Steaua Roşie, septembrie 1975 (Anul 27, nr. 205-229)
1975-09-02 / nr. 205
omn al covetului judeţean mureş al p.cr.şi al consiliului popular judeţean wBs^mm^m ""^rnîîTxXvîî"^r-2oT^(5!418^^p,"”^îârțî!^r,septembrîe 1975 | 4 pagini, 30 de bani CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. In ziua de 1 septembrie 1975 a avut loc la Comitetul Central al partidului o consfătuire de lucru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, directorii generali ai direcţiilor agricole judeţene, cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi alţi activişti de partid şi de stat. Au fost dezbătute măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei agricole de toamnă, în lumina Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 august a.c. In cadrul şedinţei au luat cuvîntul numeroşi vorbitori care au scos în evidenţă rezultatele obţinute pînă în prezent şi îndeosebi măsurile adoptate pentru asigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrărilor agricole în concordanţă cu indicaţiile conducerii partidului. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidului a subliniat pe larg în cuvîntul său măsurile care se impun a fi luate, în spiritul recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, în vederea asigurării bunei organizări a întregii activităţi de producţie în agricultură, pentru stringerea şi depozitarea întregii recolte, la timp şi fără pierderi, realizarea integrală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în condiţiuni optime a campaniei de toamnă, în conformitate cu legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură trebuie acţionat cu hotărîre pentru realizarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, desfăşurîndu-se totodată o vastă şi temeinică muncă politică care să conducă la mobilizarea tuturor forţelor, a organizaţiilor de partid, de sindicat, de tineret, a membrilor cooperatori, a întregii ţărănimi. în cadrul problemelor abordate de secretarul general al partidului, un loc important l-au avut cele privind stringerea, transportarea şi depozitarea recoltei. Trebuie luate toate măsurile pentru a nu admite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi cooperatist, ci întreaga agricultură. Să se stabilească concret, pe tarlale, pe loturi, pe echipe măsuri corespunzătoare, în funcţie de starea fiecărei culturi, pentru stringerea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţiuni a întregii producţii de porumb, floarea-soarelui, de sfeclă de zahăr, cartofi, manifestîndu-se un înalt spirit gospodăresc. Relevîndu-se că există toate condiţiunile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectorului zootehnic, s-a arătat că trebuie acordată toată atenţia strîngerii şi depozitării în mod corespunzător a fîneţelor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor furajere, în cadrul concluziilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de asemenea, măsurile care trebuie luate pentru stringerea la timp a legumelor, pentru asigurarea materiei prime necesare industriei cit şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza forţele şi mijloacele necesare pentru recoltarea, preluarea, conservarea şi valorificarea superioară a întregii producţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidului s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigurarea tuturor condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari în anul 1976. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsurile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transportului şi încorporării în sol a întregii cantităţi de îngrăşăminte, pregătirii terenului pentru însămînţările de toamnă, încheierii încel mai scurt timp a acţiunii de asigurare, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesitatea folosirii corespunzătoare a bazei materiale existente, pentru ca întregul parc de maşini şi utilaje să execute la cel mai înalt nivel lucrările agricole. în cadrul cuvîntării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit pe necesitatea bunei organizări, instaurării unei discipline ferme în agricultură, relevînd în acest sens