Steaua Roşie, aprilie 1975 (Anul 27, nr. 76-101)

1975-04-01 / nr. 76

OKU/V Al COWLTVU/I JUDEŢEAN MUREŞ Al P.C R. S/ Al CONS/IMU/ PDPDIAR JUDEŢEAN I Anul XXVTL Nr. 76 (5.289)­­ Marţi, 1 aprilie 1975 4 pagini. S0 de ban­ ! Succese de seamă în întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen Ultimele zile ale lunii martie ne-au adus multe şi îmbucurătoare veşti despre realizările de seamă obţinute de oamenii muncii din ju­deţ în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea înainte de termen a cincinalului actual. Ritmurile înalte în producţie, organizarea mai judicioasă a muncii în toate sectoarele, creşterea eficienţei economice au caracterizat activitatea desfăşurată în primul trimestru din acest an — expresia concretă a hotărîrii oamenilor muncii de a traduce în viaţă istoricele prevederi stabilite de Congresul al XI-lea al partidului. După ce în zilele trecute am­­Informat despre succesele dobîn­­dite de multe colective de muncă, astăzi inserăm alte realizări de seamă. Printre acestea se remar­că şi faptul că, pînă în prezent, şase unităţi ale cooperaţiei meş­teşugăreşti AU REALIZAT PRE­VEDERILE CINCINALULUI la producţia marfă. Dintre aces­tea, recent a raportat acest suc­ces şi cooperativa meşteşugăreas­că „Mureşul“ care, în baza unor Calcule preliminare, pînă la fi­nele anului va realiza o producţie suplimentară în valoare de 30 milioane lei, în primul trimes­tru planul a fost depăşit cu 200.000 lei. O altă unitate coope­ratistă, ,,Constructorul“, şi-a de­păşit prevederile pe primele trei luni cu un volum de lucrări a căror valoare echivalează cu 12 apartamente convenţionale. Succese de seamă a obţinut şi colectivul de la FABRICA DE MAŞINI DE CALCULAT din cadrul întreprinderii „Electro­­mureş“, în cursul săptămînii trecute au fost livrate în R.P. Polonă 2.250 maşini electrome­canice de calcul, iar planul de producţie la piese de schimb s-a realizat integral la toate reperele Prin acţiunile de lărgire a do­tării cu scule de înaltă precizie, în cursul lunilor februarie şi martie au crescut simţitor atît calitatea, cit şi productivitatea muncii. De asemenea, se remar­că preocuparea asiduă a colecti­vului pentru introducerea şi uti­lizarea în producţie a unor înlo­cuitori, prin aceasta contribuind la reducerea importurilor şi eco­nomisirea valutei. Succese de seamă continuă să obţină binecunoscutul colectiv al Trustului judeţean de construcţii­­m­ontaj, îndeplinindu-şi la înce­putul lunii martie prevederile pe întregul cincinal, pînă în prezent s-a realizat o producţie supli­mentară în valoare de 30 milioa­ne lei. Pe ansamblul trustului prevederile primului trimestru au fost depăşite cu 4 milioane de lei, cele mai importante contri­buţii revenind colectivelor şantie­relor nr. 1 şi 6. Constructorii de locuinţe au realizat suplimentar 90 de apartamente, o desfăşurare favorabilă cunoscând îndeosebi lucrările de investiţii ale consi­liilor populare. I. MAKK­AI Planul trimestrului II va fi realizat la toate sortimentele Convorbire cu ing. MAFTEIU HURUBEANU, director tehnic la Combinatul chimic din Tîrnăveni — în cursul primului trimes­tru, abia încheiat, aţi obţinut re­zultate bune. Am dori să ştim doar proporţia in care aţi depă­şit sarcinile de plan.