Steaua Roşie, septembrie 1975 (Anul 27, nr. 205-229)

1975-09-02 / nr. 205

omn al covetului judeţean mureş al p.cr.şi al consiliului popular judeţean wBs^mm^m ""^rnîîTxXvîî"^r-2oT^(5!418^^p,"”^îârțî!^r,septembrîe 1975 | 4 pagini, 30 de bani CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. In ziua de 1 septembrie 1975 a avut loc la Comitetul Central al partidului o consfătuire de lucru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primii secretari ai comi­tetelor judeţene de partid, direc­torii generali ai direcţiilor agri­cole judeţene, cadre de conduce­re din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi alţi activişti de partid şi de stat. Au fost dezbătute măsurile ca­re trebuie întreprinse pentru a asigura organizarea şi desfăşura­rea în cele mai bune condiţiuni a campaniei agricole de toamnă, în lumina Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 august a.c. In cadrul şedinţei au luat cu­­vîntul numeroşi vorbitori care au scos în evidenţă rezultatele ob­ţinute pînă în prezent şi îndeo­sebi măsurile adoptate pentru a­­sigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrărilor a­­gricole în concordanţă cu indica­ţiile conducerii partidului. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidu­lui a subliniat pe larg în cuvîn­tul său măsurile care se impun a fi luate, în spiritul recentei hotărîri a Comitetului Politic E­­xecutiv, în vederea asigurării bunei organizări a întregii activi­tăţi de producţie în agricultură, pentru stringerea şi depozitarea întregii recolte, la timp şi fără pierderi, realizarea integrală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în con­­diţiuni optime a campaniei de toamnă, în conformitate cu legea orga­nizării producţiei şi a muncii în agricultură trebuie acţionat cu hotărîre pentru realizarea lucră­rilor din campania agricolă de toamnă, desfăşurîndu-se totodată o vastă şi temeinică muncă poli­tică care să conducă la mobiliza­rea tuturor forţelor, a organiza­ţiilor de partid, de sindicat, de tineret, a membrilor cooperatori, a întregii ţărănimi. în cadrul problemelor abordate de secretarul general al partidu­lui, un loc important l-au avut cele privind stringerea, transpor­tarea şi depozitarea recoltei. Tre­buie luate toate măsurile pentru a nu admite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi cooperatist, ci întreaga agricul­tură. Să se stabilească concret, pe tarlale, pe loturi, pe echipe măsuri­ corespunzătoare, în func­ţie de starea fiecărei culturi, pentru stringerea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţiuni a întregii producţii de porumb, floarea-soarelui, de sfe­clă de zahăr, cartofi, manifes­­tîndu-se un înalt spirit gospodă­resc. Relevîndu-se că există toate condiţiunile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectoru­lui zootehnic, s-a arătat că trebu­ie acordată toată atenţia strîn­gerii şi depozitării în mod co­respunzător a fîneţelor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor furajere, în cadrul concluziilor consfă­tuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de aseme­nea, măsurile care trebuie luate pentru stringerea la timp a legu­melor, pentru asigurarea materiei prime necesare industriei cit şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza forţele şi mijloa­cele necesare pentru recoltarea, preluarea, conservarea şi valori­ficarea superioară a întregii pro­ducţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidului s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigurarea tu­turor condiţiilor necesare obţine­rii unor producţii mari în anul 1976. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat mă­surile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transportului şi încorporării în sol a întregii can­tităţi de îngrăşăminte, pregătirii terenului pentru însămînţările de toamnă, încheierii în­­cel mai scurt timp a acţiunii de asigura­re, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesi­tatea folosirii corespunzătoare a bazei materiale existente, pentru ca întregul parc de maşini şi u­­tilaje să execute la cel mai înalt nivel lucrările agricole. în cadrul cuvîntării sale, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit pe necesitatea bunei organizări, instaurării