Steaua Roşie, iulie 1975 (Anul 27, nr. 152-178)

1975-07-01 / nr. 152

ORGAN AL COmiTULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC fi Ş/ AL CONSILIULUI POPUIAR JUDEŢEAN Anul XXVII. Nr. 152 (5.365) 1 Marţi, 1 iulie 1975 4 pagini. 3d­­e bani Cu prilejul realizării cincinalului în patru ani şi jumătate TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 1­9 a primit delegaţiile comitetelor judeţene de partid Suceava şi Covasna în ziua de 30 iunie, comitetele judeţene de partid Suceava şi Covasna au raportat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, realizarea prevederilor planului cincinal în patru ani şi jumătate. In cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la sediul C.C. al P.C.R., primul secretar al Comi­tetului judeţean Suceava al P.C.R., Miu Dobrescu, şi pri­mul secretar al Comitetu­lui judeţean Covasna al P.C.R., Ferdinand Nagy, au prezen­tat secretarului general al partidului mesajele trimise cu a­­cest prilej de oamenii muncii din aceste judeţe, în care, cu sa­tisfacţia datoriei împlinite, de a fi onorat prin fapte angajamen­tul asumat de a îndeplini cinci­nalul cu şase luni mai devreme, îşi exprimă hotărîrea de a-şi a­­duce pe mai departe contribuţia lor, alături de întregul nostru popor, la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a Ro­mâniei spre comunism. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii din cele două judeţe —­ Suceava şi Covasna — organizaţiilor de par­tid, comuniştilor, comitetelor ju­deţene de partid, pentru succe­sele realizate în înfăptuirea îna­inte de termen, în patru ani şi jumătate, a sarcinilor actualului cincinal şi le-a urat succese tot mai mari în viitor, multă ferici­re şi sănătate. Combinatul chimic Tîrnăveni şi-a îndeplinit angajamentul anual Chimiştii din Tîrnăveni, ca de­altfel toţi oamenii muncii, con­tinuă cu însufleţire şi dîrzenie bătălia cu timpul pentru înde­plinirea prevederilor cincinalului înainte de termen. Desfăşurînd lună de lună o activitate produc­tivă remarcabilă, colectivele fa­bricilor şi instalaţiilor de aici şi-au îndeplinit înainte de ter­men sarcinile de plan pe primul semestru al anului. Ca urmare, producţia globală industrială ce se va realiza suplimentar în pri­ma jumătate a anului se ridică la 21 milioane lei, iar producţia marfă la 9,6 milioane lei; produc­tivitatea muncii planificată a fost depăşită cu 1.500 lei/persoană, în timp ce peste prevederile la ex­port s-au livrat produse în va­loare de 5,1 milioane lei valută, în unităţi fizice, planul a fost de­păşit cu 7.600 tone carbid, 100 tone bicromat de sodiu, 1.600 to­ne sulfat de aluminiu, 260 tone carbonat de bariu şi alte pro­duse. Semnificativ este şi faptul că prin realizările semestrului I, co­lectivul combinatului şi-a onorat angajamentele asumate pe între­gul an la producţia globală şi producţia marfă. Industria oraşului Reghin, va îndeplini cincinalul la data de 25 iulie 1975 Convorbire cu tovarăşul SIMION COTOI, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc Reghin al P.C.R. — In ampla întrecere so­cialistă desfăşurată pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen, unităţile economice din Reghin se situează pe un foc de frunte. Prin ce se ca­racterizează activitatea indus­trială a oraşului? Cu ce rea­lizări aţi încheiat primul se­mestru? — Fără îndoială, viaţa econo­­mico-socială a Reghinului este caracterizată de munca creatoa­re şi efervescentă a comunişti­lor, a tuturor oamenilor muncii din toate unităţile, consacrată realizării înainte de termen a cincinalului actual. Este meritul incontestabil al constructorilor de maşini de la „Republica“ şi I.U.P.S., al forestierilor de la I.P.L. şi I.F.E.T., al confecţioneri­­lor de încălţăminte de la I.P.M.S., al tinerelor şi destoinicelor colec­tive de pe noua platformă indus­trială a oraşului — Fabrica de bere şi malţ, Abatorul de păsări, Uzina de apă etc., al colectivelor unităţilor cooperatiste, al tuturor oamenilor muncii care, muncind