste tot în miuncipiile, oraşele şi satele judeţului intensificarea activităţii economice, politice şi culturaleducative, intensificarea participării oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Intîlnirile de lucru ale candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste cu alegătorii reliefează hotărîrea muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, oamenilor de ştiinţă şi cultură, a ţăranilor cooperatori, a tuturor cetăţenilor de a acţiona, împreună cu viitorii lor reprezentanţi în organul suprem şi în organele locale ale puterii de stat pentru înfăptuirea exemplară a măreţelor sarcini izvorîte din Programul partidului, din Directivele şi din celelalte hotărîri ale Congresului al XI-lea. în aceste zile, tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, candidat în circumscripţia electorală nr. 1 Tg.-Mureş Nord pentru alegerile de deputaţi . Marea Adunare Naţională, s-a întîlnnit cu cadre de conducere, cu ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori de la I.P.L. „23 August“, cu cadre didactice şi studenţi de la Institutul de medicină şi farmacie, cu oameni ai muncii din alte unităţi economice şi social-culturale din circumscripţie. La I.P.L. „23 August", în cadrul dialoguluiviu, au fost analizate, la faţa locului, căile şi modalităţile concrete de îndeplinire a actualului cincinal înainte de termen. Privitor la perspectivele măreţe şi sarcinile sporite din cincinalul 1970—1980, o atenţie deosebită s-a acordat problemelor dezvoltării unităţii, creşterii productivităţii muncii şi competitivităţii produselor pe piaţa externă, ridicării continue a prestigiului mobilei peste hotare, sporirii valorii unui metru cub de lemn intrat în procesul industrializării. Muncitorii, inginerii, tehnicienii de la I.P.L. „23 August“ au asigurat candidatul şi s-au angajat să acţioneze cu dăruire şi abnegaţie pentru realizarea exemplară a planului şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii actualului cincinal în mai puţin de patru ani şi jumătate. La Institutul de medicină şi farmacie, tovarăşul Iosif Banc, împreună cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile de deputaţi în consiliile populare judeţean şi municipal, a abordat, în cadrul unei fructuoase întîlniri de lucru cu cadrele din conducerea I.M.F. şi cu studenţii o largă arie de probleme vizînd continua perfecţionare a învăţămîntului superior. Un accent deosebit s-a pus pe sarcinile ce revin învăţămîntului superior în lumina hotărîrilor de partid şi de stat cu privire la legarea sa organică cu practica, cu viaţa, în mod detaliat, a fost înfăţişat cuprinzătorul program de instruire şi educare a studenţilor, relic (Continuare in pag. a 2-a)