Steaua Roşie, iunie 1975 (Anul 27, nr. 127-151)
1975-06-03 / nr. 127
OfiOAU ĂL CQkHTiTUUJI JUDETIAN MU NES AL PCR $ AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVII. Nr. 128 (5.341) | Marți, 3 iunie 1975_______| 4 pagini, 30 de bani_______| CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! La Sectorul de prelucrare a lemnului din Lunca Bradului Planul de producţie se realizează ritmic Prin rezultatele valoroase obţinute, Sectorul de prelucrare a lemnului din Lunca Bradului se înscrie printre unităţile de bază ale I.F.E.T. Mureş — Reghin. Cu ocazia vizitei noastre, Varga István, şeful sectorului, ne-a prezentat sintetic realizările pe cele patru luni, care se prezintă astfel: planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,2 la sută, cel al producţiei marfă de 106,8 la sută, iar indicele productivităţii muncii a crescut cu 3,2 la sută faţă de plan. Deci, depăşirile nu se datoresc doar unor sporuri fizice, ci şi unei organizări superioare a producţiei şi muncii. Valorificarea calitativ superioară amaterialului lemnos indică, şi ea, o activitate mai raţională, mai gospodărească. Este demn de remarcat faptul că pentru a obţine un metru cub de cherestea se utilizează 1.479 mc buşteni, cu un decimetru cub sub cantitatea planificată. Dat fiind că unitatea prelucrează anual peste 100.000 mc buşteni, că în trecutul nu prea îndepărtat un metru cub de cherestea a fost obţinut din 1,6 mc buşteni, rezultatele obţinute sunt cit se poate de concludente. Mai sunt însă şi alţi factori care reflectă priceperea colectivului de aici. Potrivit programului de gospodărire a fondului forestier, această valoroasă materie primă se exploatează tot mai raţional; drept urmare, buştenii se pun la dispoziţia unităţilor de prelucrare în cantităţi mult diminuate; în acest fel, accentul cade pe creşterea indicelui de utilizare a lemnului de lucru. Forţa de muncă şi utilajele sunt folosite în direcţia diversificării căilor de prelucrare. De fapt, sectorul din Lunca Bradului a trecut de mult limitele unei fabrici de cherestea; locul acestei producţii este cîştigat tot mai mult de industrializarea cherestelei. Schimbarea profilului se realizează în condiţii bune, printr-o permanentă receptivitate şi iniţiativă a colectivului faţă de nou. în acest an, de pildă, recepţionînd cerinţele IMATEX pentru o categorie specială de lăzi necesare ambalării maşinilor destinate exportului, sectorul a angajat neîntîrziat fabricarea a 500 de bucăţi. Pentru a îndeplini angajamentul, a fost nevoie, desigur, de regruparea forțelor, dar după cum se apreciază aici eforturile depuse nu au fost în zadar, materialul de ambalaj a fost livrat la termen, încă un fapt notabil. în ultimii ani, utilajele uzate din vechea fabrică au fost înlocuite cu maşini noi, moderne. Iată doar un singur exemplu care atestă intensificarea mecanizării şi automatizării: pe cînd înainte vreme la depozitul de buşteni au lucrat 65 de oameni, azi, în condiţii de muncă cu totul superioare, lucrează numai 27. Utilajele moderne sunt manipulate şi întreţinute de lucrători bine pregătiţi profesional ca Gheorghe Gurghean, László Sándor, Kopacz György şi alţii. Şeful sectorului Lunca Bradului a avut cuvinte de apreciere şi la adresa celorlalţi lucrători ca, de pildă, Teodor Sederuş, Mezei Janos de la depozitul de buşteni, Ioan Nădăşan, Deák István, Katona Károly, muncitorii fabricii de cherestea, Zsigmond András, Petru Tomolea, manipulanţi. Ei, ca şi mulţi alţii, prin buna pregătire profesională şi spirit de organizare, au contribuit în mare măsură la evoluţia favorabilă a bilanţului trimestrial, la sporirea succeselor și în perioada următoare. PETELEI ISTVÁN Graficul - instrument de conducere şi oglindă a faptelor de muncă Fabrica de produse ceramice „Hercules“ din Tîrnăveni. Nu cred că graficul cu cei 7 indicatori sintetici, ce redă ca într-o oglindă, lună de lună, pe cuprinsul unui an, evoluţia întregii activităţi a întreprinderii este făcut doar pentru a-l scuti pe director de o serie de întrebări stereotipe puse de ziarişti, sau de alte organe de îndrumare şi control, deşi şi aceasta