înfrăţiţi pe „frontul“ producţiei au făcut şi în acest an dovada înaltei conştiinţe şi competenţe, a pasiunii şi devotamentului. Pentru ca cele de mai sus să nu pară gratuităţi de comple­­zanţă, subliniez imediat că in­dustria oraşului Reghin, după ul­timele evaluări, va îndeplini pre­vederile cincinalului în data de 25 iulie. Mai remarc că peste prevederile semestrului I reali­zăm o producţie globală în va­loare de 27 milioane lei, produc­ţia marfă fiind depăşită cu 4,5 la sută, iar cea destinată expor­tului cu 3,5 la sută. N-am vrea să părem lipsiţi de simţul măsurii şi al modestiei şi să nu vedem că în activitatea noastră este încă loc pentru mai bine. Trăim şi existăm cu con­vingerea că putem şi că vom rea­liza mai mult şi mai bine. Şi nu cunosc nici măcar un singur caz în care reghinenii să nu-şi fi res­pectat cuvîntul dat. — Sporirea eficienţei eco­nomice constituie, aşa cum bi­ne se ştie, condiţia principală a competitivităţii produselor şi creşterii acumulărilor bă­neşti. Ce acţiuni s-au între­prins în direcţia creşterii pro­ductivităţii muncii şi reduce­rii costurilor de fabricaţie? — Problematica creşterii efi­cienţei economice este, în gene­ral, complexă şi ea implică res­ponsabilitatea şi conştiinţa tutu­ror oamenilor muncii, de la muncitor şi pînă la director. Sub îndrumarea Comitetului orăşe­nesc de partid, organizaţiile de bază şi comitetele oamenilor muncii au elaborat programe de creştere a productivităţii muncii. Menţionez, printre altele, măsu­rile privind perfecţionarea tehno­logiilor de fabricaţie a mobilei şi a unor instrumente muzicale la I.P.L., utilizarea mai intensă a suprafeţelor de producţie (rea­­lizînd un coeficient de 0,82) şi extinderea acordului global în toate secţiile de la I.M. „Repu­blica“, ridicarea gradului de me­canizare a proceselor de producţie Convorbire realizată de MIHAI BARDAŞANU (Continuare în pag. a 3-a) „Zilele muzicale tirgumureşene“ K n mi Mici I* mm in uwt­ ­ .ie sîmbătă şi duminică au fost foarte dense, concertele şi manifestările înscrise pe agen­da festivalului cuprinzînd o ma­re varietate de genuri, de la o­­pera comică la muzica de came­ră. • Pentru prima dată în cei cinci ani de existenţă a festiva­­lului a fost prezentată o operă. Destul este meritoriu, cu atît mai mult cu cît nu este vorba de o operă arhicunoscută, ci de una demult îngropată sub praful uită­rii — Pimpinone de Telemann. Interpreţii, un colectiv din Var­şovia, în care se disting cîntăre­­ţii Ewa Ignatowicz şi Jarzy Ar­­tyst, acompaniaţi de un mic an­samblu instrumental, reuşesc, printr-o evoluţie meritorie, com­plexă, în care se îmbină arta cîntecului cu jocul scenic, să dea viaţă unei partituri destul de convenţionale, mai degrabă o copie a prototipului operei buffs italiene. Oricum, întreprinderea lor depăşeşte cadrul documenta­rului, aducînd o notă de origina­litate în festival. • Fiecare concert al Cappel­­lei Transsylvanica din Cluj-Na­­poca, aşteptat oriunde cu un imens interes, este un inegalabil prilej de a sonda adîncimi nebă­nuite ale polifoniei renaşterii sau ale creaţiei româneşti contempo­rane. Sub competenţa şi directa con­ducere a maestrului Dorin Pop, profesor la Conservatorul „Georg BUJOR DANŞOREAN (Continuare în pag. a 4-a) VIZITA OFICIALA IN TARA NOASTRĂ A CĂPITANILOR REGENŢI­­ AI REPUBLICII La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, luni după-amiază au sosit în Capi­tală, într-o vizită oficială în ţara noastră. Excelenţele lor Al­berto Cecchetti şi Michele Righi, căpitani regenţi ai Republicii San Marino, împreună cu soţiile. Această nouă întîlnire la înalt nivel româno-sanmarinez con­stituie un prilej de reafirmare a raporturilor de prietenie, colabo­rare şi stimă reciprocă. La aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia sosirii, dom­nea atmosfera sărbătorească tra­diţională cu care poporul român îi primeşte pe solii popoarelor prietene. SAN MARINO In întîmpinarea căpitanilor re­genţi ai Republicii San