u­­nei discipline ferme în agricul­tură, relevînd în acest sens că a­­tît Uniunea Naţională, cit şi u­­niunile judeţene ale cooperative­lor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe radical stilul de muncă, să acţioneze ca adevăraţi organizatori ai producţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea in agricultură să se desfăşoare in­tr-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orarii precise de ac­­tivitate, aşa cum se procedează în industrie şi în alte sectoare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebu­ie să acţioneze cu fermitate pen­tru ca la muncile agricole să par­ (Continuare în pag. a 4-a) O ACŢIUNE MERITORIE LĂ I.E.E.T. mm-mm­m­ In cadrul I.F.E.T. Mureş — Reghin s-a trecut la o acţiune de amploare privind gospodă­rirea şi valorificarea superioa­ră a deşeurilor. Aşa cum ne-a informat in­ginerul Dumitru Argint, di­rectorul întreprinderii, după şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, la Reghin s-au iniţiat măsuri suplimentare de colectare a deşeurilor şi de curăţire a resturilor de exploatare. De pe văile şi versanţii munţilor, lemnul scurt este a­­dunat cu grijă şi sortat, astfel incit cel apt pentru prelucra­re să fie utilizat la fabricarea ambalajelor, iar alte categorii la mangalizare şi ca lemn pentru foc. In acelaşi timp, o altă categorie de deşeuri va fi folosită pentru realizarea pro­duselor strunjite de mici di­mensiuni. O mare parte din materia­lul colectat va fi destinată producerii plăcilor aglomera­te din lemn. In acest scop, pînă la sfîrşitul anului, la U.F.E.T. Sovata se va da în folosinţă un tocător de deşeuri cu ajutorul căruia se va va­lorifica în anul viitor cu peste 5.000 tone mai mult material pentru P.A.I. decît în 1975. O bună parte din deşeuri vor fi întrebuinţate la produ­cerea podinelor pentru schele, la lăzi pentru fructe, la mi­nere pentru găleţi şi alte pro­duse. Utilizarea lor va contribui la creşterea vai­e­i fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată și la economisirea resurselor forestiere. B. GHEORGHE HOK­TAM t¡iN TOAt( TA/tUf, WlT! - VĂ ! l­ulesul merelor de vară la I.A.S. Batoș Sarcină de prim ordin în agricultură FOLOSIREA IA MAXIMUM A CAPACITĂŢII MIJLOACELOR MECANICE Aşa după cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Po­litic Executiv, o atenţie deose­bită trebuie acordată folosirii la maximum a capacităţii mijloace­lor mecanice prin organizarea lucrului în două schimburi, sau în schimburi prelungite şi men­ţinerea întregului parc de trac­toare şi maşini în deplină stare de funcţionare. In legătură cu această sarcină de prim ordin în agricultură am avut zilele aces­tea o discuţie cu ing. Petru Măr­ginean, directorul S.M.A. Tîrnâ­­veni, şi cu Marcel Iînsu, inginer la S.M.A. Iernut. — In adunările generale ce au avut loc recent pe secţii — pre­cizează directorul S.M.A. Tirnă­­veni — s-a stabilit ca toate trac­toarele să lucreze în schimburi prelungite, de la ora 6,30 la 19,30. Prin această măsură s-a creat posibilitatea să se depăşească normele şi graficele de lucru stabilite cu circa 20 la sută. De fapt, o bună parte din mecani­zatorii noştri au lucrat şi în luna august în schimburi prelungite, depăşind sarcina la arături pe această perioadă cu circa 500 ha. Pe ansamblul S.M.A. există une­le rămîneri în urmă la pregăti­rea terenului, deşi mecanizatorii care deservesc cooperativele a­­gricole din Deal şi Găneşti au în­registrat rezultate bune şi la efectuarea acestei arături. Pentru perioada care urmează ,■ conform hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. , s -au stabilit sarcini zilnice obligatorii pentru fiecare forma­ţie de muncă. Comandamentele comunale, specialiştii din C.A.P. cit şi din unitatea noastră, ur­mează să urmărească în perma­nenţă respectarea şi îndeplinirea integrală a acestor programe de lucru. Intrucît în această perioa­dă trebuie efectuat un mare nu­măr de lucrări: arat, pregătirea terenului, fertilizări, însilozări etc., s-ar impune limitarea folo­sirii tractoarelor la diferite transporturi din C.A.P., care se pot face cu autocamioanele și atelajele. în acest fel s-ar eli­bera un număr mare de tractoa­re pentru arat şi pregătirea te­renului. Pentru transporturile a­­gricole interne C.A.P. ar putea solicita şi autocamioane de la I.T.A., în cazul cînd nu se pot descurca cu forţele proprii. — Ce măsuri întreprindeţi pentru menţinerea întregului parc in stare de funcţionare?