Steaua Roşie, iunie 1975 (Anul 27, nr. 127-151)

1975-06-03 / nr. 127

OfiOAU ĂL CQkHTiTUUJI JUDE­TI­AN MU NES AL PCR $­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXVII. Nr. 128 (5.341) | Marți, 3 iunie 1975_______| 4 pagini, 30 de bani_______| CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! La Sectorul de prelucrare a lemnului din Lunca Bradului Planul de producţie se realizează ritmic Prin rezultatele valoroase obţi­nute, Sectorul de prelucrare a lemnului din Lunca Bradului se înscrie printre unităţile de bază ale I.F.E.T. Mureş — Reghin. Cu ocazia vizitei noastre, Varga Ist­ván, şeful sectorului, ne-a prezen­tat sintetic realizările pe cele patru luni, care se prezintă ast­fel: planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,2 la sută, cel al producţiei marfă de 106,8 la sută, iar indi­cele productivităţii muncii a cres­cut cu 3,2 la sută faţă de plan. Deci, depăşirile nu se datoresc doar unor sporuri fizice, ci şi u­­nei organizări superioare a pro­ducţiei şi muncii. Valorificarea calitativ superioară a­­materialu­lui lemnos indică, şi ea, o acti­vitate mai raţională, mai gospo­dărească. Este demn de remar­cat faptul că pentru a obţine un metru cub de cherestea se utili­zează 1.479 mc buşteni, cu un de­cimetru cub sub cantitatea plani­ficată. Dat fiind că unitatea pre­lucrează anual peste 100.000 mc buşteni, că în trecutul nu prea îndepărtat un metru cub de che­restea a fost obţinut din 1,6 mc buşteni, rezultatele obţinute sunt cit se poate de concludente. Mai sunt însă şi alţi factori care reflectă priceperea colectivului de aici. Potrivit programului de gospodărire a fondului forestier, această valoroasă materie primă se exploatează tot mai raţional; drept urmare, buştenii se pun la dispoziţia unităţilor de prelucrare în cantităţi mult diminuate; în a­­cest fel, accentul cade pe creşte­rea indicelui de utilizare a lem­nului de lucru. Forţa de muncă şi utilajele sunt folosite în direc­ţia diversificării căilor de pre­lucrare. De fapt, sectorul din Lunca Bradului a trecut de mult limitele unei fabrici de cheres­tea; locul acestei producţii este cîştigat tot mai mult de indus­trializarea cherestelei. Schimba­rea profilului se realizează în condiţii bune, printr-o permanen­tă receptivitate şi iniţiativă a colectivului faţă de nou. în acest an, de pildă, recepţionînd ce­rinţele IMATEX pentru o catego­rie specială de lăzi necesare am­balării maşinilor destinate ex­portului, sectorul a angajat ne­­întîrziat fabricarea a 500 de bu­căţi. Pentru a îndeplini angaja­mentul, a fost nevoie, desigur, de regruparea forțelor, dar după cum se apreciază aici eforturile depuse nu au fost în zadar, ma­terialul de ambalaj a fost livrat la termen, încă un fapt notabil. în ultimii ani, utilajele uzate din vechea fabrică au fost înlocuite cu ma­şini noi, moderne. Iată doar un singur exemplu care atestă inten­sificarea mecanizării şi automa­tizării: pe cînd înainte vreme la depozitul de buşteni au lucrat 65 de oameni, azi, în condiţii de muncă cu totul superioare, lu­crează numai 27. Utilajele mo­derne sunt manipulate şi întreţi­nute de lucrători bine pregătiţi profesional ca Gheorghe Gur­­ghean, László Sándor, Kopacz György şi alţii. Şeful sectorului Lunca Bradu­lui a avut cuvinte de apreciere şi la adresa celorlalţi lucrători ca, de pildă, Teodor Sederuş, Mezei Janos de la depozitul de buşteni, Ioan Nădăşan, Deák Ist­ván, Katona Károly, muncitorii fabricii de cherestea, Zsigmond András, Petru Tomolea, manipu­­lanţi. Ei, ca şi mulţi alţii, prin buna pregătire profesională şi spirit de organizare, au contri­buit în mare măsură la evoluţia favorabilă a bilanţului trimestri­al, la sporirea succeselor și în perioada următoare. PETELEI ISTVÁN Graficul - instrument de conducere şi oglindă a faptelor de muncă Fabrica de produse ceramice „Hercules“ din Tîrnăveni. Nu cred că graficul cu cei 7 indica­tori sintetici, ce redă ca într-o oglindă, lună de lună, pe cuprin­sul unui an, evoluţia întregii ac­tivităţi a întreprinderii este fă­cut doar pentru a-l scuti pe di­rector de o serie de întrebări stereotipe puse de ziarişti, sau de alte organe de îndrumare şi control, deşi şi aceasta e o