­­ Cartydarii au dat peste plan 3.500 tone carbid, ceea ce în­seamnă realizarea a 70 la sută din angajamentul anual. Rezul­tate deosebite au obţinut şi colec­tivele secţiilor săruri de bariu şi bicarbonat care au produs su­plimentar 140 tone carbonat de ba­riu, 40 tone sulfat de bariu şi 47 to­ne bicromat. De asemenea, sporul de producţie al secţiei d­e faianţă asigură placarea băilor­­ a peste 100 de apartamente. Apreciem că toţi indicatorii de plan vor fi realizaţi iar producţia suplimen­tară va fi de aproape 9 milioane de lei. „ Pe ce căi şi prin ce măsuri a reuşit colectivul combinatului să obţină asemenea realizări? — Prin valorificarea mai bună a rezervelor de care dispunem A sporit preocuparea pentru funcţionarea neîntreruptă a in­stalaţiilor, pentru întărirea dis­ciplinei în muncă şi respectarea tehnologiilor de fabricaţie. Intro­ducerea acordului global a dus la sporirea exigenţei în muncă, la reducerea duratei reparaţiilor instalaţiilor şi a opririlor acci­dentale. Bunăoară, pe această ca­le, la cuptoarele 1—III carbid s-a obţinut o producţie suplimentară de 500 tone carbid. — Aveţi intr-adevăr secţii în care s-a muncit cu pasiune şi dă­ruire şi unde s-au obţinut rezul­tate bune. Dar treaba n-a mers peste tot la fel. — N-am reuşit să realizăm, pla­nul la oxid de zinc din lipsa ma­teriilor prime, iar la polisulfura de bariu datorită neintrării în funcţiune a noii capacităţi. De asemenea, nici la instalaţia de gresie nu se realizează cantitatea de producţie scontată. — Ceea ce înseamnă că în tri­mestrul II înlăturarea acestor ne­ajunsuri va constitui direcţia principală de acţiune a colecti­vului de lucrători al combinatu­lui. — Menţinînd ritmul înalt al producţiei la capacităţile existen­te, vom acţiona cu hotărîre pen­tru punerea în funcţiune a capa­cităţilor nou construite şi spori­rea volumului producţiei reali­zate aici. Produsele noii instalaţii de gresie sînt de foarte bună calitate, ceea ce înseamnă că e­­fortul nostru trebuie îndreptat spre sporirea productivităţii orare şi zilnice a instalaţiei, obiectiv pe care-l vom atinge în curînd şi care ne va permite recuperarea nerealizărilor din primul trimes­ I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) IERI AU FOST PUSE ÎN FUNCŢIUNE FABRICILE DE MALT ŞI DE LAPTE PRAF DIN REGHIN Ieri s-au pus în funcţiune modernele fabrici de înalt şi lapte praf şi produse lactate proaspete din Reghin. Fabrica de malt face parte din aceeaşi investiţie cu în­treprinderea de bere, pentru care va asigura materia pri­mă de bază — maltul. Capa­citatea de producţie anuală a fabricii depăşeşte nevoile de consum ale fabricii de bere, astfel că plusul de producţie va fi livrat altor unităţi din ţară. Tot ieri a fost pusă în func­ţiune şi fabrica de lapte praf şi produse lactate proaspete, care va realiza şi livra consu­matorilor însemnate cantităţi de produse lactate proaspete, unt şi lapte praf. Noile obiective, puse în funcţiune in cinstea zilei de 1 Mai, fac parte din moderna platformă a industriei alimen­tare, care, pe lingă faptul că asigură dezvoltarea bazei teh­­nico-m­ateriale a judeţului, de­termină o bună aprovizionare cu produse alimentare a populaţiei, asigură şi un nu­măr însemnat de noi locuri de muncă, precum şi sporirea contribuţiei oraşului Reghin la îndeplinirea înainte de termen a actualului cincinal. Cu toate forţele la încheierea insăminţărilor din epoca I MUNCA INTENSA LA NAZNA Folosind timpul bun de lucru din această primăvară cooperati­va agricolă din Nazna