Steaua Roşie, martie 1975 (Anul 27, nr. 50-75)

1975-03-01 / nr. 50

noLfum om toaji ŢĂMi, miri­­« / MUH­Ăi CQkHTiTUlUi JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C . ./ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII, Nr. 50 (5.263) 1 Sîmbătă, 1 martie 1975 4 pagini, 30 de bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi economice şi fie cercetare din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a infi­­­nit,­ vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari între­prinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dez­bătut şi stabilit împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în laboratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ri­dicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi moderni­zarea continuă a economiei na­ţionale. Secretarul general al partidu­lui a fost însoţit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, în răstimpul acestei săptămîni, în mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a înscris — asemenea celor precedente — ca uin moment de deosebită însemnătate a actua­lităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat şi aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează­ pe­rioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmo­sferă de avînt creator, de înaltă responsabilitate politică şi civică, dle angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăp­tuirii exemplare a politicii parti­dului, a istoricelor obiective sta­bilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru pro­fund semnificativă pentru dialo­gul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura perma­nentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea ne­obosită pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidu­lui a examinat, în această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii şi alte cadre de răs­pundere din economie, cu mun­citori, ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, mo­dul cum se înfăptuiesc obiecti­vele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi ac­ţiunile ce se impun în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Apreciind rezultatele frumoase obţinute de unităţile vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii con­centrării eforturilor în direcţia dezvoltării şi modernizării proce­selor de producţie, a ridicării ca­lităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe de­pind, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi eco­nomice, sporirea producţiei ma­teriale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile to­varăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au a­­sigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pen­tru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului în patru ani şi ju­mătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutin­deni, manifestări emoţionante. Primul obiectiv înscris pe iti­­nerariul zilei de astăzi l-a con­stituit întreprinderea „Vulcan“. Gazdele raportează secretarului general modul în care metalur­­giştii de la „Vulcan“ s-au stră­duit să transpună în viaţă indi­caţiile şi recomandările primite în timpul vizitei anterioare. Se arată că spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate în mod co­respunzător realizării unei struc­turi noi a producţiei, impusă de programul prioritar al economiei naţionale în domeniul energetic şi că astăzi, 90 la sută din pro­ducţia de cazane şi recuperatoare este alcătuită din utilaje energe­tice noi sau modernizate care folosesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidu­lui apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de aburi, atît sub raportul posibi­lităţii de valorificare a combusti­bililor inferiori, cit şi a creşterii randamentului şi a reducerii greutăţii. Tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu recomandă­­ metalurgiştilor, con­ducerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o atenţie şi mai mare folosirii ju­dicioase a spaţiilor, precum şi îmbunătăţirii tehnologiilor de lu­­cru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de pro­ducţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. Por­nind de la ideea posibilităţii u­­nei folosiri judicioase a spaţiu­lui construit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că noua turnă­torie poate să furnizeze nu 8.000 tone piese şi repere, aşa cum s-a prevăzut iniţial,­ei 12—13.000 tone. In continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de debitare şi prelucrare, produse după proprie concepţie în cadrul programului de autoutilare. Re­marcând performanţele înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. în toate sectoarele, metalur­gisti de la „Vulcan“ îl întîmpi­­nă cu neţărmurită bucurie pe secretarul general al partidului, tineri şi vîrstnici îi oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prietenie cu care este înconjurat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte de nenumă­rate ori în grupurile de munci­tori, le strînge mina, se intere­sează de problemele lor de mun­că şi viaţă. Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capitală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o re­marcabilă faptă de muncă — realizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au an­gajat în faţa partidului şi a secretarului său general. (Continuare in pag. a 4-a) Clubul din Iernut Din fiecare tonă de metal — o valoare cu­ mai mare în 1975 una din cerinţele pri­mordiale ale activităţii industria­le o constituie reducerea substan­ţială a cheltuielilor materiale, astfel ca, de exemplu, dintr-o tonă de laminate finite pline să­ se realizeze produse cu o valoa­re mai mare cu 11 la sută decit în 1974. Care este preocuparea şi ce rezultate au obţinut în acest sens întreprinderile tîrgumureşe­­ne producătoare de maşini şi uti­laje pentru industria textilă? Iată în cele ce urmează sinteza răs­punsurilor primite de la factorii de răspundere. CU 1,8 LA SUTĂ SUB CONSUMUL DE METAL PLANIFICAT întreprinderea tîrgumureşeană „Metalotehnica“ produce o gamă largă de maşini specifice destina­te fabricilor de tricotaje din ţară şi de peste hotare. Avînd în ve­dere că materia primă de bază la