trea­bă bună, ci mai degrabă ca un excelent instrument de condu­cere. Aşezat pe un panou mare pe peretele din faţa biroului di­rectorului, graficul acesta sim­plu, tăiat de o linie groasă ori­zontală ce delimitează nivelul de sută la sută care înseamnă de­altfel obiectivul ce trebuie atins, în care fiecare indicator înseam­nă o coloană de o anumită cu­loare, are parcă o miraculoasă forţă de a îndemna la gîndire şi acţiune. Pentru că imaginea a­­ceasta permanentă din biroul di­rectorului asupra situaţiei de an­samblu a întreprinderii, obse­dantă chiar, dar de neocolit, dă actului conducerii continuitate, prospeţime şi clarviziune, punînd în mişcare, ori de cîte ori este privită, gîndirea de perspectivă şi spiritul cutezant, ea menţine mereu trează preocuparea aces­tuia pentru modul de îndeplini­re a planului, canalizîndu-i e­­nergia şi priceperea spre obiec­tivele strategice şi tactice ma­jore ale producţiei, aşa cum ac­tul de conducere, locul şi rolul în structura organizatorică a colectivului i-o cer. Și nu este exclus ca tocmai a­­cest instrument — adevărat ba­rometru atît de simplu (conside­rat chiar de directorii unor în­treprinderi de prestigiu, banal și demodat în secolul calculatoa­relor electronice, din moment ce nu-1 utilizează, dar care nu ezi­tă a-şi chema toţi şefii de servi­ciu pentru a se informa asupra nivelului indicatorilor de plan, i-a condus pe cei de la fabrica din Tîrnăveni spre performanţe demne de invidiat în activitatea lor. Pentru că, un astfel de gra­fic vorbeşte de la sine, cu o lim­pezime nebănuită, arătîndu-ţi ni­velurile atinse şi indicînd cu cla­ritate direcţiile de acţiune ale colectivului în perioada imediat următoare. Revăd din nou panoul cu grafic şi am în minte desfăşurată întrea­ga activitate a întreprinderii. Ci­tesc în el eforturile susţinute, de zi cu zi ale acestui ambiţios colectiv, munca lui plină de dă­ruire şi elan, înaintarea rapidă spre atingerea şi depăşirea o­­­biectivului , a sarcinilor de plan ale fiecărei luni. Linia aceea groasă ce indică nivelul de 100 la sută a rămas undeva mai jos, iar vîrful coloanelor poli­crome se profilează îndrăzneţ spre valori ce indică noi depă­şiri ale sarcinilor de plan. Ci­tim: producţia globală 104,1 la sută, productivitatea muncii 103,5 la sută, beneficiile 168 la sută. Iată cîţiva din indicatorii care spun că de la începutul anului şi pînă în prezent colec­tivul de la „Hercules“ a muncit foarte bine, că ridicarea eficien­ţei economice prin creşterea pro­ductivităţii muncii, a calităţii producţiei şi reducerii cheltuie­lilor materiale constituie obiec­tivul esenţial al întregii lor acti­vităţi. Ce altceva mai avem de adăugat decît faptul că vom răs­punde la invitaţia şefului atelie­rului de producţie, Csiszer Dezi­­deriu, de a da o nouă lectură acestui grafic peste o lună, două, la sfirşitul semestrului şi al anu­lui cînd el va exprima mai com­plet munca şi eforturile acestui harnic colectiv în realizarea exemplară şi depăşirea sarcini­lor de plan. IOAN CISMAȘ Fierbinte omagiu adus copiilor Duminică, 1 Iunie, în toate comunele şi oraşele judeţului a fost sărbătorită „Ziua in­ternaţională pentru apărarea copilului“, prilej de aleasă preţuire şi de fierbinte omagiu adus celor mai tinere mlădiţe ale patriei. Căci, intr-adevăr, ziua de 1 Iunie a pătruns in conştiinţa noastră ca o sărbă­toare a candorii şi gingăşiei, a vîrstei marilor noastre de­veniri, a prezentului şi viito­rului ţării, ca o sărbătoare a florilor şi a luminii, pe care o celebrăm de fiecare dată cu fastul şi mîndria marilor ani­versări, a perenităţii şi dura­bilităţii noastre dintotdeauna. La Tg.-Mureş, „Ziua inter­naţională pentru apărarea co­pilului“ a prilejuit un moment de cunoaştere şi de aprecie-ION CIURDARU (Continuare în pag.­­ 3-a) Orice intîrziere la întreţinerea culturilor reduce posibilitatea obţinerii unor MUNCA SIRGUINCIOASA LA BOGATA Ţăranii cooperatori din Boga­ta ca şi mecanizatorii ce deser­vesc această unitate sunt conşti­enţi că de operativitatea şi ca­litatea lucrărilor de întreţinere ce le execută în prezent va depinde mărimea producţiei la toamnă. Ei depun eforturi pentru ca în fiecare tarla, la fiecare cultură, prin toate mijloacele să contri­buie la distrugerea buruienilor şi afînarea solului tasat de ploi. Cooperatorii de aici au reuşit să încheie praşila a II-a şi răritul pe 137 ha din care pe 70 ha au efectuat şi praşila a IlI-a. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii au trecut şi ei la lucru, execu­tind prăşitul pe 60 ha. De fapt, interesul pentru exe­cutarea unui număr sporit de praşile este explicabil deoarece unitatea şi-a propus să realizeze 55.000 kg sfeclă de zahăr la ha iar pe suprafaţa irigată 70.000 kg la ha. Cultura promite o ase­menea producţie, dar mai sunt şi unele parcele în care coopera­torii din brigăzile conduse de Ioan Pirlea şi Varga Alexandru nu au intervenit la timp cu pră­şitul. Interes se depune şi pentru im­pulsionarea lucrărilor de întreţi­nere la porumb, cartofi, în gră­dina de legume etc. La porumb pe cele 497 ha, în urma celor 4—5 mecanizatori ce lucrează in­tens cu cultivatoarele, zilnic 300 de cooperatori grăbesc prăşitul manual pe rînd, acţiune pe care vor să o încheie în cel mult 4—5 zile. PREA MULTE CULTURI IMBURUIENATE LA BICHIŞ Parcurgînd cîmpul cooperativei agricole din Bichiş în aceste zile cînd se hotărăşte soarta recoltei, constaţi că faţă de timpul înain­ recolte mari­­ tat, prea multe culturi sînt îm­­buruienate. Această stare de fapt, factorii cu munci de răs­pundere din conducerea C.A.P., o pun mai ales pe seama ploilor. Faptele arată însă că întîrzierile îşi au sursa mai ales în slaba or­ganizare a muncii. Aşa se explică faptul că în brigada condusă de Mihai Imre din Bichiş, alături de suprafeţele bine lucrate de sfe­clă, se află şi parcele cu buruia­nă pînă la genunchi. La fel, în brigada din Nandra, condusă de Cornel Tiboc, sfecla are o densi­tate slabă. Ca urmare a slabei folosiri a mijloacelor mecanizate la între­ţinerea culturilor şi a numărului scăzut de cooperatori ce ies la prăşit, mari suprafeţe de porumb sunt îmburuienate. Din cele 584 ha însămînţate cu porumb, doar pe 200 ha s-a efectuat o lucrare cu sapa rotativă iar prăşitul ma­nual este abia la început. în a­­ceastă situaţie, pe suprafeţe mari de porumb pe care le-am văzut la Bichiş, nu se puteau distinge rîndurile de porumb din buru­ieni! . . Necazul cel mare este că nu numai porumbul este îmburuie­­nat ci şi plantaţia de coacăz, cartofii etc. De asemenea, nu s-a încheiat plantarea tutunului. Pentru a se ieşi din acest im­pas se impune ca mai ales comi­tetul comunal de partid să spriji­ne mai activ conducerea C.A.P. în antrenarea tuturor forţelor lo­cale la impulsionarea lucrărilor de întreţinere. De asemenea, Di­recţia generală a agriculturii ju­deţene ar trebui să insiste mai mult pe stabilitatea specialiştilor. In ultimii trei ani, aici s-au pe­rindat doi ingineri agronomi, în prezent la C.A.P. Bichiş — unita­te cu o suprafaţă de peste 3.000 hectare — lucrează un singur in­giner agronom, care are o vechi­me aici doar de cîteva luni. REMUS CÂMPEAN In pagina a 2-a: S­PORT Gingăşie şi exuberanţă în sala încărcată de cetini, de rodul unui an, al primului de şcoală, clasa I A de la Liceul „Unirea“ din Tg.-Mu­reş, a sărbătorit, sîmbătă după­­masă „Ziua internaţională a copilului“, aducînd un căldu­ros omagiu partidului şi pa­triei, învăţătorilor şi părinţi­lor care s-au ocupat şi se o­­cupă de formarea şi educarea acestor tinere vlăstare. La semnalul tovarăşei învă­ţătoare Ileana Căliman, cei mai mici elevi purtînd lite­rele alfabetului pe piept s-au aşezat într-un buchet în faţa părinţilor care i-au urmărit şi s-au minunat cîte lucruri fru­moase au învăţat ei la o vîrstă atît de fragedă. Cu remarca­bilă gingăşie şi exuberanţă au cinstit munca şi învăţătura, iar caietele îngrijite, desene­le, împletiturile din hîrtie co­lorată, prezentate în expoziţie au dat măsura strădaniilor lor practice, a mînuţelor meştere, în cîntecul şi veselia lor, a sutelor de copii de la liceele din Tg.-Mureş, Reghin, Sighi­şoara, Deda, Luduş, Sovata, din celelalte şcoli ale judeţu­lui s-a desprins cu pregnan­ţă copilăria fericită, dragos­tea cu care sunt înconjuraţi de educatorii lor, de părinţi, do­rinţa fierbinte de a se pregă­ti, de a fi mîine cetăţeni demni ai patriei socialiste.

Next