a reuşit să încheie în perioada optimă în­­sămînţarea tuturor culturilor din epoca I. Pregătind bine terenul şi efectuînd numai­ lucrări de ca­litate, cooperatorii din cele do­uă brigăzi de cîmp conduse de Ioan Nemeş şi Siko Iosif, ne-a informat Alexandru Bad, ingine­rul şef, prin executarea unor lu­­cări de calitate, vor ca în acest an să realizeze pe cele 127 ha în medie cîte 50.000 kg sfeclă la ha iar pe terenurile irigate peste 70.000 kg. La semănatul sfeclei de zahăr s-au evidenţiat mecanizatorii Vic­tor Făgăraş, Emil Fodor şi alţii. LA GORNEŞTI A MAI RAMAS DOAR PORUMBUL Şi în anul acesta cooperatorii din Gorneşti sunt hotărîţi să ob­ţină o producţie bună de cartofi. Tocmai de aceea, ei au acordat o deosebită atenţie plantării tim­purii a cartofilor, metodă de lu­cru în care şi-au cîştigat o bună experienţă. Pentru ca lucrarea să fie efectuată cît mai operativ, zilnic s-a muncit cu trei maşini de plantat. In felul acesta, plan­tarea cartofilor pe cele 104 ha s-a încheiat încă la mijlocul săp­tămînii trecute. Paralel cu această lucrare, in­tens s-a acţionat şi la însămînţa­­rea sfeclei de zahăr, lucrare care, de asemenea, s-a încheiat­. După cum ne spunea inginerul şef al C.A.P., la Gorneşti, doar porum­bul a mai rămas de însămînţat, pentru care se fac ample lucrări pregătitoare. LA MICA SE CERE RITM MAI INTENS Deşi faţă de anul trecut la Mica s-a îmbunătăţit organizarea şi diri­jarea muncii, totuşi, ritmul lucrări­lor nu s-a ridicat la nivelul cerut. Din cele 100 ha (din lipsa semin­ţei) trifoiul a fost însămînţat doar pe 80 ha. De asemenea, la sfecla de zahăr din 80 ha numai 30 au fost îngrăşate cu bălegar de grajd. La fel, din 20 ha planifi­cate au fost erbicidate numai 14 ha. Un alt neajuns este şi acela că din această suprafaţă numai 50 la sută a fost lucrată cu nive­latorul şi combinatoru­l. După cum se munceşte aici, pentru ter­minarea însămînţării sfeclei mai sînt necesare 1—2 zile. Deşi a început întreţinerea cul­turilor păioase şi a plantelor fu­rajere nici aici rezultatele nu sînt la nivelul posibilităţilor. Toc­mai de aceea, lucrările la care ne-am referit trebuie grăbite pentru ca ele să fie încheiate pî­nă la începerea pregătirilor pen­tru însămînţarea porumbului. PE PRIM PLAN CALITATEA încheierea însămînţărilor din prima epocă este în centrul pre­ocupărilor şi la C.A.P. Căpuş. în­sămînţarea sfeclei de zahăr este pe terminate. In vederea execu­tării tuturor lucrărilor operativ şi în perioada optimă au fost alcătuite trei formaţii mixte de cooperatori şi mecanizatori. De asemenea, în scopul redresării activităţii economice organizato­rice şi obţinerii unor recolte spo­rite la ha, ne informa Teodor Cioca, preşedintele unităţii ei vor face din anul 1975 un an al calităţii. REMUS CÂMPEAN SZABÓ DÉNES VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 19 grade. TIMPUL PROBABIL: Vre­mea se răceşte uşor, cerul mai mult acoperit, temporar cu precipitaţii slabe sub for­mă de ploaie. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10—14 grade, minimele ,între 3—6 grade. Vînt din sud-vest. Etapa de la Tg.