execuţia acestor utilaje este metalul, apare firească preocu­parea atentă şi constantă a colec­tivului pentru reducerea consu­murilor specifice de metal. în 1974, din fiecare tonă de metal s-au obţinut valori mai mari cu 8,2 la sută decit în anul anterior. Această creştere a eficienţei este cu atît mai semnificativă, cu cit, în cei doi ani comparaţi structu­ra producţiei a rămas neschim­bată, deci sporirea valorii me­talului încorporat în utilaje a avut loc prin efortul propriu al colectivului întreprinderii, în ce priveşte perspectivele de îmbunătăţire în continuare a in­dicilor de folosire a metalului, în atenţia colectivului se află o serie întreagă de măsuri, mai ales că, potrivit cerinţelor economiei naţionale şi ale exportului, struc­tura producţiei va fi alcătuită din maşini şi utilaje cu un consum material sporit. Toate acţiunile şi măsurile întreprinse vizează, în ultimă instanţă, reducerea în acest an cu 4,8 la sută a consu­murilor de metal. Principala cale pe care va merge colectivul este reproiectarea utilajelor şi piese­lor de schimb, reducerea greută­ţii acestora prin utilizarea unor noi materiale şi soluţii tehnologi­ce. La maşinile de tricotat cir­culare consumul de metal va fi redus, pe total, cu 11 tone, iar la maşinile de cusut cu 10 tone etc. CORELAŢIA MAI BUNA INTRE NIVELUL PLANULUI ŞI POSI­­BILITAŢI AR STIMULA ENER­GIILE COLECTIVULUI In condiţii mai dificile, dar pî­­nă la urmă am intrat în posesia datelor privind consumurile de metal şi la IMATEX. Ni se pre­­zintă şi un plan de măsuri pen­tru reducerea consumurilor în acest an. Totuşi, la o confruntare a ce­lor prevăzute în planuri, cu rea­litatea, apare o flagrantă necon­­cordanţă: în anul trecut pentru un milion de lei producţie de u­­tilaje s-a folosit cu 1,7 tone me­tal peste norma prevăzută. Pre­vederile pentru acest an sunt cu 0,2 tone de metal sub nivelul planificat în 1974. Pentru înfăp­tuirea acestei sarcini — aşa cum rezultă din justificările întreprin­derii — nu se întrevăd posibili­tăţi reale. Fără îndoială, sarcina trasată trebuie să determine o mai mare contribuţie de gîndire şi acţiune în rîndul colectivului. în acelaşi timp, însă, credem că forul tute­lar trebuie să stabilească nivelul consumurilor în deplină cunoştin­ţă de cauză, în raport cu condi­ţiile şi posibilităţile concrete din unitate. In ce priveşte colectivul între­prinderii, au fost adoptate, în ca­drul unui program complex, mă­suri care să ducă la reducerea­ substanţială a consumurilor de metal. Dintre acestea amintim revizuirea tehnologiilor şi reduce­rea reţelelor de turnare la for­marea mecanică pentru 42 de re­pere. Pe această cale se preconi­zează o economie de 13,5 tone de metal. Noile tehnologii de fa­bricaţie vor duce la reducerea consumurilor de laminate. Dacă nivelul rebuturilor la un singur reper — roata volantă — va pu­tea fi redus la limitele preconi­zate, încă 30 de tone de metal vor putea fi înscrise la capito­lul economiilor. Se va reproiecta sulul de urzeală al războaielor de ţesut, astfel ca greutatea fie­căruia să se reducă cu 90 kg. Măsuri similare se prevăd a se lua şi în alte sectoare de activi­tate ale întreprinderii, ele vizînd, în principal, economisirea și gos­podărirea chibzuită a metalului. I. PETELEI I. MAKRAI Intr-o atmosferă de profundă efervescenţă politică, oamenii muncii din judeţul nostru se pregătesc de alegeri Noua etapă în care au intrat pregătirile pentru alegerile de la 9 martie a determinat peste tot în mi­un­cipiile, oraşele şi satele judeţului intensificarea activită­ţii economice, politice şi cultural­­educative, intensificarea partici­pării oamenilor muncii la con­ducerea treburilor de stat şi obşteşti. Intîlnirile de lucru ale candidaţilor Frontului Unităţii­ Socialiste cu alegătorii reliefează hotărîrea muncitorilor, ingineri­lor, tehnicienilor, oamenilor de ştiinţă şi cultură, a ţăranilor coo­peratori, a tuturor cetăţenilor de a acţiona, împreună cu viitorii lor reprezentanţi în organul su­prem şi în organele locale ale puterii de stat pentru înfăptui­rea exemplară a măreţelor sar­cini izvorîte din Programul parti­dului, din Directivele şi din ce­lelalte hotărîri ale Congresului al XI-lea. în aceste zile, tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, candidat în circumscripţia elec­torală nr. 1 Tg.-Mureş Nord pen­tru alegerile de deputaţi . Ma­rea Adunare Naţională, s-a întîl­­nnit cu cadre de conducere, cu ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori de la I.P.L. „23 Au­gust“, cu cadre didactice şi stu­denţi de la Institutul de medici­nă şi farmacie, cu oameni ai muncii din alte unităţi economice şi social-culturale din circum­scripţie. La I.P.L. „23 August", în ca­drul dialogului­­viu, au fost ana­lizate, la faţa locului, căile şi modalităţile concrete de îndepli­nire a actualului cincinal înainte de termen. Privitor la perspecti­vele măreţe şi sarcinile sporite din cincinalul 1970—1980, o a­­tenţie deosebită s-a acordat pro­blemelor dezvoltării unităţii, creş­terii productivităţii muncii şi competitivităţii produselor pe piaţa externă, ridicării continue a prestigiului mobilei peste ho­tare, sporirii valorii unui metru cub de lemn intrat în procesul industrializării. Muncitorii, inginerii, tehnicie­nii de la I.P.L. „23 August“ au asigurat candidatul şi s-au an­gajat să acţioneze cu dăruire şi abnegaţie pentru realizarea e­­xemplară a planului şi angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii actualului cincinal în mai puţin de patru ani şi jumătate. La Institutul de medicină şi farmacie, tovarăşul Iosif Banc, împreună cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru alege­rile de deputaţi în consiliile populare judeţean şi municipal, a abordat, în cadrul unei fructu­oase întîlniri de lucru cu cadre­le din conducerea I.M.F. şi cu studenţii o largă arie de proble­me vizînd continua perfecţionare a învăţămîntului superior. Un ac­cent deosebit s-a pus pe sarcinile ce revin învăţămîntului superior în lumina hotărîrilor de partid şi de stat cu privire la legarea sa organică cu practica, cu viaţa, în mod detaliat, a fost înfăţişat cuprinzătorul program de instrui­re şi educare a studenţilor, relic­ (Continuare in pag. a 2-a)

Next