Marino au venit tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Se aflau de faţă tovarăşii: Ma­nea Mănescu, Emil Bobu, Gheor­­­ghe Cioară, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Iţă­­dulescu, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ioan Ursu, împreună cu soţiile, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi alţi membri ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale, generali. La ora 15,25, aeronava cu ca­re au călătorit căpitanii regenţi (Continuare în pag. a 4-a) Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Ieri, în sala noului teatru din Tg.-Mureş, într-o atmosferă săr­bătorească, a avut loc festivita­tea consacrată „Zilei învăţătoru­lui“. Au participat: tovarăşul Ioan Florea, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., membri ai birourilor co­mitetelor judeţean şi municipal de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor popu­lare judeţean şi municipal. Au fost prezenţi educatoare, învăţă­tori, profesori, cadre universita­re din municipiul Tg.-Mureş şi localităţile aparţinătoare. Adunarea festivă a fost des­chisă de prof. Ioan Stoica, inspec­tor general al Inspectoratului şcolar judeţean, care a subliniat însemnătatea „Zilei învăţătoru­lui“, rolul important al cadrelor didactice în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. El a adus un cald o­­magiu educatoarelor, învăţători­lor, profesorilor şi cadrelor didac­tice universitare pentru rezultate­le obţinute în anul şcolar înche­iat în munca nobilă de educare şi instruire a tinerei generaţii pentru slujirea idealurilor socia­liste şi comuniste. La adunarea festivă a luat cu­vîntul tovarăşul Ioan Florea, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Mureş al P.C.R., care, cu prilejul acestei zile — instituită de partidul nostru ca semn de cinstire a acelora care îşi dedică dragostea şi priceperea instruirii şi educării tinerilor — a transmis un salut tovărăşesc şi a felicitat în numele Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popu­lar judeţean pe slujitorii şcolii pentru strădania de a traduce în viaţă sarcinile ce revin şcolii* iz­­vorîte din măreţul Program a­­doptat de Congresul al XI-lea al partidului. In cuvîntul său, vorbi­torul a subliniat că anul şcolar, recent încheiat, s-a desfăşurat în condiţiile unei atmosfere de efer­vescenţă creatoare, generată de documentele celui de-al XI-lea Congres, de Programul de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism care deschid perspective luminoase şî învăţămîntului nostru. Astăzi, cînd întregul nostru popor este angajat cu toate resursele mate­riale şi spirituale într-un impre­sionant efort de a îndeplini cin­cinalul înainte de termen, a spus vorbitorul, şcoala este chemată să modeleze unul dintre cele mai de preţ bunuri — inteligenţa şi puterea minţii — şi să-şi aducă contribuţia la înflorirea naţiunii noastre socialiste, la dezvoltarea multilaterală a personalităţii ur­bane. Tovarăşul Ioan Florea a remarcat rezultatele obţinute în OLGA AFOSTOB (Continuare în pag. a 3-a) „Expo75 — Şcoala şi producţia“ Ieri s-a deschis în sălile Liceu­lui „Unirea“ din Tg.-Mureş ex­poziţia intitulată „Expo ’75 — Şcoala şi producţia“ care cuprin­de obiecte executate de elevii ju­deţului Mureş în cadrul ateliere­­lor-şcoală. Expoziţia a fost inaugurată de către tovarăşul Ioan Florea, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid. La deschidere au mai luat parte membri ai Bi­roului Comitetului judeţean de partid, ai Inspectoratului şcolar judeţean, cadre didactice, repre­zentanţi ai întreprinderilor şi in­stituţiilor din municipiul Tg.­­Mureş şi din judeţul Mureş, pă­rinţi şi elevi. Cuprinzînd obiecte diverse, de la instrumente şcolare pînă la circuite electronice, de la unelte şi pînă la obiecte de artizanat — executate cu multă măiestrie — expoziţia relevă succesele obţi­nute de şcolile judeţului nostru în formarea la elevi a deprinde­rilor practice­ aplicative. E. BURGHI­LEA

Next