-Mureş a concursului „Flori de pe Mureş“ Duminică, pe scenele Casei de cultură a sindicatelor„ clu­bului Prod­complex“ şi a clu­bului T.C.M., s-a desfăşurat faza finală a actualei ediţii a concursului cultural-artistic „Flori de pe Mureş“, la care au participat tarafuri şi so­lişti vocali şi instrumentişti de muzică populară, orchestre de muzică uşoară şi solişti vocali şi instrumentişti, bri­găzi artistice de agitaţie din întreprinderi şi instituţii ale municipiului, ale căminelor culturale din unele comune li­mitrofe şi ale Casei de cultu­ră a sindicatelor. Participarea soliştilor vocali şi instrumentişti de muzică populară a avut, sub aspect numeric, un adevărat caracter de masă, prilejuind trecerea in revistă şi descoperirea de noi talente pentru permanen­ta dezvoltare şi împrospătare a mişcării artistice de ama­tori. De menţionat că, potri­vit regulamentului, soliştii prezenţi in concurs n-au mai participat la nici o altă trece­re în revistă sau concursuri anterioare. Caracterul de ma­să al fazei de la Tg.-Mureş este atestat de participarea a peste 40 de solişti vocali şi in­strumentişti de muzică popu­lară de la Electromureş, Casa de cultură a sindicatelor. I.P.L. „23 August“, Grupul şcolar Electromureş, Fabrica de zahăr, Prodcomplex, între­prinderea comunală, Metalo­­tehnica, Liceul pedagogic, Li­ceul­ „Unirea“, Liceul de con­strucţii, căminele ciclturale Crăciuneşli, Voiniceni, Sin­­paul. Tarafurile prezente in concurs — de la Electromu­reş, Casa de cultură a sindi­catelor, Liceul pedagogic. Me­­talotehnica, căminul cultu­ral din Crăciuneşli — sunt binecunoscute şi apreciate de public. Orchestrele de muzică uşoa­ră şi soliştii de la Metalo­­tehnica, O.C.L. Alimentara. Casa de cultură a sindicate­lor, Nazna, au prezentat ace­laşi caracter de masă. Participarea brigăzilor artis­tice de agitaţie — Electromu­reş, O.C.L. Alimentara, C.F.R., (Continuare în pag. a 4-a) Cît mai mulţi cetăţeni atraşi la practicarea turismului De vorbă cu EUGEN OROIAN, agent principal la Punctul turistic Luduş al O.J.T. — Instituţia dv. este relativ tî­­nără, dar s-a făcut deja cunoscu­tă in oraşul Luduş prin activita­tea pe care o desfăşoară. Ce re­zultate aţi obţinut In acest an şi ce perspective aveţi pentru atra­gerea unui număr cit mai mare de oameni ai muncii la practica­rea turismului? — Intr-adevăr, Punctul de prestaţii turistice Luduş al O.J.T. Mureş, înfiinţat în vara anului trecut, a obţinut rezultate mul­ţumitoare, planul global la ex­cursii în trimestrul I al acestui an fiind realizat integral. Astfel, am organizat deplasări în Munţii Bucin şi Băişorii, la Păltiniş pen­tru practicarea sporturilor de iar­nă — schi şi săniuţe, — urmînd ca în perioada viitoare,în special pentru vacanţa de primăvară a e­­levilor, să organizăm excursii la Braşov, în nordul Moldovei, iar pentru membrii de sindicat la Cheile Turzii, la Sovata, Bucu­reşti, precum şi în alte staţiuni montane şi pe litoral. Aflîndu-ne la început de activitate, este foarte greu să organizăm excursii săptămînale pînă în sezonul esti­val, aceasta şi datorită lipsei mij­loacelor de transport cît şi necu­noaşterii încă a tuturor posibilită­ţilor noastre de către cetăţeni. în acest sens va trebui să­­i­m­ o mai susţinută muncă de propa­gandă, ceea ce, dealtfel, facem şi în prezent, prin staţia de ra­­dioficare şi prin afişe şi să ţinem o legătură, mai strînsă cu organi­zaţiile sindicale din oraş. — Ce veţi oferi cetăţenilor din oraşul Luduş şi din comunele în­vecinate care doresc să meargă în staţiunile de odihnă şi tra­tament? — C.J.T. Mureş ne-a pus la dispoziţie un mare număr de lei-ION CIURDARU (Continuare în pag. a 4-a)

Next