că atît Uniunea Naţională, cit şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe radical stilul de muncă, să acţioneze ca adevăraţi organizatori ai producţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea in agricultură să se desfăşoare intr-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orarii precise de activitate, aşa cum se procedează în industrie şi în alte sectoare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze cu fermitate pentru ca la muncile agricole să par (Continuare în pag. a 4-a) O ACŢIUNE MERITORIE LĂ I.E.E.T. mm-mmm In cadrul I.F.E.T. Mureş — Reghin s-a trecut la o acţiune de amploare privind gospodărirea şi valorificarea superioară a deşeurilor. Aşa cum ne-a informat inginerul Dumitru Argint, directorul întreprinderii, după şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, la Reghin s-au iniţiat măsuri suplimentare de colectare a deşeurilor şi de curăţire a resturilor de exploatare. De pe văile şi versanţii munţilor, lemnul scurt este adunat cu grijă şi sortat, astfel incit cel apt pentru prelucrare să fie utilizat la fabricarea ambalajelor, iar alte categorii la mangalizare şi ca lemn pentru foc. In acelaşi timp, o altă categorie de deşeuri va fi folosită pentru realizarea produselor strunjite de mici dimensiuni. O mare parte din materialul colectat va fi destinată producerii plăcilor aglomerate din lemn. In acest scop, pînă la sfîrşitul anului, la U.F.E.T. Sovata se va da în folosinţă un tocător de deşeuri cu ajutorul căruia se va valorifica în anul viitor cu peste 5.000 tone mai mult material pentru P.A.I. decît în 1975. O bună parte din deşeuri vor fi întrebuinţate la producerea podinelor pentru schele, la lăzi pentru fructe, la minere pentru găleţi şi alte produse. Utilizarea lor va contribui la creşterea vaiei fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată și la economisirea resurselor forestiere. B. GHEORGHE HOKTAM t¡iN TOAt( TA/tUf, WlT! - VĂ ! lulesul merelor de vară la I.A.S. Batoș Sarcină de prim ordin în agricultură FOLOSIREA IA MAXIMUM A CAPACITĂŢII MIJLOACELOR MECANICE Aşa după cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv, o atenţie deosebită trebuie acordată folosirii la maximum a capacităţii mijloacelor mecanice prin organizarea lucrului în două schimburi, sau în schimburi prelungite şi menţinerea întregului parc de tractoare şi maşini în deplină stare de funcţionare. In legătură cu această sarcină de prim ordin în agricultură am avut zilele acestea o discuţie cu ing. Petru Mărginean, directorul S.M.A. Tîrnâveni, şi cu Marcel Iînsu, inginer la S.M.A. Iernut. — In adunările generale ce au avut loc recent pe secţii — precizează directorul S.M.A. Tirnăveni — s-a stabilit ca toate tractoarele să lucreze în schimburi prelungite, de la ora 6,30 la 19,30. Prin această măsură s-a creat posibilitatea să se depăşească normele şi graficele de lucru stabilite cu circa 20 la sută. De fapt, o bună parte din mecanizatorii noştri au lucrat şi în luna august în schimburi prelungite, depăşind sarcina la arături pe această perioadă cu circa 500 ha. Pe ansamblul S.M.A. există unele rămîneri în urmă la pregătirea terenului, deşi mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din Deal şi Găneşti au înregistrat rezultate bune şi la efectuarea acestei arături. Pentru perioada care urmează ,■ conform hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. , s -au stabilit sarcini zilnice obligatorii pentru fiecare formaţie de muncă. Comandamentele comunale, specialiştii din C.A.P. cit şi din unitatea noastră, urmează să urmărească în permanenţă respectarea şi îndeplinirea integrală a acestor programe de lucru. Intrucît în această perioadă trebuie efectuat un mare număr de lucrări: arat, pregătirea terenului, fertilizări, însilozări etc., s-ar impune limitarea folosirii tractoarelor la diferite transporturi din C.A.P., care se pot face cu autocamioanele și atelajele. în acest fel s-ar elibera un număr mare de tractoare pentru arat şi pregătirea terenului. Pentru transporturile agricole interne C.A.P. ar putea solicita şi autocamioane de la I.T.A., în cazul cînd nu se pot descurca cu forţele proprii. — Ce măsuri întreprindeţi pentru menţinerea întregului parc in stare de funcţionare?