­­— în prezent, cu excepţia a 4—5 defecţiuni accidentale care apar, întreg parcul de 150 trac­toare este în stare de funcţio­nare. In continuare am luat mă­sura ca prin cele două ateliere mobile să se verifice dimineaţa, timp de 40 de minute în fiecare secţie, la un interval de 3 zile, felul în care este întreţinut fie­care tractor sau utilaj. Piesele de schimb necesare, precum şi sto­cul de carburanţi tampon sunt asigurate. _ TRAIAN GABOR (Continuare In pag. a 4-a) Pe şantierul pieptănătoriei de lînă din Sighişoara au risipit timpul, iar acum se pling că e prea scurt Şantierul secţiei de spălătorie lină brută şi pieptănătorie Sighi­şoara. Faptul că stadiul lucrări­lor este în urma graficelor de execuţie şi acum, cu trei luni înaintea scadenţei, nu-i întîm­­plător. Situaţia nesatisfăcătoare de aici este urmarea firească a modului necorespunzător în care a fost concepută şi organizată în­treaga activitate a şantierului. Constructorii au avut timp bere­chet la dispoziţie, dar nu l-au folosit. Din trimestrul III/1973 de cînd au atacat lucrările şi pî­nă în prezent s-au scurs 24 de luni, timp în care acest obiectiv putea fi terminat dacă se lucra în mod obişnuit. Dar în concep­ţia conducerii Trustului V Bra­şov, a Şantierului Dumbrăveni, Spălătoria şi pieptănătoria de lînă din Sighişoara a constituit un fel de şantier-rezervă de un­de plecau, în schimb se întorceau mai rar, forţe pentru alte obiecti­ve, stare de lucruri deseori critica­tă de noi şi faţă de care şi-au ex­primat nemullumirea lucrătorii de aţei şi conducerea lotului si­­ghişorean. Desele asigurări ale factorilor de răspundere ai şan­tierului că situaţia se va redre­sa la momentul oportun, astfel ca fabrirea să fie terminată în timp, s-au dovedit vorbe goale. Măsurile şi acţiunile concrete au întîrziat prea mult faţă de volu­mul mare de lucrări ce a mai rămas de executat. Am vizitat din nou şantierul acum cîteva zile. E o mare con­centrare de forţe, se lucrează vîrtos în schimburi prelungite, iar la unele faze în două schim­buri. Dar şantierul cunoaşte a­­ceastă ambianţă de abia acum o lună şi ceva, deşi nici începutul anului n-ar fi fost prea devreme pentru un asemenea ritm de exe­cuţie. E foarte mult de lucru la acest şantier şi constructorii fac greu faţă tuturor treburilor. Au multe lucruri de pus la punct, de la fundaţii la finisaj şi încă nici unul din obiectivele mai principale nu-i finalizat. E ade­vărat, au de îndeplinit un grafic încărcat de lucrări, care prevede terminarea la timp a acestei ca­pacităţi, însă el nu poate fi res­pectat, şi cu fiecare zi ce trece rămânerile în urmă se accentu­ează. La 15 august hala carde tre­buia să deschidă şirul lucrărilor de montaj. Cu toate acestea ea nu este pregătită încă pentru a­­ceastă lucrare şi exigenţele im­puse de ambianţa de lucru ce trebuie asigurată montorilor va accentua şi mai mult rămînerile în urmă. Celelalte­­­ capacităţi: hala laminoarelor şi pieptănăto­ria, uzina de condiţionare etc., sunt şi mai rămase în urmă. De altfel, la această dată lucrările de alimentare cu apă sunt doar la început, deşi apa este deosebit de importantă în executarea lu­crărilor de montaj şi apoi în efectuarea rodajelor şi a probe­lor. Am prezentat doar cîteva as­pecte din situaţia la zi a şantie­rului sighişorean. Problemele cu care sunt confruntaţi în prezent lucrătorii de aici, şeful de lot Zikeli Horst, sîrft mult mai com­plexe. Acestea dovedesc, încă o dată, lucru dealtfel bine ştiut, că ceasul al doisprezecelea nu poa­te rezolva totul, oricît de mari ar fi eforturile depuse. Desigur, pe acest şantier nu sînt epuizate toate rezervele în lupta cu timpul. Dacă munca ar fi organizată în două schimburi pline şi dacă s-ar introduce şi schimbul al treilea la unele faze de lucru, paralel cu îmbunătăţi­rea utilizării întregului potenţial, ritmul execuţiei ar spori zi de zi, galopul rămânerilor în urmă ar fi oprit şi astfel activitatea colectivului de constructori s-ar mai putea înscrie în graficul sta­bilit de terminare la timp a acestei mari capacităţi indus­triale, IOAN CISMAŞ

Next