e o treabă bună, ci mai degrabă ca un excelent instrument de conducere. Aşezat pe un panou mare pe peretele din faţa biroului directorului, graficul acesta simplu, tăiat de o linie groasă orizontală ce delimitează nivelul de sută la sută care înseamnă dealtfel obiectivul ce trebuie atins, în care fiecare indicator înseamnă o coloană de o anumită culoare, are parcă o miraculoasă forţă de a îndemna la gîndire şi acţiune. Pentru că imaginea aceasta permanentă din biroul directorului asupra situaţiei de ansamblu a întreprinderii, obsedantă chiar, dar de neocolit, dă actului conducerii continuitate, prospeţime şi clarviziune, punînd în mişcare, ori de cîte ori este privită, gîndirea de perspectivă şi spiritul cutezant, ea menţine mereu trează preocuparea acestuia pentru modul de îndeplinire a planului, canalizîndu-i energia şi priceperea spre obiectivele strategice şi tactice majore ale producţiei, aşa cum actul de conducere, locul şi rolul în structura organizatorică a colectivului i-o cer. Și nu este exclus ca tocmai acest instrument — adevărat barometru atît de simplu (considerat chiar de directorii unor întreprinderi de prestigiu, banal și demodat în secolul calculatoarelor electronice, din moment ce nu-1 utilizează, dar care nu ezită a-şi chema toţi şefii de serviciu pentru a se informa asupra nivelului indicatorilor de plan, i-a condus pe cei de la fabrica din Tîrnăveni spre performanţe demne de invidiat în activitatea lor. Pentru că, un astfel de grafic vorbeşte de la sine, cu o limpezime nebănuită, arătîndu-ţi nivelurile atinse şi indicînd cu claritate direcţiile de acţiune ale colectivului în perioada imediat următoare. Revăd din nou panoul cu grafic şi am în minte desfăşurată întreaga activitate a întreprinderii. Citesc în el eforturile susţinute, de zi cu zi ale acestui ambiţios colectiv, munca lui plină de dăruire şi elan, înaintarea rapidă spre atingerea şi depăşirea obiectivului , a sarcinilor de plan ale fiecărei luni. Linia aceea groasă ce indică nivelul de 100 la sută a rămas undeva mai jos, iar vîrful coloanelor policrome se profilează îndrăzneţ spre valori ce indică noi depăşiri ale sarcinilor de plan. Citim: producţia globală 104,1 la sută, productivitatea muncii 103,5 la sută, beneficiile 168 la sută. Iată cîţiva din indicatorii care spun că de la începutul anului şi pînă în prezent colectivul de la „Hercules“ a muncit foarte bine, că ridicarea eficienţei economice prin creşterea productivităţii muncii, a calităţii producţiei şi reducerii cheltuielilor materiale constituie obiectivul esenţial al întregii lor activităţi. Ce altceva mai avem de adăugat decît faptul că vom răspunde la invitaţia şefului atelierului de producţie, Csiszer Dezideriu, de a da o nouă lectură acestui grafic peste o lună, două, la sfirşitul semestrului şi al anului cînd el va exprima mai complet munca şi eforturile acestui harnic colectiv în realizarea exemplară şi depăşirea sarcinilor de plan. IOAN CISMAȘ Fierbinte omagiu adus copiilor Duminică, 1 Iunie, în toate comunele şi oraşele judeţului a fost sărbătorită „Ziua internaţională pentru apărarea copilului“, prilej de aleasă preţuire şi de fierbinte omagiu adus celor mai tinere mlădiţe ale patriei. Căci, intr-adevăr, ziua de 1 Iunie a pătruns in conştiinţa noastră ca o sărbătoare a candorii şi gingăşiei, a vîrstei marilor noastre deveniri, a prezentului şi viitorului ţării, ca o sărbătoare a florilor şi a luminii, pe care o celebrăm de fiecare dată cu fastul şi mîndria marilor aniversări, a perenităţii şi durabilităţii noastre dintotdeauna. La Tg.-Mureş, „Ziua internaţională pentru apărarea copilului“ a prilejuit un moment de cunoaştere şi de aprecie-ION CIURDARU (Continuare în pag. 3-a) Orice intîrziere la întreţinerea culturilor reduce posibilitatea obţinerii unor MUNCA SIRGUINCIOASA LA BOGATA Ţăranii cooperatori din Bogata ca şi mecanizatorii ce deservesc această unitate sunt conştienţi că de operativitatea şi calitatea lucrărilor de întreţinere ce le execută în prezent va depinde mărimea producţiei la toamnă. Ei depun eforturi pentru ca în fiecare tarla, la fiecare cultură, prin toate mijloacele să contribuie la distrugerea buruienilor şi afînarea solului tasat de ploi. Cooperatorii de aici au reuşit să încheie praşila a II-a şi răritul pe 137 ha din care pe 70 ha au efectuat şi praşila a IlI-a. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii au trecut şi ei la lucru, executind prăşitul pe 60 ha. De fapt, interesul pentru executarea unui număr sporit de praşile este explicabil deoarece unitatea şi-a propus să realizeze 55.000 kg sfeclă de zahăr la ha iar pe suprafaţa irigată 70.000 kg la ha. Cultura promite o asemenea producţie, dar mai sunt şi unele parcele în care cooperatorii din brigăzile conduse de Ioan Pirlea şi Varga Alexandru nu au intervenit la timp cu prăşitul. Interes se depune şi pentru impulsionarea lucrărilor de întreţinere la porumb, cartofi, în grădina de legume etc. La porumb pe cele 497 ha, în urma celor 4—5 mecanizatori ce lucrează intens cu cultivatoarele, zilnic 300 de cooperatori grăbesc prăşitul manual pe rînd, acţiune pe care vor să o încheie în cel mult 4—5 zile. PREA MULTE CULTURI IMBURUIENATE LA BICHIŞ Parcurgînd cîmpul cooperativei agricole din Bichiş în aceste zile cînd se hotărăşte soarta recoltei, constaţi că faţă de timpul înain recolte mari tat, prea multe culturi sînt îmburuienate. Această stare de fapt, factorii cu munci de răspundere din conducerea C.A.P., o pun mai ales pe seama ploilor. Faptele arată însă că întîrzierile îşi au sursa mai ales în slaba organizare a muncii. Aşa se explică faptul că în brigada condusă de Mihai Imre din Bichiş, alături de suprafeţele bine lucrate de sfeclă, se află şi parcele cu buruiană pînă la genunchi. La fel, în brigada din Nandra, condusă de Cornel Tiboc, sfecla are o densitate slabă. Ca urmare a slabei folosiri a mijloacelor mecanizate la întreţinerea culturilor şi a numărului scăzut de cooperatori ce ies la prăşit, mari suprafeţe de porumb sunt îmburuienate. Din cele 584 ha însămînţate cu porumb, doar pe 200 ha s-a efectuat o lucrare cu sapa rotativă iar prăşitul manual este abia la început. în această situaţie, pe suprafeţe mari de porumb pe care le-am văzut la Bichiş, nu se puteau distinge rîndurile de porumb din buruieni! . . Necazul cel mare este că nu numai porumbul este îmburuienat ci şi plantaţia de coacăz, cartofii etc. De asemenea, nu s-a încheiat plantarea tutunului. Pentru a se ieşi din acest impas se impune ca mai ales comitetul comunal de partid să sprijine mai activ conducerea C.A.P. în antrenarea tuturor forţelor locale la impulsionarea lucrărilor de întreţinere. De asemenea, Direcţia generală a agriculturii judeţene ar trebui să insiste mai mult pe stabilitatea specialiştilor. In ultimii trei ani, aici s-au perindat doi ingineri agronomi, în prezent la C.A.P. Bichiş — unitate cu o suprafaţă de peste 3.000 hectare — lucrează un singur inginer agronom, care are o vechime aici doar de cîteva luni. REMUS CÂMPEAN In pagina a 2-a: SPORT Gingăşie şi exuberanţă în sala încărcată de cetini, de rodul unui an, al primului de şcoală, clasa I A de la Liceul „Unirea“ din Tg.-Mureş, a sărbătorit, sîmbătă dupămasă „Ziua internaţională a copilului“, aducînd un călduros omagiu partidului şi patriei, învăţătorilor şi părinţilor care s-au ocupat şi se ocupă de formarea şi educarea acestor tinere vlăstare. La semnalul tovarăşei învăţătoare Ileana Căliman, cei mai mici elevi purtînd literele alfabetului pe piept s-au aşezat într-un buchet în faţa părinţilor care i-au urmărit şi s-au minunat cîte lucruri frumoase au învăţat ei la o vîrstă atît de fragedă. Cu remarcabilă gingăşie şi exuberanţă au cinstit munca şi învăţătura, iar caietele îngrijite, desenele, împletiturile din hîrtie colorată, prezentate în expoziţie au dat măsura strădaniilor lor practice, a mînuţelor meştere, în cîntecul şi veselia lor, a sutelor de copii de la liceele din Tg.-Mureş, Reghin, Sighişoara, Deda, Luduş, Sovata, din celelalte şcoli ale judeţului s-a desprins cu pregnanţă copilăria fericită, dragostea cu care sunt înconjuraţi de educatorii lor, de părinţi, dorinţa fierbinte de a se pregăti, de a fi mîine cetăţeni demni ai patriei socialiste.