— în prezent, cu excepţia a 4—5 defecţiuni accidentale care apar, întreg parcul de 150 tractoare este în stare de funcţionare. In continuare am luat măsura ca prin cele două ateliere mobile să se verifice dimineaţa, timp de 40 de minute în fiecare secţie, la un interval de 3 zile, felul în care este întreţinut fiecare tractor sau utilaj. Piesele de schimb necesare, precum şi stocul de carburanţi tampon sunt asigurate. _ TRAIAN GABOR (Continuare In pag. a 4-a) Pe şantierul pieptănătoriei de lînă din Sighişoara au risipit timpul, iar acum se pling că e prea scurt Şantierul secţiei de spălătorie lină brută şi pieptănătorie Sighişoara. Faptul că stadiul lucrărilor este în urma graficelor de execuţie şi acum, cu trei luni înaintea scadenţei, nu-i întîmplător. Situaţia nesatisfăcătoare de aici este urmarea firească a modului necorespunzător în care a fost concepută şi organizată întreaga activitate a şantierului. Constructorii au avut timp berechet la dispoziţie, dar nu l-au folosit. Din trimestrul III/1973 de cînd au atacat lucrările şi pînă în prezent s-au scurs 24 de luni, timp în care acest obiectiv putea fi terminat dacă se lucra în mod obişnuit. Dar în concepţia conducerii Trustului V Braşov, a Şantierului Dumbrăveni, Spălătoria şi pieptănătoria de lînă din Sighişoara a constituit un fel de şantier-rezervă de unde plecau, în schimb se întorceau mai rar, forţe pentru alte obiective, stare de lucruri deseori criticată de noi şi faţă de care şi-au exprimat nemullumirea lucrătorii de aţei şi conducerea lotului sighişorean. Desele asigurări ale factorilor de răspundere ai şantierului că situaţia se va redresa la momentul oportun, astfel ca fabrirea să fie terminată în timp, s-au dovedit vorbe goale. Măsurile şi acţiunile concrete au întîrziat prea mult faţă de volumul mare de lucrări ce a mai rămas de executat. Am vizitat din nou şantierul acum cîteva zile. E o mare concentrare de forţe, se lucrează vîrtos în schimburi prelungite, iar la unele faze în două schimburi. Dar şantierul cunoaşte această ambianţă de abia acum o lună şi ceva, deşi nici începutul anului n-ar fi fost prea devreme pentru un asemenea ritm de execuţie. E foarte mult de lucru la acest şantier şi constructorii fac greu faţă tuturor treburilor. Au multe lucruri de pus la punct, de la fundaţii la finisaj şi încă nici unul din obiectivele mai principale nu-i finalizat. E adevărat, au de îndeplinit un grafic încărcat de lucrări, care prevede terminarea la timp a acestei capacităţi, însă el nu poate fi respectat, şi cu fiecare zi ce trece rămânerile în urmă se accentuează. La 15 august hala carde trebuia să deschidă şirul lucrărilor de montaj. Cu toate acestea ea nu este pregătită încă pentru această lucrare şi exigenţele impuse de ambianţa de lucru ce trebuie asigurată montorilor va accentua şi mai mult rămînerile în urmă. Celelalte capacităţi: hala laminoarelor şi pieptănătoria, uzina de condiţionare etc., sunt şi mai rămase în urmă. De altfel, la această dată lucrările de alimentare cu apă sunt doar la început, deşi apa este deosebit de importantă în executarea lucrărilor de montaj şi apoi în efectuarea rodajelor şi a probelor. Am prezentat doar cîteva aspecte din situaţia la zi a şantierului sighişorean. Problemele cu care sunt confruntaţi în prezent lucrătorii de aici, şeful de lot Zikeli Horst, sîrft mult mai complexe. Acestea dovedesc, încă o dată, lucru dealtfel bine ştiut, că ceasul al doisprezecelea nu poate rezolva totul, oricît de mari ar fi eforturile depuse. Desigur, pe acest şantier nu sînt epuizate toate rezervele în lupta cu timpul. Dacă munca ar fi organizată în două schimburi pline şi dacă s-ar introduce şi schimbul al treilea la unele faze de lucru, paralel cu îmbunătăţirea utilizării întregului potenţial, ritmul execuţiei ar spori zi de zi, galopul rămânerilor în urmă ar fi oprit şi astfel activitatea colectivului de constructori s-ar mai putea înscrie în graficul stabilit de terminare la timp a acestei mari capacităţi industriale, IOAN CISMAŞ